Rezoluțiune contract - Admite în parte acţiunea, Dispune rezoluţiunea convenţiei, Respinge cererea având ca obiect rezoluţiunea contractului de constituire a dreptului de superficie

Sentinţă civilă 92 din 09.04.2019


TRIBUNALUL

Deliberând asupra prezentei cauze,

Constată că la data de ..................... reclamanta ........................., a chemat în judecată pe pârâta ........................... solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună rezoluţiunea convenţiei autentificate sub nr. .................din ........................ şi a contractului de constituire a dreptului de superficie, autentificat sub nr. .......................... cât şi constatarea, în baza accesiunii imobiliare artificiale, a dreptului de proprietate asupra construcţiei  D+P+2E+3 retras cu destinaţia de  "locuinţe, spaţii de parcare la demisol, împrejmuire  teren", construcţie edificată pe terenul situat în ........................, înscrisă în Cartea funciară sub nr. ................., număr cadastral .............................

În motivarea cererii reclamanta a arătat că este proprietara terenului în suprafaţă totală de 1................... mp (din măsurători 1.140 mp) situat în ...................... iar acesta împreună cu construcţia C1- în suprafaţă de .................... mp, edificată pe acesta, se află înscris în Cartea Funciară sub nr. .............................

Prin autorizaţia de construire nr. 224 din ........................ - construire imobil D+P+2E+3 retras, spaţii de parcare la demisol, împrejmuire teren, precum şi autorizaţia de construire nr. 727 din .................... modernizare, consolidare, supraetajare locuinţă extinsă Sp+P+1E, a dobândit dreptul de a edifica pe teren construcţia C2 şi de a consolida/supraetaja construcţia C1, existentă pe teren.

La data de .................... a încheiat cu pârâta convenţia autentificată sub nr. 679, prin care aceasta s-a obligat a executa pe cheltuiala sa proprie şi exclusivă lucrările de construire, modernizare, consolidare şi supraetajare, conform celor două autorizaţii menţionate, iar prin contractul de constituire a dreptului de superficie autentificat sub nr. 680/19.02.2013, a constituit în favoarea pârâtei un drept de superficie asupra terenului, pe durata executării lucrărilor de construcţie, adică până la data de 21.02.2015, termen prelungit ulterior până la 21.02.2016, conform actului adiţional autentificat sub nr. ........................

A menţionat că prin convenţia încheiată urma să dobândească dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/2 din demisol, întreg parterul construcţiei şi cota indiviză din spaţiile comune din construcţia C2 ce urma a fi edificată în baza autorizaţiei de construire nr. ....................., precum şi demisolul, parterul şi etajul 1 din construcţia C1 existentă pe teren (pentru care a fost eliberată autorizaţia de construire nr. .............................. în timp ce etajele 1, 2 şi 3 retras din construcţia C2, urmau să intre în proprietatea pârâtei, drept preţ al lucrărilor de edificare a construcţiilor.

A precizat că, prin aceeaşi  convenţie, s-a instituit interdicţia, pentru fiecare dintre părţi, de a înstrăina partea de construcţie ce urma a intra în proprietatea celeilalte, însă pârâta nesocotind interdicţia de a înstrăina a încheiat, începând cu luna februarie 2014, promisiuni de vânzare-cumpărare pentru toate apartamentele din construcţia C2, fără a o înştiinţa.

În ceea ce priveşte construcţia C1, a arătat că pârâta nu a început lucrările, deşi termenul limită pentru finalizare era 21.02.2016.

A învederat că, dată fiind situaţia expusă, a notificat pârâta asupra intenţiei de rezoluţiune a convenţiei, conform notificării nr. ...................... şi întrucât pârâta a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare pentru partea din construcţia C2 ce urma a intra în proprietatea .............................., apreciază că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condiţiile impuse de lege pentru a se dispune rezoluţiunea (debitorul să fie în întârziere şi să nu existe nicio justificare pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale).

În ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt al cererii, a menţionat că este proprietara terenului, autorizaţia de construire a fost eliberată pe numele său şi dată fiind reaua credinţă a pârâtei, manifestată încă de la momentul încheierii convenţiei, aceasta urmărind să-şi însuşească şi să înstrăineze integral construcţia edificată, apreciază că pârâta este constructor de rea-credinţă.

În drept reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1517 Cod civil şi art. 577 Cod civil.

În scop probatoriu a depus în copie extrase de carte funciară pentru informare, convenţia autentificată sub nr. ................., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ......................., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ............................., actul de alipire, promisiunea de vânzare-cumpărare, notificarea nr. ...........................

Prin precizarea depusă la data de ............................ (fila .............. Vol. I), reclamanta a menţionat valoarea pretenţiilor solicitate, iar ulterior, a solicitat acordarea facilităţilor pentru plata taxelor judiciare de timbru.

Prin încheierea pronunţată la data de ..................., instanţa a admis în parte cererea şi a dispus eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de ................ lei pe parcursul a 12 luni.

La data de ....................... pârâta ..........................., a formulat întâmpinare, invocând excepţia lipsei de interes, cât şi excepţia de neexecutare a contractului.

În motivare a arătat că este lipsită de interes cererea reclamantei întrucât cele două convenţii încheiate, au încetat prin ajungerea la termen. Pe de altă parte, reclamanta nu a mai dorit de foarte mult timp să încheie contractul de vânzare-cumpărare pentru terenul pe care sunt situate cele două construcţii, astfel încât nici ea nu mai era obligată să respecte obligaţia corelativă de a încheia acte de vânzare-cumpărare pentru spaţiile promise.

A menţionat că reclamanta i-a solicitat suma de ............................ euro pentru a încheia acte de vânzare-cumpărare pentru teren, iar în ceea ce priveşte întârzierea finalizării lucrărilor conform convenţiei încheiate, acestea au avut cauze obiective, iar reclamanta a fost notificată în acest sens.

Totodată a arătat că nu este constructor de rea-credinţă, întrucât până la data de 21.02.2016, s-a prevalat de dreptul de superficie izvorât din convenţia nr. ..................., iar după această dată dreptul său de superficie a continuat, conform acordului încheiat între părţi la ..........................

În temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, pârâta a solicitat suspendarea cauzei până la soluţionarea dosarului nr. ....................... aflat pe rolul Judecătoriei Craiova, având ca obiect constatarea dreptului de superficie.

În drept a invocat dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

La dosarul cauzei pârâta a depus în copie adresele emise către reclamantă, acordul din data de ..................., certificat de grefă, extrase de carte funciară, încheierea nr. .................. din .................... a OCPI Dolj.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea excepţiilor şi apărărilor invocate de pârâtă, arătând că în cuprinsul întâmpinării chiar pârâta recunoaşte că nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, respectiv de a edifica, modifica construcţiile, la acest moment construcţia C1 fiind dărâmată prin fapta pârâtei, în timp ce construcţia C2 nu este finalizată.

A învederat că pârâta a încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare pentru toate apartamentele din construcţia C2, încasând integral preţul, fără o înştiinţare, deşi în convenţia încheiată era instituită interdicţia de înstrăinare fără acordul său. Mai mult, pentru un număr de 23 de apartamente construite, a încheiat 30 de promisiuni de vânzare-cumpărare, procedând astfel la înstrăinarea unui singur apartament succesiv către mai mulţi promitenţi cumpărători.

