Revendicare uzucapiune accesiune cerere de interventie lipsita de interes

Dosar nr. …./2010

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE …...2014

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE : ……

GREFIER : ……

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii SC si SM în contradictoriu cu pârâţii BG, MM, MV şi MI, PG, PE şi PD, având ca obiect „revendicare imobiliară”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanta personal şi asistata, reclamantul SM prin avocat, pârâta BG personal, ceilalţi pârâţi prin avocat şi intervenientul în interes propriu personal.

Procedura este legal  îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Pârâta BG personal depune la dosar note de şedinţă.

Instanţa acordă părţilor cuvântul pe cererea de intervenţie.

Intervenientul TN, solicită admiterea cererii de intervenţie formulată, menţionând faptul că din terenul în litigiu in suprafaţă de 17000 mp, deţine o parte din anul 1968. Mai precizează instanţei că are cunoştinţă foarte bine de istoricul acestui teren.

Avocatul reclamanţilor pune concluzii de respingere a cererii de intervenţie formulată de TN, apreciind că acesta nu justifică un drept sau un interes în cauză.

Pârâţii prin avocaţi pun aceleaşi concluzii de respingere a cererii de intervenţie formulată de TN.

Instanţa respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de numitul TN, ca lipsită de interes, reţinând că interesul, cerinţă necesară pentru existenţa dreptului la acţiune, reprezintă folosul practic, imediat, pe care îl urmăreşte o persoană pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare, iar în cauză, intervenientul nu justifică un folos practic pe care l-ar obţine dacă ar dobândi calitatea de parte în cauză..

Instanţa acordă părţilor cuvântul pe obiecţiunile formulate la raportul de expertiză contabilă elaborat in cauză de domnul expert B..P...

Pârâţii prin avocat, apreciază că domnul expert B..P.., nu a răspuns obiecţiunilor formulate la raportul de expertiză ci doar a reiterat aspectele avute în vedere la efectuarea raportului de expertiză, fără a răspunde solicitării instanţei.

Avocatul reclamanţilor apreciază că domnul expert BP, a răspuns corect obiecţiunilor formulate la raportul de expertiză.

Instanţa se consideră lămurită cu privire la concluziile raportului de expertiză elaborat de domnul expert BP.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat instanţa constată pricina în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Avocatul reclamanţilor pune concluzii de admitere a cererii astfel cum a fost formulată, omologarea raportului de expertiză, obligarea pârâţilor să le lase în deplină proprietate şi posesie  imobilul pentru care deţine acte. Obligarea pârâţilor la plata de daune interese, reprezentând lipsa de folosinţă, evacuarea acestora din imobilul ocupat abuziv, să procedeze la demolarea gardului , a magaziilor construite ilegal, cu cheltuieli de judecată.

Avocatul pârâţilor pune concluzii de respingere a cererii, să se constate ca autorilor reclamanţi le-a fost recunoscut dreptul de proprietate în Bucureşti, ……, a intervenit uzucapiunea de 30 de ani, reclamanţii nu au avut niciodată posesia acestui teren.

Pârâta BG, personal depune la dosar note scrise si solicita instanţei respingerea acţiunii şi anularea contractului de vânzare cumpărare.

Instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile pe fondul cauzei şi reţine cauza spre soluţionare.

I N S T A N Ţ A

Având nevoie de timp pentru a delibera precum şi pentru a da  posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, va amâna pronunţarea, motiv pentru care,

D I S P U N E

Amână pronunţarea la data de ...01.2014.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ….2014.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Î N C H E I E R E

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 01.2014

I N S T A N Ţ A

În aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive, urmează a amâna pronunţarea, motiv pentru care,

D I S P U N E

Amână pronunţarea la data de ...02.2014.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ...01.2014.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Î N C H E I E R E

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ..02.2014

I N S T A N Ţ A

În aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive, urmează a amâna pronunţarea, motiv pentru care,

D I S P U N E

Amână pronunţarea la data de ..02.2014.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ..02.2014.

  PREŞEDINTE, GREFIER,

Dosar nr. …/2010

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. …

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ….02.2014

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE : ….

GREFIER : …..

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii SC si SM în contradictoriu cu pârâţii BG, MM, MV şi MI, PG, PE şi PD, având ca obiect „revendicare imobiliară”.

Dezbaterile si susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de ..01.2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de ..02.2014.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra acţiunii de faţă constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti sub nr…../2008 la data de ..2008, reclamanţii SC si SM în contradictoriu cu pârâţii BG, MM, MV şi MI, PG, PE şi PD, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâţii să lase în deplină proprietate şi posesie terenul intravilan în suprafaţă de 397 mp. situat în Bucureşti str. …., cu număr cadastral …….; să dispună evacuarea pârâţilor de pe imobilul în litigiu, pe care îl ocupă abuziv, fără nici un titlu; să oblige pârâţii la plata de daune interese către reclamanţi, reprezentând lipsa de folosinţă a imobilului începând cu data notificării, respectiv...07.2008, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti în cuantum de 150 lei/zi şi să admită demolarea gardului, a magaziilor construite ilegal, de către reclamanţi şi ridicarea materialelor şi plantaţiilor aflate pe proprietatea reclamanţilor, pe cheltuiala pârâţilor, solicitând totodată şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat faptul că sunt proprietarii terenului revendicat în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr…...2008 de BNP „…..”.

Reclamanţii susţin că terenul revendicat este ocupat abuziv de către pârâţi, fără nici un titlu, aceştia refuzând constant să îl cedeze în deplină proprietate şi posesie, devenind chiar violenţi când li se solicită acest lucru.

De asemenea, se afirmă că pârâţii au fost notificaţi prin intermediul executorului judecătoresc de două ori, prin notificările nr…...2008 şi nr….2008, notificări ce au fost ignorate, motiv pentru care reclamanţii au decis să promoveze acţiunea de faţă.

Cererea este întemeiată în drept pe dispoziţiile art.82 şi art.112 C.pr.civ.; art.480 – 483, art.1084 C.civ.; art.44 alin.2 din Constituţia României şi art.1 din Primul Protocol Adiţional la CEDO.

În susţinerea cererii reclamanţii au depus la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate, următoarele înscrisuri: Contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr…….06.2008; Chitanţa seria ….din data  de ….2008; Decizie de impunere din data de 01.08.2008; Act de dezmembrare autentificat sub nr…...06.2008 însoţit de schiţe; Încheiere nr.3… din data de …..2008 a O.C.P.I. Sector 4; plan de amplasare; Extras de carte funciară pentru informare; Procură de administrare autentificată sub nr….08.2007 de BNP „….”; Certificat de urbanism nr….2008; Notificare nr…...2008 însoţită de dovada de comunicare; Notificare nr…….2008 însoţită de dovada de comunicare; Notificare nr…2008 însoţită de dovada de comunicare; Adresa nr….2008 emisă de D.G.P.M.B. – Secţia 26 Poliţie şi Adresa nr…...2008 emisă de D.G.P.M.B. – Secţia 26 Poliţie.

La termenul de judecată de la data de 24 noiembrie 2008, în şedinţă  publică, reclamanţii au depus o cerere precizatoare în sensul că la capătul trei al cererii se reduc pretenţiile la suma de 100 lei/zi reprezentând daune interese pentru lipsa de folosinţă a imobilului

Reclamanţii au achita taxă judiciară de timbru în valoare de 3.242.lei şi timbru judiciar în valoare de 5,6 ei.

În şedinţa publică de la data de 19.01.2009 pârâţii MM,  MV, MI, PG, PE şi PD, au depus la dosarul cauzei întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Pe cale de întâmpinare pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a numiţilor MI, PG, PE şi PD şi excepţia prescripţiei achizitive în ceea ce priveşte terenul intravilan în suprafaţă de 397 mp. situat în Bucureşti …….

În susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive se arată că pârâţii MI, PG, PE şi PD nu ocupă şi nici nu au ocupat terenul revendicat, aceştia neavând nicio legătură cu imobilul ce face obiectul cauzei. În acest sens se afirmă că terenul este deţinut încă din anul 1974 de MM şi MV, aceştia fiind cei care îl folosesc până în prezent netulburaţi.

În susţinerea excepţiei prescripţiei achizitive pârâţii MM şi MV susţin că stăpânesc netulburaţi terenul din anul 1974, l-au împrejmuit, au edificat o serie de plantaţii şi au construit magazii, comportându-se ca adevăraţi proprietari şi exercitând o posesie continuă, utilă şi neviciată mai bine de 30 de ani.