În ceea ce priveşte refuzul său de a încheia actele în formă autentică, a menţionat că imediat după împlinirea termenului convenţiei, şi-a exprimat nemijlocit intenţia de a încheia actele, în acest sens notificând pârâta, prin notificarea nr. .................., pentru a se prezenta la data de ................... la notar, însă conform încheierii de certificare nr. .........................., reprezentanţii pârâtei nu au dat curs notificării şi nu s-au prezentat.

A solicitat înlăturarea apărării, conform căreia motive obiective au determinat întârzierile în executarea lucrărilor, arătând că această convenţie fusese prelungită deja cu un an faţă de termenul iniţial stabilit, fiind menţionat în mod concret că termenul nu putea fi prelungit mai mult de data de ........................, iar pe de altă parte, notificările invocate nu au ajuns în posesia sa. Acestea au fost emise în cursul anului ..................., iar convenţia a fost prelungită până la ............................

A menţionat că a solicitat rezoluţiunea contractului nr. .................privind constituirea dreptului de superficie, acesta reprezentând un act subsecvent convenţiei nr. ....................., iar acordul de constituire a dreptului de superficie din ........................, ataşat întâmpinării, nu a fost încheiat niciodată, neexistând un acord în acest sens, semnătura fiind cu certitudine falsă, motiv pentru care a formulat plângere penală.

A solicitat respingerea cererii de suspendare a cauzei, arătând că obiectul dosarului nr. ....................... îl reprezintă constatarea dreptului de superficie al pârâtei asupra terenului, drept solicitat în baza unui înscris sub semnătură privată, fals, întocmit pro causa de ........................., astfel că nu există nicio legătură între cele două cauze.

În cauză au fost formulate cereri de intervenţie principale de către terţii intevenienţi .................................... şi cereri de intervenţie accesorie în favoarea pârâtei de către terţul intervenient .............................

Prin cererea de intervenţie principală, terţii intervenienţi ...............................au solicitat constatarea valabilităţii antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ............................ încheiat între reclamantă şi pârâtă; hotărârea ce se va pronunţa să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilul situat în .........................reprezentând teren intravilan în suprafaţă de ......................; să se constate valabilitatea antecontractelor de vânzare-cumpărare aşa cum au fost modificate şi completate prin actele adiţionale ulterioare încheiate între intervenienţi, în calitate de promitenţi cumpărători şi pârâtă, în calitate de promitent vânzător; iar hotărârea ce se va pronunţa să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilele apartamente care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare-cumpărare.

Au solicitat totodată respingerea ca neîntemeiată a cererii principale având ca obiect rezoluţiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantă şi pârâtă, iar în subsidiar, în măsura în care această cerere va fi apreciată ca fiind întemeiată, au solicitat să se constate că ipoteca legală înscrisă asupra construcţiei C2 este strămutată de drept asupra preţului de piaţă al acestei construcţii, solicitând în acest sens, ca reclamanta să fie obligată să consemneze la ...................., pe numele şi la dispoziţia lor, sumele reprezentând preţul achitat conform antecontractelor de vânzare-cumpărare.

În motivarea cererii au arătat că la data de ......................... a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .................. modificat şi completat prin actul adiţional autentificat sub  nr. .................... între intervenienţii ........................ şi Muncioiu Cristina, în calitate de promitenţi cumpărători şi pârâtă, în calitate de promitentă-vânzătoare, având ca obiect apartamentul nr. 1, compus din trei camere, 2 băi, bucătărie, dependinţe şi 2 balcoane, în suprafaţă construită de aproximativ 130 mp, spaţiul cu destinaţie de garaj situat la demisol cu suprafaţa construită de aproximativ 12 mp, împreună cu dreptul de coproprietate forţată şi perpetuă asupra părţilor din imobil care prin natura şi destinaţia lor, sunt în folosinţa comună a tuturor coproprietarilor şi cota indiviză din terenul aferent apartamentului situat la etajul 3 al construcţiei C2, edificată pe terenul intravilan în suprafaţă de ........................... mp.

La data de ....................... între intervenienţii .................. şi ................... şi pârâtă a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..................., având ca obiect apartamentul nr. 2 situat la etajul 3 al construcţiei C2 compus din 3 camere, 2 băi, bucătărie, dependinţe şi balcon, având suprafaţa construită de aproximativ 116 mp, spaţiul cu destinaţie de garaj situat la demisol cu o suprafaţă construită de aproximativ 12 mp şi o boxă în suprafaţă de 6 mp, împreună cu dreptul de coproprietate forţată şi perpetuă asupra părţilor din imobil care sunt în folosinţa comună a coproprietarilor, cât şi cota indiviză din terenul aferent apartamentului.

La data de ...................... intervenienţii ........................ au încheiat cu pârâta antecontractul autentificat sub nr. ......................, modificat şi completat prin actul adiţional nr. ........................., având ca obiect apartamentul nr. 1 situat la etajul 2 al construcţiei C2, compus din 4 camere, 2 băi, bucătărie, dependinţe, 2 balcoane, având suprafaţa construită de aproximativ 130 mp, spaţiu cu destinaţie garaj situat la demisol, cu suprafaţa construită de aproximativ 12 mp, prevăzut cu boxă de 6 mp şi spaţiu de depozitare 5 mp, împreună cu dreptul de coproprietate forţată şi perpetuă asupra părţilor din imobil care sunt în folosinţa comună a coproprietarilor şi cota indiviză din teren aferent apartamentului.

La aceeaşi dată pârâta a încheiat şi cu intervenientul ........................... antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ...................... (modificat şi completat prin actul adiţional nr. ..........................), având ca obiect apartamentul nr. 2 situat la etajul 2 al clădirii C2, compus din 3 camere, 2 băi, bucătărie, dependinţe, 2 balcoane, având suprafaţa construită de aproximativ 96,50 mp, garaj situat la demisol, cu suprafaţa de aproximativ 12 mp. prevăzut cu boxă de 60 mp. şi spaţiu de depozitare de 5 mp, împreună cu dreptul de coproprietate asupra părţilor comune şi cota indiviză din terenul aferent construcţiei - apartament.

Intervenienţii au arătat că potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ........................... încheiat între reclamantă şi pârâtă, pârâta putea promite să înstrăineze imobilele din construcţie care nu intrau în proprietatea reclamantei, fără a fi necesar acordul scris al acesteia, astfel că cele 4 antecontracte încheiate cu ei, sunt valabil încheiate şi integral executate de către promitenţii cumpărători.

Pe de altă parte, antecontractul nr. .......................... a fost înscris în cartea funciară abia la data de ..........................., astfel că nu au avut cunoştinţă de existenţa acestuia.

Au menţionat că din succesiunea actelor încheiate între reclamantă şi pârâtă rezultă că scopul constituirii cu titlu gratuit a superficiei, a fost realizarea investiţiei şi înstrăinarea locuinţelor şi nicidecum dobândirea construcţiilor de către reclamantă.