Pe cale de cerere reconvenţională pârâţii au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr…..2008 de BNP „…”; nulitatea absolută a actului de dezmembrare autentificat sub nr…...2008 de BNP „..” şi nulitatea absolută a contractului de rentă viageră autentificat sub nr…….1996 de BNP „……”, ca fiind acte subsecvente tranzacţiei încheiate la data de …..1994 şi consfinţită prin Sentinţa civilă nr…….1994 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, tranzacţie a cărei nulitate absolută a fost constatată de Judecătoria Sector 4 Bucureşti în dosarul nr………./2007.

Având în vedere că la baza tuturor actelor enumerate anterior a stat tranzacţia încheiată între LO, LN şi CM, ultima fiind autoarea vânzătorilor, arată pârâţii – reclamanţi, câtă vreme acest act juridic a fost declarat nul, se impune ca aceeaşi soartă să o aibă şi actele juridice subsecvente, fundamentate pe raporturile juridice din actul deja declarat nul.

Pe cale de consecinţă solicită pârâţii – reclamanţi acţiunea ar trebui respinsă ca fiind formulată de persoane ce nu justifică calitate procesuală activă.

Nu în ultimul rând, solicită pârâţii – reclamanţi, în cazul în care apărările şi cererile lor vor fi înlăturate, să se constate că în calitate de constructori de bună credinţă au edificat un gard, magazii şi plantaţii pe terenul respectiv, care au sporit valoarea imobilului motiv pentru care apreciază ca fiind aplicabile dispoziţiile art.494 alin.2 C.civ.

De asemenea, se solicită ca până la achitarea contravalorii sporului de valoare al terenului de către reclamanţii – pârâţi să se constate existenţa unui drept de retenţie asupra imobilului în favoarea reclamanţilor – pârâţi.

În drept întâmpinarea şi cererea reconvenţională au fost întemeiate pe dispoziţiile art.5, art.494, art.997, art.1837 şi urm. C.civ.; art.115, art.119 şi urm. C.pr.civ.

Cererea reconvenţională nu a fost însoţită de dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Pârâta BG nu a formulat întâmpinare, deşi a fost legal citată în acest sens, însă aceasta a fost prezentă în faşa instanţei de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 19 Ianuarie 2009 instanţa a dispus suspendarea pricinii până la soluţionarea irevocabilă a dosarului civil nr…./2007 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Împotriva acestei soluţii au declarat recurs reclamanţii pârâţi, apreciind încheierea ca fiind nelegală şi netemeinică.

Prin Decizia civilă nr…..din data de …..2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III- a Civilă în dosarul nr……./2009 a fost admis recursul declarat de recurenţii – reclamanţi, încheierea recurată a fost casată, iar cauza trimisă la aceeaşi instanţa în vederea continuării judecăţii.

Dosarul a fost restituit Judecătoriei Sector 4 Bucureşti şi în vederea continuării judecăţii instanţa punând în vedere pârâţilor – reconvenţionali să indice valoarea obiectului cererii reconvenţionale şi să achite taxa judiciară de timbru la valoarea indicată.

La termenul de judecată din data de …...2010 instanţa a luat în discuţie excepţia netimbrării cererii reconvenţionale.

Prin încheierea de şedinţă din data de …...2010, instanţa a disjuns cererea reconvenţională şi în baza dispoziţiilor art.9 alin.2 din OG nr.32/1995 modificată şi completată, art.20 al.3 din Legea nr.146/1997 modificată şi completată, şi art.36 alin.2 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997, a admis excepţia netimbrării cererii şi, în consecinţă, a anulat cererea reconvenţională ca netimbrată şi a acordat termen pentru continuarea judecăţii cu formarea unui nou dosar având ca obiect revendicare imobiliară.

Dosarul nou format pe rolul acestei instanţe  la data de ...2010 poartă numărul de ….2010.

Prin încheierea din 21.06.2010 instanţa a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. …./2010 având ca obiect constatarea nulităţii contractului de vânzare cumpărare nr. …2008 de BNP ….