Ambele părţi au prevăzut în convenţia încheiată, clauze în acest sens, reclamanta acceptând expres încheierea de promisiuni de vânzare-cumpărare cu privire la construcţia ce va fi edificată de pârâtă, situaţie în care nu se mai poate prevala de dispoziţiile legale ce reglementează încetarea dreptului de superficie şi nici cele referitoare la accesiunea imobiliară. Dacă s-ar accepta contrariul, mai arată intervenienţii, ar însemna ca reclamanta, încălcându-şi propriile obligaţii contractuale, să se prevaleze de nerespectarea dispoziţiilor convenţiei pe care şi-a asumat-o şi să nege drepturile dobândite de promitenţii-cumpărători, intervenienţi în cauză, drepturi pe care le-a recunoscut în mod expres şi pe care s-a obligat să le respecte.

Au învederat că prin declaraţia autentificată sub nr. ...................., reclamanta a recunoscut pârâtei, dreptul de a ceda toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din convenţia autentificată  sub nr. .................. şi din contractul de constituire a dreptului de superficie autentificată sub nr. ..............................., către orice persoană juridică cu personalitate română al cărei administrator este domnul ......................, cetăţean italian, ceea ce denotă o relaţie de încredere deplină şi necondiţionată între reprezentanţii legali ai reclamantei şi cei ai pârâtei, ce nu poate fi contrazisă ulterior de reclamantă printr-o conduită procesuală contrară, de natură a prejudicia, tocmai drepturile promitenţilor cumpărători de bună credinţă, care s-au bazat pe relaţia de parteneriat dintre cele două părţi, contractând şi executându-şi integral obligaţiile către promitenta vânzătoare ...........................

În acest sens, arată intervenienţii, este şi acordul încheiat la data de ...................... între reclamantă şi pârâtă, prin care reclamanta s-a obligat ca până la data de ........................., să constituie cu titlu oneros, în formă autentică, dreptul de superficie în favoarea pârâtei, pe o perioadă de .............. ani, asupra terenului în suprafaţă de ................... (din măsurători 1140 mp), în schimbul preţului de ............... lunar, ce va fi plătit de pârâtă începând cu luna martie 2016.

Potrivit acestui acord, părţile au convenit că acesta nu va putea fi denunţat unilateral, iar partea care şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, va putea să beneficieze fie pe calea acţiunii în constatare pentru a-i fi recunoscut dreptul de superficie, fie de acţiunea în pretenţii, pentru a recupera preţul neplătit. Totodată au convenit că pârâta poate ceda dreptul de superficie menţionat sau cote din acesta, fără niciun acord din partea reclamantei şi fără obligaţia de a o notifica. Reclamanta s-a declarat de acord cu intabularea dreptului de superficie în cartea funciară în baza acordului din ................. în favoarea pârâtei, dar şi în favoarea cumpărătorilor cotelor.

Au arătat că, nesocotind obligaţiile asumate prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ......................... cât şi pe cele asumate prin acordul din ......................... reclamanta a promovat cererea de chemare în judecată la data de ........................, dată la care era în vigoare contractul de superficie autentificat sub nr. ........................, prelungit până la  data de  ............................. cunoscând că demersul său în justiţie contravine principiului executării de bună-voie a obligaţiilor contractuale, iar finalitatea urmărită de aceasta (dobândirea proprietăţii asupra construcţiei C2 prin efectul accesiunii) prejudiciază grav şi iremediabil drepturile promitenţilor - cumpărători, care deşi au achitat preţul apartamentelor şi cotei indivize din terenul aferent, vor fi în imposibilitatea de a-şi valorifica promisiunea de vânzare cumpărare.

Intervenienţii au menţionat că potrivit art. 1266 Cod civil, contractele de interpretează după voinţa concordantă a părţilor, la stabilirea acesteia, ţinându-se seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulterior.

În acest stadiu al evoluţiei raporturilor juridice născute, pe de o parte între reclamantă şi pârâtă, iar pe de altă parte, între pârâtă şi intervenienţi, cele din urmă cu acordul prealabil al reclamantei, reclamanta nu poate ignora şi nici nega drepturile promitenţilor cumpărători, cu scopul de a-şi satisface propriile interese ce contravin obligaţiilor contractuale asumate prin convenţiile legal încheiate, convenţii pe care s-au bazat cu bună-credinţă din momentul în care au aflat de existenţa lor.

În drept intervenienţii au invocat dispoziţiile art. 1669, art. 1270, art. 1272, art. 1266 şi art. 1345 Cod civil.

În scop probatoriu la dosarul cauzei au depus în copie antecontractele de vânzare cumpărare încheiate cu pârâta, acte adiţionale.

La data de 13.06.2016 intervenienţii ............................ au formulat cerere de ajutor public judiciar, solicitând eşalonarea taxei judiciare de timbru.

Prin încheierea din .............................. instanţa a admis în parte cererea de ajutor public judiciar, a dispus eşalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de ...................... lei în 24 de rate lunare şi a respins cererea de eşalonare a taxei judiciare de timbru datorată în solidar pentru petitul I şi II al cererii de intervenţie.

Ulterior, au formulat cereri de acordare a ajutorului public judiciar şi intervenienţii ............................cât şi intervenienţii .........................., în sensul eşalonării taxei judiciare de timbru, cererea fiind admisă prin încheierea pronunţată la data de .......................

Astfel, s-a dispus eşalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de ......................... lei datorată în solidar de terţii intervenienţi pentru petitul 1 şi 2 al cererii de intervenţie, în 24 de rate lunare a câte ........................... lei. De asemenea s-a dispus eşalonarea taxei judiciare de timbru datorată de terţii intervenienţi pentru cel de-al treilea petit al cererii, respectiv constatarea valabilităţii antecontractelor de vânzare-cumpărare.

Prin cererea de intervenţie formulată, terţul intervenient ........................ a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să constate valabilitatea convenţiei de vânzare cumpărare materializată în promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. ............... din  .................. şi actul adiţional autentificat sub nr. ................. din ......................, privind apartamentul cu 2 camere cu suprafaţa construită de 57,25 mp situat în str. ......................

În motivare a arătat  că preţul în cuantum de ..................... euro (.................. a fost achitat integral la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, însă, promitentul vânzător nu şi-a îndeplinit obligaţia de a încheia actul în formă autentică în termenul stipulat în convenţia încheiată, respectiv ......................

A menţionat că a notificat pârâta prin notificarea ...................., convocând-o pentru data de 11.11.2015, în acest sens fiind dată încheierea de certificare nr. .................................

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1170, art. 1270, art. 1273 şi art. 1279 Cod civil.

La dosarul cauzei terţul intervenient a depus în copie promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare, actul adiţional, factura fiscală, notificarea şi încheierea de certificare.

La aceeaşi dată intervenienta a formulat şi cerere de acordare a ajutorului public judiciar în ceea ce priveşte plata taxei judiciare de timbru, prin încheierea pronunţată la data de ......................, instanţa dispunând eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de ................................... lei datorată pentru cererea de intervenţie pe parcursul a 12 luni.

Prin cererea de intervenţie formulată, terţul .............................. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, arătând că a încheiat cu pârâta la data de ..................... promisiunea de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. ...................., pârâta obligându-se a-i vinde apartamentul nr. 2 situat la parterul imobilului din str. .............................

A menţionat că a achitat suma de .................... euro (221.735 lei la cursul BNR din ziua plăţii), urmând ca restul de 5.000 euro să fie puşi la dispoziţia vânzătorului la data autentificării contractului stabilită ca fiind data de ..........................

Ulterior, a achitat integral preţul, iar prin actele adiţionale încheiate termenul stabilit pentru încheierea contractului a fost prelungit.

A învederat că termenul pentru definitivarea actului autentic, a fost depăşit, preţul a fost integral achitat, se află în posesia bunului, a contribuit personal la achiziţionarea materialelor şi la realizarea finisajelor interioare, deşi această obligaţie fusese asumată şi nerespectată de pârâtă.

A formulat totodată şi cerere de acordare a ajutorului public judiciar în ceea ce priveşte plata taxei judiciare de timbru, prin încheierea pronunţată la data de 26.05.2016, cererea terţului intervenient fiind admisă, instanţa dispunând scutirea acestuia de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.000 lei.

Prin cererea de intervenţie formulată, terţii intervenienţi ......................., au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de ........................ arătând că au încheiat cu pârâta promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. ................................. aceasta obligându-se  să le vândă apartamentul nr. 1 situat la parterul imobilului, în partea dreaptă a accesului principal, compus din 3 camere şi dependinţe în suprafaţă construită de ..................... mp şi ......................mp - suprafaţă utilă, cota parte indiviză din spaţiile comune ale blocului, dreptul de folosinţă asupra terenului aferent imobilului şi un loc de parcare.

Au precizat că au achitat integral preţul de ................................ lei şi deşi termenul iniţial stabilit pentru încheierea actului în formă autentică, a fost prelungit, nici noul termen nu a fost respectat.

În justificarea interesului au arătat că sunt cumpărători de bună-credinţă, se află în posesia bunului, şi-au executat în totalitate obligaţiile asumate, participând cu resurse proprii la finalizarea apartamentului pe care l-au achiziţionat, menţionând că desfiinţarea contractului ar produce consecinţe grave asupra drepturilor lor, având în vedere planurile personale legate de imobilul pe care l-au achiziţionat pentru familie, cât şi implicaţiile financiare.

Au formulat şi cerere de acordare a ajutorului public judiciar în ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru, cererea care a fost admisă, prin încheierea pronunţată la data de ......................., instanţa dispunând eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de ....................... lei pe parcursul a 12 luni.

Prin cererile de intervenţie formulate, terţii intervenienţi ............................, au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând că sunt cumpărători de bună credinţă, pârâta fiind cea care nu a respectat obligaţiile asumate în ceea ce priveşte încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică, deşi termenele iniţial stabilite au  fost prelungite.

Astfel, au arătat că la data de ............................. între pârâtă şi intervenienţii ........................... a fost încheiată o convenţie pentru rezervare apartament, pârâta obligându-se să rezerve în imobilul pe care urma să-l edifice, o suprafaţă de ........................... mp aferentă unui apartament cu 2 camere, hol, bucătărie, baie şi un loc de parcare la demisolul imobilului complex de locuinţe în suprafaţă de 12,50 mp pentru preţul de ................... euro apartamentul şi 6.000 euro spaţiul de parcare.

Ulterior, la ........................ a fost încheiat un act adiţional la convenţia de rezervare, în care părţile au stabilit că în măsura în care rămâne disponibil un alt spaţiu la etajul 1 sau 2 al imobilului, cu o suprafaţă mai mare, să fie informaţi.

Prin promisiunea de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. .............................., pârâta s-a obligat a vinde un apartament, în suprafaţă de 69 mp, un loc de parcare şi cota parte indiviză din spaţiile comune. Preţul a fost stabilit la suma de ............................... euro.

La data de 03.04.2013 a fost încheiat şi antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .................., prin care pârâta s-a obligat să transmită în deplină proprietate şi liniştită posesie până la data de 01.10.2013, suprafaţa de .......................... mp situată la etajul 2 al ansamblului de locuinţe ce urma a se edifica conform autorizaţiei de construire nr. ..................., preţul fiind de ......................

Ulterior, prin actul adiţional autentificat sub nr. ........................., părţile au stabilit obiectul contractului ca fiind apartamentul nr. 5 situat la etajul 2, compus din 3 camere în suprafaţă de aproximativ 103 mp. ce urma a se edifica conform autorizaţiei de construire nr. ............................... a fost diminuat preţul la suma de ....................... lei, fiind stabilit termenul limită pentru autentificarea actului de vânzare-cumpărare la data de 30.05.2014.

Prin convenţia nr. 51 din ........................, pârâta în calitate de promitent vânzător s-a obligat a transmite intervenientei ..................., dreptul de proprietate asupra unui apartament în suprafaţă de 64 mp, finisat, la un preţ de ....................

La data de 18.04.2014, a fost încheiată promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. ................... având ca obiect apartamentul nr. 1, etaj. 1, cu expunere nord vest, compus din 2 camere, spaţiu oaspeţi, baie, bucătărie, hol, în suprafaţă de ................... mp, în  construcţia cu regim de înălţime S+P+2+3.

Prin actul adiţional autentificat sub nr. ..................../30.04.2013 a fost extins obiectul convenţiei iniţiale cu un loc de parcare în suprafaţă de 12,5 mp, aflat la demisolul construcţiei, iar prin actul adiţional autentificat sub nr. ...................../27.04.2015 a fost prelungit termenul limită pentru încheierea actului de vânzare-cumpărare în formă autentică până la 15.12.2015 şi a fost modificat preţul, în sensul diminuării cu suma de 2.000 euro.

Astfel, preţul final a fost stabilit la suma de ........................ euro care a fost achitat în totalitate.

La data de ....................., pârâta a formulat întâmpinare (fila 387 Vol.I), la cererea de intervenţie formulată de intervenienta .............................., solicitând respingerea acesteia.

A solicitat disjungerea cererii de intervenţie şi suspendarea acesteia până la soluţionarea dosarului nr. ................./215/2015, având ca obiect constatarea valabilităţii convenţiei-constatare drept de superficie, arătând că nu se poate constata dreptul de proprietate asupra apartamentului pentru promitentul cumpărător, atâta timp cât promitentul vânzător nu este proprietar asupra terenului pe care este amplasată construcţia sau superficiar asupra acestuia.

Pe de altă parte a arătat că acţiunea în constatare pentru pronunţarea unei hotărâri bilaterale care să ţină loc de act autentic trebuie depusă în maxim 6 luni de la data când expiră termenul pentru încheierea actului în formă autentică, însă în speţă, în antecontractul modificat prin actul adiţional, termenul limită era de ............03.2014, iar cererea este formulată după împlinirea termenului de 6 luni.

A menţionat că intervenienta nu are notată în cartea funciară promisiunea de vânzare cumpărare, iar pentru ca instanţa să poată suplini consimţământul părţii care nu-şi îndeplineşte în mod culpabil obligaţiile asumate, se impune a fi îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 1179 Cod civil şi art. 1669 alin. 1 Cod civil.

În lipsa întocmirii documentelor necesare înscrierii în cartea funciară, instanţa nu poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic, iar în cauză, aşa cum rezultă din cuprinsul antecontractului, promitenta-cumpărătoare nu a întreprins toate diligenţele în sensul înscrierii antecontractului în cartea funciară.