La data de …..2013 instanţa a repus pricina pe rol, reţinând că prin sentinţa civilă nr. …...2011 definitivă şi irevocabilă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. ……..2012 a Tribunalului Bucureşti, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei BG prin care aceasta solicita constatarea nulităţii contractului de vânzare cumpărare nr. ../20.06.2008 de BNP EP.

La aceeaşi dată a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri, interogatorii reciproce, proba cu expertiză tehnică topografică şi expertiză tehnică contabilă, precum şi proba testimonială.

Raportul de expertiză tehnică topografică a fost efectuat de ing. MC şi depus la dosarul cauzei la data de 23.09.2013 – filele 228, fiind identificat terenul revendicat de reclamanţi; raportul de expertiză contabilă a fost efectuat de expert contabil BP şi depus la dosarul cauzei la 25.09.2013 – filele 244 VOL I şi următoarele ; răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâţi – filele 88 şi urm vol. II; răspunsurile părţilor la interogatoriu au fost consemnate la filele 73 şi urm.; a fost administrată proba testimonială, declaraţiile martorilor SR, DP, GG şi TN fiind consemnate şi ataşate la dosar – filele 75-78.

Analizând ansamblul materialului probator aflat la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …../20.06.2008 la BNP EP, reclamanţii au cumpărat de la GO şi PMT terenul intravilan în suprafaţă de 397 mp situat în Bucureşti, .., cu nr. cadastral 8757/5, teren ce a fost identificat şi prin expertiza tehnică topografică efectuată în cauză de expert tehnic inginer CM, între punctele 1-2-3-4-5-61, anexa 1 filele 233.

Terenul  a rezultat din dezmembrarea unui teren în suprafaţă totală  de 4.998,79 mp cu nr. cadastral .., efectuată conform actului de dezmembrare autentificat sub nr. ../20.06.2008 de către BNP EP, deţinut în indiviziune şi cote egale de ½ pentru fiecare, dobândit de la CM, care la rândul ei l-a dobândit în urma partajului voluntar dintre aceasta şi fraţii săi LO şi LN, în baza sentinţei civile nr. …/14.02.1994 rămasă definitivă, transcrisă sub nr. ../31.06.1996 de Judecătoria sectorului 4.

Deşi prin sentinţa civilă nr. …/2008 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti a fost constatată nulitatea tranzacţiei consfinţite prin sentinţa civilă nr. …./1994 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi menţinută în apel, prin decizia  civilă nr. …./2010 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată la …….2010, a fost desfiinţată hotărârea de fond şi respinsă ca neîntemeiată cererea principală prin care s-a solicitat constatarea nulităţii tranzacţiei.

Prin sentinţa civilă nr. …/21.03.2011 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti menţinută prin decizia civilă nr. …../9.05.2012, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de BG, reţinându-se cu putere de lucru judecat că nu se mai poate pune în discuţie valabilitatea titlului de proprietate al autoarei vânzătorilor, CM şi totodată vânzătorii din actul atacat s-au întemeiat pe un titlu valabil pentru a încheia contractul de vânzare.

În drept, instanţa reţine că acţiunea în revendicare este acea acţiune reală, petitorie, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său solicită restituirea bunului respectiv de la posesorul neproprietar.

Fiind o acţiune petitorie, adică o acţiune care tinde să stabilească existenţa dreptului de proprietate, pentru a fi admisă acţiunea în revendicare reclamantul trebuie să dovedească dreptul său de proprietate asupra bunului solicitat, iar în cazul în care pârâtul invocă la rândul său un titlu de proprietate asupra imobilului se vor compara cele două titluri.

Având în vedere că în cauza de faţă pârâţii invocă în combaterea acţiunii în revendicare uzucapiunea de lungă durată instanţa va analiza cu prioritate excepţia prescripţiei achizitive de lungă durată pentru a se stabili dacă pârâţii pot, la rândul lor, opune un titlu de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 397 mp. situat în Bucureşti str. .., sector 4, lotul 5, cu număr cadastral ….

Asupra excepţiei prescripţiei achizitive se reţine că art. 1847 C.civ. stabileşte ca ”pentru a prescrie se cere o posesiune continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.”

Uzucapiunea sau prescripţia achizitiva este acel mod de dobândire a proprietăţii sau a altor drepturi reale, prin posesia neîntrerupta asupra unui imobil pe perioada si in condiţiile prevăzute de lege. Condiţiile impuse de lege pentru a opera uzucapiunea de 30 de ani sunt posesia utila a bunurilor si exercitarea posesiei neîntrerupt timp de 30 de ani.