A învederat, de asemenea, că nu este proprietara terenului pe care este ridicată construcţia, iar dreptul de superficie este contestat de proprietarul terenului.

Prin întâmpinarea formulată la data de ..............06.2016, la cererea de intervenţie depusă de terţul intervenient ......................, pârâtul a solicitat disjungerea acesteia, cât şi admiterea excepţiei litispendenţei, întrucât anterior, aceasta a formulat cerere de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. ................/63/2016 al Tribunalului Dolj.

Pârâtul a formulat întâmpinare şi la cererea de intervenţie depusă de Cioacă Ştefana şi Collavo Adriano, solicitând respingerea acesteia, arătând că aceştia nu au achitat preţul şi nu se află în posesia bunului.

Prin precizările depuse la data de ................... şi .................. (filele 56-62 şi 94 Vol. II), terţii intervenienţi .................., .................... ............................. au indicat caracterul cererii de intervenţie formulată în cauză, ca fiind de intervenţie accesorie, în interesul pârâtei.

În drept au invocat dispoziţiile art. 63 Cod procedură civilă, iar în justificarea interesului au arătat că şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin încheierea antecontractului de vânzare cumpărare, inclusiv participarea cu resurse proprii la finalizarea apartamentului achiziţionat, iar desfiinţarea contractului ar produce grave consecinţe asupra drepturilor sale.

Ulterior, prin cererile formulate, terţii intervenienţi ..............................au precizat că solicită constatarea valabilităţi promisiunilor de vânzare cumpărare încheiate cu pârâta.

Prin cererea de intervenţie principală (fila 10 Vol.II), terţii intervenienţi ........................... au solicitat constatarea valabilităţii convenţiei de vânzare cumpărare autentificată sub nr. .........................../27.03.2013 încheiată cu pârâta aşa cum a fost modificată prin actele adiţionale ulterioare, având ca obiect apartamentul nr. 6 şi nr. 7, situate la etajul 1 al imobilului din ....................... (fost nr. 10........... un loc de parcare, precum şi cota indiviză din spaţiile comune ale blocului; pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la acest imobil; respingerea cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar, în situaţia admiterii acţiunii principale şi respingerii solicitării lor privind constatarea valabilităţii convenţiei de vânzare-cumpărare, au solicitat ca în temeiul art. 2330 Cod civil, să se constate strămutată ipoteca legală pe care o deţin asupra imobilului, asupra despăgubirii ce va fi încasată de pârâtă, în limita sumei de .............000 euro şi să se dispună plata de către reclamantă a despăgubirii pe numele şi la dispoziţia lor.

Au solicitat totodată obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare au arătat că antecontractul încheiat la data de ..............03.2013 a avut ca obiect două apartamente cu două camere situate la etajul 1, respectiv apartamentul nr. 1 şi nr. 7, ce urmau a fi realizate în ansamblul de locuinţe, conform autorizaţiei de construire nr. ................/24.03.2010. Ulterior, prin actul adiţional din .............04.2015 au fost renumerotate imobilele ce au făcut obiectul antecontractului, în sensul că acestea sunt apartamentul nr. 6 şi nr. 7 etajul I şi un loc de parcare, precum şi cota indiviză din spaţiile comune ale blocului, transmiţându-se şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent.

Preţul imobilelor a fost stabilit la suma de .............000 euro, echivalent în lei ...............256 lei, sumă care a fost integral achitată, cele două apartamente fiind predate la data de ..............02.2016.

Deşi iniţial termenul pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a fost stabilit la data de ...........08.2015, prin actul adiţional din 05.02.2016 acest termen a fost prelungit până la data de ............03.2016, însă aşa cum rezultă din încheierea de certificare nr. 3/15.03.2016 - acest lucru nu s-a întâmplat.

Au menţionat că potrivit dispoziţiilor art. 1279 alin. 3 teza I şi art. 1669 alin. 1 Cod civil, pentru admisibilitatea acţiunii în pronunţarea hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe un antecontract valabil încheiat, să se dovedească antecontractul în condiţiile dreptului comun, să existe refuzul uneia dintre părţi de a autentifica antecontractul, iar promitentul cumpărător să nu fie incapabil de a dobândi acel bun la data pronunţării hotărârii.

În cauză, mai arată intervenienţii, convenţia a fost încheiată în formă autentică, preţul a fost achitat integral, bunul se află în posesia loc, conform extrasului de carte funciară nr. ................. din 10.03.2016, proprietar tabular al construcţiei este promitenta-vânzătoare SC .................. SRL, iar neexecutarea culpabilă a promisiunii de vânzare-cumpărare de către pârâtă rezultă din încheierea de certificare nr. ................./15.03.2016.

Au învederat că în Cartea Funciară nr. 221781-C2 a municipiului Craiova, este notat antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâta, astfel că dreptul lor este opozabil şi reclamantei.

Mai mult, intervenienţii au arătat că au calitatea de dobânditori de bună credinţă, iar potrivit art. 901 alin. 1 Cod civil, sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, oricine a dobândit cu bună-credinţă vreun drept real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul său, chiar dacă, la cererea adevăratului titular, dreptul autorului său este radiat din cartea funciară.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 62 Cod procedură civilă şi art. 1279 alin. 3 Cod civil.

La dosarul cauzei intervenienţii au depus în copie antecontractul de vânzare-cumpărare şi  actele adiţionale.

Prin întâmpinarea formulată la cererile de intervenţie (fila 171 Vol. II), reclamanta a solicitat respingerea susţinerilor şi apărărilor invocate de intervenienţi, arătând că prin acţiunea promovată a solicitat instanţei să sancţioneze atitudinea pârâtei care a încheiat pentru toate apartamentele din construcţia C2, promisiuni de vânzare-cumpărare, încasând integral preţul, deşi prin convenţia încheiată cu aceasta se instituise interdicţia de înstrăinare fără acordul său.

A arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile de valabilitate necesare transmiterii dreptului de proprietate. Deşi intervenienţii au susţinut că sunt de bună credinţă şi nu au avut cunoştinţă de convenţia încheiată între ea şi pârâtă, cu o minimă diligenţă, verificând menţiunile din cartea funciară, ar fi constatat că terenul este proprietatea exclusivă a SC ................ ............... ................ SRL. Aceştia şi-au asumat un risc cunoscând la momentul încheierii promisiunilor cu pârâta, că aceasta nu este proprietara exclusivă nici a construcţiei şi nici a terenului pe care aceasta a fost edificată.

O condiţie a  vânzării este preţul, iar în cauză intervenienţii nu au făcut dovada plăţii integrale a acestuia.

La data de ...............11.2016 a formulat cerere de intervenţie principală şi terţul intervenient .................... (fila ............... Vol. II),  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate valabilitatea convenţiei de vânzare-cumpărare materializată în promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. ....................../2807/2014 şi actelor adiţionale ulterioare, privind apartamentul nr. 10, fost nr. 4  cu două camere şi dependinţe în suprafaţă construită de ...............,30 mp (56 mp suprafaţă utilă) situat la etajul 1 al imobilului şi să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În motivare a arătat că preţul imobilului în cuantum de ...............000 euro a fost achitat integral, însă deşi a făcut demersuri pentru încheierea contractului în formă autentică, pârâta nu s-a prezentat în faţa notarului.