Instanţa retine că în sistemul codului nostru civil uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii unui bun imobil ca efect al exercitării unei posesiuni utile asupra acelui bun într-un interval de timp determinat de lege.

Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliara prin uzucapiunea de 30 de ani aşa cum este reglementat în art.1890 C.civ. e necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiţii: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată si să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună credinţă sau de rea credinţă.

In acest sens, art.1846 alin.1 C.civ. prevede că orice prescripţie este fondata pe faptul posesiunii, iar conform art.1847 C.civ. ca să se poată prescrie se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar.

Aşadar, ceea ce trebuie să dovedească pârâţii care invocă în favoarea lor efectele uzucapiunii de 30 de ani este că stăpânirea pe care au exercitat-o pe toată durata termenului respectiv a fost o adevărată posesie, respectiv că reunea cele două elemente constitutive ( animus si corpus) si toate calităţile cerute pentru ca posesia să fie utilă.

Din declaraţiile martorilor audiaţi, precum şi din înscrisurile de la dosar (declaraţia de martor a pârâtei MM într-un alt dosar referindu-se la terenul din str. …. – fila 10), terenul face parte dintr-o suprafaţă mai mare ce, la nivelul anilor 1975 aparţinea Primăriei. Ca urmare a depozitării de deşeuri, Primăria a permis verbal locuitorilor din zonă să partajeze voluntar terenul, să îl îngrijească şi să îl cultive, fără, însă fără a avea dreptul să edifice construcţii pe acesta. Toţi locuitorii din zonă cunoşteau că terenul nu li s-a atribuit în proprietate, ci aparţine Primăriei care şi-a dat acordul verbal ca aceştia să îl folosească. Aşadar, pârâţii din prezenta cauză au folosit şi îngrijit terenul, cunoscând că acesta nu le aparţine. Mai mult, nu există la dosar nicio dovadă prin care aceştia să fi intervertit detentiunea precară în posesie utilă.

Art. 1853 alin. 1 Cod civil prevede ca “actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adică in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, in puterea destinaţiei legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.” Se reţine că sintagma „sub nume de proprietar” desemnează elementul subiectiv al posesiei, fiind mai mult decât o calitate a acesteia, fiind chiar un element constitutiv. Absenţa acestui element nu înseamnă doar un viciu al posesiei, ci chiar absenţa acesteia.

Mai mult, potrivit extrasului de rol fiscal, înscrişi ca titulari din 1994 în baza sentinţei civile nr. ……../14.02.1994 (fila 2 vol 2) sunt autorii reclamanţilor şi din anul 2009, chiar reclamanţii.

Examinând în drept temeinicia excepţiei invocate de pârâţi instanţa reţine că în vederea dobândirii proprietăţii prin uzucapiune, se cere exercitarea unei posesii utile în tot timpul cerut de lege, respectiv 30 de ani (art. 1846, art. 1847 şi art. 1890 C.civ.). Astfel că pentru a opera uzucapiunea este necesară o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi exercitată sub nume de proprietar.

Pentru ca stăpânirea materială a unui bun să fie aptă să ducă la dobândirea dreptului de proprietate prin prescripţie achizitivă, este necesar ca ea să constituie manifestarea exterioară a prerogativelor acestui drept real, prin exercitarea faptelor materiale şi a actelor juridice care obiectivează conţinutul juridic al dreptului de proprietate, şi să fie exercitată „de noi înşine sau de altul în numele nostru” (art. 1846 alin.2 C.civ.). Cu alte cuvinte, este necesar să existe atât elementul corpus, cât şi animus, respectiv intenţia de a stăpâni bunul pentru sine.

Continuitatea posesiei trebuie să fie reprezentată de exercitarea acestei stări de fapt în mod regulat, cu intermitenţele admise de natura bunului.

Lipsa violenţei urmează a fi constatată de instanţă prin lipsa fondării sau conservării posesiei pe acte de violenţă din partea sau împotriva adversarului.

De asemenea, este necesar ca posesia exercitată să beneficieze de un caracter public, clandestinitatea acesteia neputând conduce la dobândirea dreptului de proprietate ca efect principal al posesiei de lungă durată, în contextul îndeplinirii tuturor celorlalte condiţii legale.