În scop probatoriu a depus în copie promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, actele adiţionale, factura fiscală nr. ..................28.07.2014, ordine de plată, notificare, proces-verbal de predare-primire.

La data de ...................12.2016 intervenienta a formulat cerere de ajutor public judiciar (fila 320 Vol. II) în ceea ce priveşte plata taxei judiciare de timbru, prin încheierea pronunţată la data de ................12.2016 (fila 6 Vol. III) cererea fiind admisă, instanţa dispunând eşalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.988 lei în 24 de rate lunare egale.

La aceeaşi dată au depus cerere de intervenţie principală şi terţii intervenienţi ................. (fila 182 Vol. II), solicitând constatarea valabilităţii promisiunii de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. ................../16.03.2015, privind apartamentul cu două camere şi dependinţe în suprafaţă construită de 62 mp şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În motivarea cererii, terţii intervenienţi au arătat că preţul imobilului a fost stabilit la suma de .................500 euro care a fost integral achitată şi deşi contractul de vânzare-cumpărare urma a se încheia în formă autentică la data de .....................03.2016 (ca urmare a prelungirii datei iniţial stabilite), pârâta nu s-a prezentat la notar, cu toate că a fost notificată în acest sens.

A menţionat totodată că pârâta le-a predat cheile apartamentului şi dreptul de folosinţă al imobilului în anul 2016, fiind încheiat un contract de comodat necesar pentru a încheia convenţii cu furnizorii de utilităţi.

Au învederat că sunt neîntemeiate susţinerile reclamantei, întrucât apartamentul este situat în construcţia C2 etajul 1, acesta urmând a intra în posesia pârâtei, drept preţ al lucrărilor de edificare a construcţiei.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 35, art. 62 Cod procedură civilă şi art. 1279 Cod civil.

La dosarul cauzei au depus în copie promisiunea de vânzare-cumpărare, actele adiţionale, facturi fiscale, proces-verbal de predare-primire, încheierea nr. .................../05.02.2016 a OCPI Dolj.

La data de 06.12.2016 a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtei terţul intervenient ........................(fila 343 Vol. II), solicitând respingerea acţiunii.

În motivare a arătat că a încheiat cu pârâta promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................/04.03.2015, pârâta obligându-se să edifice construcţia şi să transfere dreptul de proprietate până la data de 31.08.2015 asupra apartamentului nr. 5 (actual 17 după renumerotare), situat la etajul 2 al construcţiei, cu un loc de parcare la demisol, cota indiviză din spaţiile comune ale blocului, transmiţându-se şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent blocului.

Întrucât termenul până la care trebuia încheiat contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică s-a împlinit, iar pârâta a refuzat nejustificat încheierea construcţiei a formulat împotriva acesteia, cererea de chemare în judecată pentru constatarea valabilităţii construcţiei şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare (dosar nr. .................../63/2016).

A menţionat că justifică interes în constatarea şi apărarea dreptului de proprietate asupra apartamentului, iar cererea reclamantei este neîntemeiată, arătând că la data formulării cererii de chemare în judecată, nu expirase termenul agreat de părţi în ceea ce priveşte dreptul de superficie. Singurele moduri prin care se poate stinge acest drept sunt cele prevăzute de art. 698 Cod civil, rezoluţiunea contractului nefiind prevăzută de legiuitor ca modalitate de stingere a dreptului de superficie.

Totodată a arătat că ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat rezoluţiunea contractului de constituire a dreptului de superficie, reclamanta a încheiat cu pârâta actul adiţional autentificat sub nr. ....................../20.02.2015 prin care a prelungit termenul până la data de 21.02.2016.

În ceea ce priveşte accesiunea, a arătat că reclamanta nu poate solicita constatarea dreptului de accesiune cu privire la imobilele ce au făcut obiectul promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare, întrucât există un act juridic în care se precizează că aceasta urmează a fi vândută altor persoane fizice/juridice. Astfel, reclamanta este ţinută să respecte drepturile terţilor de bună credinţă în condiţiile în care şi-a dat acordul pentru încheierea acestora.

A solicitat suspendarea prezentei cauze, în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă până la soluţionarea dosarului nr. ................./.........../2016.

În drept a invocat dispoziţiile art. 63 Cod procedură civilă, art. 577, art. 693-702 Cod civil.

La dosarul cauzei a depus în copie promisiunea de vânzare-cumpărare, acte adiţionale, decizia nr. .............../11.04.2016 privind renumerotarea apartamentelor, extrase de carte funciară, extras portal.

Ulterior, la data de ................02.2019 intervenientul accesoriu ................... a formulat cerere de renunţare la cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului (fila ............ Vol. IX). A depus totodată cerere de intervenţie principală, solicitând instanţei să constate valabilitatea promisiunii de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. .............../04.03.2015 modificată  ulterior prin actele adiţionale încheiate, având ca obiect apartamentul nr. 5 (actual 17), compus din 3 camere, baie, hol, bucătărie, cu suprafaţa utilă de 76,73 mp, două balcoane (3,40 mp, respectiv .........,34 mp) un loc de parcare, (garajul nr. 9 în suprafaţă de 12,26 mp situat la demisol) şi o cotă indiviză de 52,72 mp din spaţiile comune ale blocului şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent blocului.

A solicitat pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare.

În motivarea cererii a arătat că deşi notificată la data de 03.12.2015 pentru încheierea contractului în formă autentică, pârâta nu s-a prezentat. Apartamentul şi garajul sunt finalizate, se află în posesia sa, preţul a fost achitat integral, iar promisiunea de vânzare cumpărare a fost notată în cartea funciară.

A menţionat că expertizele efectuate în cauză au stabilit existenţa imobilului şi individualizarea fiecărui apartament în parte.

A depus în copie promisiunea de vânzare-cumpărare încheiată, actele adiţionale, extras de carte funciară, notificare.

La data de 12.03.2019 instanţa a luat act că intervenienta ............... .............. renunţă la judecata cererii de intervenţie accesorie şi a admis în principiu cererea de intervenţie având în vedere că aceasta are legătură cu cererea principală, intervenienta justifică interes, iar cererea de intervenţie este admisibilă în raport de natura litigiului  şi a fost depusă în termen.

La data de ..............02.2017 a formulat cerere de intervenţie principală şi terţul ................... (fila 34 Vol. III), solicitând constatarea valabilităţii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. ...................../15.04.2014, modificată prin actul adiţional autentificat sub nr. ............../23.08.2016 şi nr. .............../07.12.2016, iar hotărârea se va pronunţa să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr. 4.

A solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de intervenţie, a arătata că pârâta s-a obligat să-i vândă apartamentul nr. 4 situat la etajul 2 al construcţiei, cu vedere spre ..........., compus din 3 camere, 2 băi, grupuri sanitare, 2 balcoane, cu suprafaţă construită de 87 mp, precum şi cota indiviză din spaţiile comune blocului, transmiţându-se şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent blocului. Apartamentul  urma a se construi în blocul de locuinţe situat pe terenul în suprafaţă de 1.074,58 mp, pentru care a fost eliberată autorizaţia de construire nr. 224/24.03.2010.