Instanţa reţine că aceste condiţii legale nu sunt îndeplinite în cauză, pârâţii nefăcând dovada unei posesii utile.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept reţinute anterior instanţa, având în vedere prevederile art.1847 şi art.1890 C.civ., urmează să respingă excepţia prescripţiei achizitive de lungă durată invocată de pârâţi, ca neîntemeiată.

Asupra cererii principale se reţine că reclamanţii au dovedit calitatea lor de proprietar asupra terenului situat în Bucureşti str. …….., sector 4, teren dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …./20.06.2008.

Terenul a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert tehnic ing. MC  ca având suprafaţa de 397 mp. şi între punnctele 1-2-3-4-5-6-1 din schiţa-anexă nr. 1 la raport – fila 233

Prin acelaşi raport de expertiză, întocmit în acelaşi dosar, s-a identificat pe teren o baracă cu o suprafaţă de circa 2,5 mp.

Potrivit dispoziţiilor art.480 C.civ. dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care aparţine persoanelor asupra oricărui bun, cu excepţia celor aflate exclusiv în proprietate publică, bunuri asupra cărora titularul exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia, în putere proprie şi în interes propriu, în limitele prevăzute de lege.

În cauza de faţă reclamanţii sunt proprietarii terenului în suprafaţă de 397 mp situat în Bucureşti sector 4 str. ….., sector 4, însă nu se pot bucura de prerogativele conferite de acest drept pe întreaga suprafaţă deoarece imobilul se află în posesia pârâţilor care nu au prezentat nici un titlu valabil pentru respectiva suprafaţă de teren.

În aceste condiţii, faţă de prevederile art.480 C.civ. instanţa urmează să admită acţiunea principală şi să oblige pârâţii să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamanţilor imobilul compus din: teren în suprafaţa de 397 mp. situat în Bucureşti str. ……, sector 4 astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică întocmit în dosar de exp. CM

În raport de soluţia dată cu privire la capătul principal de cerere, instanţa constată că sunt întemeiate şi capetele accesorii având ca obiect evacuarea pârâţilor şi ridicarea construcţiei provizorii identificate de expert pe terenul proprietatea reclamanţilor, fiind vorba despre dispoziţii care întregesc şi de care depinde caracterul efectiv al admiterii revendicării.

Cu privire la capetele accesorii de cerere, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 494 C.civ., proprietarul terenului devine proprietarul construcţiilor şi plantaţiilor efectuate de un terţ pe terenul său, având însă şi dreptul de a solicita terţului să ridice acele construcţii şi plantaţii, pe cheltuiala sa. Acest drept nu mai există în ipoteza în care constructorul a fost de bună-credinţă, caz  în care proprietarul este obligat să păstreze construcţiile şi să despăgubească pe terţ.

În ce priveşte fructele, inclusiv cele civile, acestea se cuvin proprietarului, „în puterea dreptului de accesiune” (art. 483 C.civ.), fiind vorba de fapt despre prerogativa de a folosi bunul şi de a-i culege fructele, care intră în conţinutul dreptului de proprietate.

Cu titlu de excepţie, art. 485 şi 486 C.civ. dispun că posesorul nu câştigă proprietatea fructelor decât când posedă cu bună-credinţă; în caz contrar, el este obligat să înapoieze fructele proprietarului care le revendică. Posesorul este de bună-credinţă când posedă ca proprietar (sub nume de proprietar) în puterea unui titlu translativ de proprietate, ale cărui vicii nu-i sunt cunoscute.

În ce priveşte buna credinţă a constructorului în materia accesiunii, aceasta se întemeiază tot pe un titlu translativ de proprietate, ale cărui vicii de fond sau de formă nu sunt cunoscute terţului, la data edificării construcţiei.

Din situaţia de fapt reţinută de instanţă rezultă că baraca a cărei desfiinţare se cere se află pe terenul proprietatea reclamanţilor, asupra căreia pârâţii nu deţin nici un titlu, fiind vorba despre o suprafaţă de teren stăpânită în fapt, în absenţa oricărui titlu legal. În mod evident, edificând construcţia metalică pe această suprafaţă, pârâţii nu puteau fi de bună-credinţă, posesia lor nefiind întemeiată pe vreun titlu.