 Prin actul adiţional din ...........08.2016 s-a luat act că preţul vânzării (223.000 lei) a fost achitat integral şi s-a stabilit data limită în vederea autentificării actului la ...........02.2017.

A precizat că nu a avut cunoştinţă despre convenţia din ............02.2013 încheiată între reclamantă şi pârâtă, aceasta fiind înscrisă în cartea funciară abia la .................12.2015. Pe de altă parte, reclamanta prin convenţiile încheiate cu pârâta a acceptat expres încheierea de promisiuni de vânzare-cumpărare cu privire la construcţia edificată de pârâtă, astfel că nu se poate prevala de dispoziţiile legale ce reglementează încetarea dreptului de superficie şi nici de cele referitoare la accesiunea imobiliară.

Totodată a arătat că în momentul încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, a avut reprezentarea că pârâta este proprietara suprafeţei de teren pe care urma să se edifice construcţia, aceasta obligându-se să transfere şi cota parte indiviză din teren.

În drept intervenientul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1669, art. 1270, art. 1272 şi art. 1266 Cod civil.

În scop probatoriu a depus promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, actele adiţionale, facturi fiscale, încheierea de certificare nr. ............./23.02.2017.

Ulterior, la data de ...............06.2018, prin precizarea formulată (fila 64 Vol. VIII), intervenientul ......................... a solicitat ca hotărârea care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare să vizeze apartamentul nr. 16 situat la etajul 2 corp C2, arătând că pe parcursul litigiului, a avut loc o renumerotare a apartamentelor.

Cerere de intervenţie în interes propriu a formulat şi terţul intervenient ..................... (fila ................ Vol. III), solicitând pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru garsoniera nr. 1 şi nr. 2, fiecare cu o suprafaţă utilă de 36 mp.

A solicitat totodată conexarea dosarului nr. ..................../215/2016 aflat pe rolul Judecătoriei Craiova, la acest dosar, arătând că au acelaşi obiect.

În motivarea cererii de intervenţie a arătat că a achitat integral preţul pentru fiecare dintre garsoniere (câte 20.000 euro) şi deşi a notificat pârâta pentru a se prezenta la notar la data de .................02.2016 în vederea încheierii contractului în formă autentică, aceasta nu s-a prezentat.

A invocat dispoziţiile art. 1244, art. 1270, art. 1669 alin. 1 Cod civil.

La data de 27.06.2017 şi acest intervenient a solicitat ajutor public judiciar  în ceea ce priveşte plata taxei judiciare de timbru (fila 132 Vol. V), cerere care a fost respinsă.

Prin încheierea pronunţată la data de 27.09.2017, a fost admisă cererea de reexaminare şi s-a dispus eşalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 5.745 lei în 12 rate lunare egale, iar prin încheierea din 14.11.2017 (fila 10 vol.VII), instanţa s-a pronunţat asupra cererii de conexare a dosarului nr. ..................../215/2016 aflat pe rolul Judecătoriei Craiova, la acest dosar.

La data de ..............04.2017 a formulat cerere de intervenţie principală SC .................... (fila 131 vol.III), solicitând constatarea valabilităţii antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .................. din 04.11.2013 având ca obiect apartamentul nr. 1 (actual nr. 16) c.................. ..................... împreună cu dreptul de proprietate forţată şi perpetuă asupra părţilor din blocul de locuinţe ............, edificat în baza autorizaţiei de construire nr. 224/21.03.2010 şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

A solicitat de asemenea şi plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că la data contractării, blocul de locuinţe era în faza de execuţie, iar termenul stabilit pentru încheierea actelor autentice a fost la 31.10.2014. Ulterior au fost încheiate mai multe acte adiţionale prin care termenul a fost prelungit, ultimul termen stabilit fiind 30.06.2016. Preţul în cuantum de 128.731,01 lei a fost achitat în totalitate, se află în posesia apartamentului, a încheiat contracte pentru furnizarea serviciilor de televiziune şi internet, apă, energie electrică, gaze şi a efectuat lucrări de amenajare interioară, constând în tencuit, zugrăvit, montat parchet, gresie, centrală.

A învederat că pârâta nu s-a prezentat la notar la termenul stabilit, astfel că la data de 08.07.2016 a promovat acţiune pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. .............../215/2016.

În drept a invocat dispoziţiile art. 61 şi următoarele Cod procedură civilă şi art. 1669 Cod civil.

La dosarul cauzei a depus antecontractul de vânzare-cumpărare, actele adiţionale, facturi fiscale, contracte încheiate cu furnizorii de utilităţi.

La cererea de intervenţie principală formulată de SC .................... SRL, pârâta a formulat întâmpinare (fila 256 Vol. IV), solicitând respingerea cererii.

În motivare pârâta a arătat că ......................... SRL încearcă prin mijloace dolosive să schimbe obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv apartamentul situat în clădirea edificată conform autorizaţiei de construire nr. ..................../20.07.2010 (construcţia C1), aşa cum este descris în antecontractul încheiat, cu un apartament din clădirea edificată conform autorizaţiei de construire nr. ............../24.03.2010 (construcţia C2), urmărind să obţină o hotărâre care să ţină loc de act autentic pentru un apartament pe care nu l-a cumpărat şi pe care l-a ocupat abuziv, prejudiciindu-l pe adevăratul promitent-cumpărător (.....................

A învederat că în antecontractul încheiat a fost menţionat că apartamentul este situat la etajul 2, este apartamentul nr. 1, cu vedere la Biserica ...........................), fiind menţionat în mod expres autorizaţia de construire nr. ................./20.07.2010 (corespunzătoare construcţiei C1), în actele adiţionale încheiate ulterior fiind menţionat numărul autorizaţiei de construire, acelaşi cu cel din antecontractul de vânzare-cumpărare.

Prin încheierea de rectificare nr. ............../23.03.2016, care a fost emisă fără acordul său, s-a constatat că în actele adiţionale a  fost trecut eronat numărul cadastral şi s-a dispus rectificarea, revenind la descrierea iniţială din antecontractul de vânzare-cumpărare, fără a menţine referirea la autorizaţia de construire nr. ................/20.07.2010.

A menţionat că obiectul celor două autorizaţii de construire este diferit, apartamentele din C1 nu au fost renumerotate, apartamentul promis a se înstrăina acestui intervenient fiind apartamentul 1, etajul 2 din construcţia C1, nu apartamentul 4 sau 16.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de ............10.2016, cererile de intervenţie formulate de terţii intervenienţi ........................, au fost anulate ca netimbrate (fila 104 Vol. II), iar cererile de intervenţie formulate de terţii intervenienţi ......................., au fost admise în principiu.

Ulterior, prin încheierea pronunţată la data de .....................02.2017 (fila 59 Vol. III), instanţa a admis în principiu şi cererile de intervenţie formulate de intervenienţii ....................şi a respins cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea dosarului nr. 2562/215/2016.

Prin încheierea din .......................... a fost admisă în principiu cererea de intervenţie formulată de intervenientul ..................., iar la data de 27.06.2017 a fost admisă în principiu şi cererea de intervenţie formulată de .......................