Nu se poate considera că pârâţii, care au edificat această baracă, ar fi fost de bună-credinţă, de vreme ce au edificat-o, pe un teren ocupat pur şi simplu, în fapt. În raport de această manieră de a construi – evident şi în lipsa vreunei autorizaţii, la eliberarea căreia s-ar fi verificat şi întinderea materială a terenului, pârâţii trebuie consideraţi de rea-credinţă pentru întreaga construcţie.

În consecinţă,  în temeiul art. 494 alin.1 C.civ., şi art. 483, art. 998-999 C.civ.,  va admite capetele accesorii de cerere şi va dispune evacuarea pârâţilor pentru lipsa titlului, dispunând, totodată şi obligarea acestora să ridice de pe terenul proprietatea reclamanţilor construcţia provizorie (baraca) identificată prin raportul de expertiză tehnică topografică.

Va obliga pârâţii să plătească reclamanţilor suma de 63.598 lei, cu titlu de contravaloare a lipsei de folosinţă, pentru perioada ...2008 – ….2013, astfel cum reclamanţii au solicitat.

Cuantumul de 63.598 lei a fost stabilit în raport de concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat de expert contabil BP (filele 244 şi urm), potrivit căruia pentru perioada 15.08.2008 – 02.07.2013 valoarea totală a contravalorii lipsei de folosinţă a terenului situat în Bucureşti, ….., sector 4, în suprafaţă de 397 mp este de 63.598 lei.

Referitor la obligarea pârâţilor să demoleze gardul, a magaziilor construite ilegal, de către reclamanţi şi ridicarea materialelor şi plantaţiilor aflate pe proprietatea reclamanţilor, instanţa reţine că potrivit constatărilor expertului tehnic ce s-a deplasat la faţa locului, pe teren se află numai o construcţie provizorie de tip baracă, motiv pentru care văzând şi dispoziţiile art. 1169 C civ, instanţa urmează să constate că acest capăt de cerere este întemeiat numai în parte, cu privire la construcţia provizorie edificată de pârâţi.

Pentru motivele ce preced, instanţa urmează să admită în parte cererea formulată de reclamanţi, să oblige pârâţii să lase reclamanţilor în deplină proprietatea şi liniştită posesie imobilul compus din teren în suprafaţă de 397 mp situat în Bucureşti, …… , astfel cum a fost identificat în planurile de situaţie anexe ale expertizei tehnice topografice efectuată de expert tehnic inginer MC, respectiv punctele 1-2-3-4-5-6-1, să dispună evacuarea pârâţilor din imobilul situat în Bucureşti, str. …, să oblige pârâţii să ridice de pe terenul proprietatea reclamanţilor construcţia provizorie (baraca) identificată prin raportul de expertiză tehnică topografică şi să plătească reclamanţilor 63.598 lei contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului pentru perioada 15.08.2008 – 02.07.2013.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., va obliga pârâţii căzuţi în pretenţii la plata cheltuielilor de judecată către reclamanţi, în cuantum de 9.247,6lei, reprezentând: taxă de timbru, timbru judiciar; onorarii experţi şi onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite, în parte,  cererea formulată de reclamanţii SC si SM în contradictoriu cu pârâţii BG, MM, MV şi MI, PG, PE şi PD.

Obligă pârâţii să lase reclamanţilor în deplină proprietatea şi liniştită posesie imobilul compus din teren în suprafaţă de 397 mp situat în Bucureşti, str. ……… , astfel cum a fost identificat în planurile de situaţie anexe ale expertizei tehnice topografice efectuată de expert tehnic inginer MC, respectiv punctele 1-2-3-4-5-6-1.

Dispune evacuarea pârâţilor din imobilul situat în Bucureşti, …..

Obligă pârâţii să ridice de pe terenul proprietatea reclamanţilor construcţia provizorie (baraca) identificată prin raportul de expertiză tehnică topografică.

Obligă pârâţii să plătească reclamanţilor 63.598 lei contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului pentru perioada 15.08.2008 – 02.07.2013.

Obligă pârâţii să plătească reclamanţilor 9.247,6 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi. ...02.2014.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Hotararea a fost mentinuta prin respingerea recursului

Domenii speta

Spete similare