La data de 02.04.2018 terţii intervenienţi ..................... au formulat o nouă cerere de intervenţie accesorie în favoarea pârâtei, arătând că susţin poziţia procesuală a acesteia, justificat de interesul lor în menţinerea titlului de proprietate al pârâtei cu care au încheiat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare.

Au arătat că sunt cumpărători de bună credinţă, intenţia lor fiind de a obţine dreptul de proprietate asupra imobilului ce a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare, dovada fiind că au achitat o parte semnificativă din preţ, manifestându-şi disponibilitatea de a achita diferenţa la momentul încheierii contractului în formă autentică.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 63 Cod procedură civilă.

În scop probatoriu intervenienţii au depus antecontractul de vânzare-cumpărare, actul adiţional, facturi fiscale.

La data de ......................... a formulat cerere de intervenţie şi terţul intervenient Ivanovici Ionuţ, arătând că la data la care a încheiat antecontractul figura atât pârâta cât şi reclamanta, care nu şi-au menţinut promisiunea asumată.

Prin încheierea pronunţată la data de ........................., instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de terţii intervenienţi .......................... şi a anulat cererea de intervenţie formulată de terţul .................. avându-se în vedere că cererea de intervenţie nu cuprinde obiectul, semnătura şi motivele de fapt.

Prin precizarea depusă la data de ....................., reclamanta a restrâns obiectul cererii privind constatarea în baza accesiunii imobiliare artificiale a dreptului de proprietate asupra construcţiei C2, devenită actualmente C1, arătând că solicită constatarea dreptului de proprietate asupra construcţiei C1 cu excepţia apartamentului 20 situat la etajul 3, apartamentului nr. 4 (fost nr. 3) situate la parter, apartamentul nr. 16 (fost nr. 1) situat la etajul 2, apartamentul nr. 13 situat la etajul 2, apartamentul nr. 14 situat la etajul 2, apartamentul 19 situat la etajul 3, apartamentul nr. 8 şi apartamentul nr. 11, arătând că a încheiat contracte de vânzare-cumpărare pentru cota-parte de teren cu intervenienţii .......................

A menţionat totodată că urmare a dezmembrării terenului situat în ...................., imobilul bloc, fost construcţia C2 a devenit construcţia C1, astfel că solicită constatarea dreptului de proprietate asupra construcţiei C1 fostă C2, cu excepţia apartamentelor, garajelor şi boxelor anterior descrise.

Ulterior, la data de ....................., reclamanta prin precizările depuse, a restrâns obiectul cererii având ca obiect constatarea dreptului de proprietate în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, arătând că a încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare asupra cotei părţi din terenul aferent apartamentelor 1, 2, 3, 5, 6, 9, 12, 15, 17,  astfel că solicită constatarea dreptului de proprietate asupra construcţiei C1 (fostă C2) cu excepţia acestor apartamente.

Potrivit precizărilor depuse, reclamanta a încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare şi  cu intervenienţii ..........................................

La dosarul cauzei, reclamanta a depus promisiunile de vânzare cumpărare şi declaraţiile intervenienţilor de renunţare la pretenţiile formulate împotriva reclamantei, cât şi declaraţiile reclamantei de renunţare la judecata şi dreptul pretins cu privire la cererile ce vizează apartamentul nr. 19, garajul şi boxa nr. 5, apartamentul nr. 14, garajul şi boxa nr. 4, apartamentul nr. 13, garajul şi boxa nr. 3, apartamentul nr. 16, apartamentul nr. 11.

În scop probatoriu în cauză a fost încuviinţată proba cu interogatoriu şi expertize tehnice specialitatea construcţii civile şi topografie cadastru şi geodezie.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine că prin convenţia  autentificată sub nr. ......................... reclamanta s-a obligat să vândă pârâtei imobilul situat în ....................., cu nr. cadastral ......................... compus din teren intravilan în suprafaţă de 1074,58 mp (din măsurători 1140 mp) şi construcţia C1, cu suprafaţa construită de 202 mp.

Potrivit convenţiei încheiată, pârâta s-a obligat să execute pe cheltuiala sa, lucrările de construire imobil D+P+2E+3 retras cu destinaţia de locuinţe, spaţii de parcare la demisol, împrejmuire teren-conform autorizaţiei de construire nr. ......................../24.03.2010, precum şi modernizarea, consolidarea, supraetajarea locuinţei extinse Sp+P+1E- conform autorizaţiei de construire nr. ......................../20.07.2010, cât şi lucrările de finisaje interioare şi exterioare la aceste construcţii.

Totodată pârâta şi-a asumat obligaţia de a vinde reclamantei SC .................. SRL, cota indiviză de 1/2 din demisol, întreg parterul construcţiei, precum şi cota indiviză aferentă din teren şi spaţiile comune din construcţia ce va fi edificată în baza autorizaţiei de construire nr. .............../24.03.2010, precum şi demisolul, parterul şi etajul 1 din construcţia deja existentă pe teren, construcţie la care urma a se aduce îmbunătăţiri conform autorizaţiei de construire nr. ................../20.07.2010.

În ceea ce priveşte preţul, părţile au stabilit că preţul de vânzare al imobilului proprietatea SC .......................... SRL este echivalent cu preţul imobilului proprietatea pârâtului.

Reclamanta a cesionat către pârât toate drepturile şi obligaţiile din cele două autorizaţii de construire şi au stabilit termen pentru executarea în întregime a lucrărilor 24 de luni, începând cu data de ...........1.02.2013, cu posibilitatea prelungirii cu încă 1 an, respectiv până la 21.02.2016.

Totodată părţile au stabilit că vor putea înstrăina fiecare imobilele ce urmau a intra în proprietatea fiecăreia, fără a fi necesar acordul celeilalte părţi.

La aceeaşi dată a fost încheiat contractul de constituire a dreptului de superficie, autentificat sub nr. ..........., SC ................ SRL, constituind cu titlu gratuit, un drept de superficie asupra terenului în suprafaţă de ................, 58 mp (1140 mp din măsurători) având nr. cadastral 20732-15270/1, pe care este edificată construcţia C1, în favoarea pârâtului, în scopul efectuării construcţiilor în baza autorizaţiilor de construire nr. ............../24.03.2010 şi nr. ................/20.07.2010.

Termenul de constituire a dreptului de superficie a fost stabilit până la data de 21.02.2015, cu drept de prelungire cu acordul părţilor.

Ulterior, prin actul adiţional autentificat sub nr. ............... din 20.02.2015, termenul de constituire a dreptului de superficie a fost prelungit până la data de ..................02.2016.

Conform extrasului de carte funciară, la data de 07.12.2015 a fost notată sub nr. 150403 convenţia nr. ..................../19.02.2013 încheiată între reclamantă şi pârât, anterior, la data  de ..................02.2015, fiind intabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâtului asupra imobilului cu nr. cadastral .................-C2 situat în Craiova, str. ........................

Potrivit promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare şi extrasului de carte funciară, în perioada ...................... pârâtul a încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare pentru toate apartamentele situate în construcţia C2 edificată în baza autorizaţiei de construire nr. .................../24.03.2010.

Prin notificarea nr. ..................../N/2015 din 27.11.2015 reclamanta a notificat pârâta cu privire la rezoluţiunea unilaterală a convenţiei nr. ................../19.02.2013 şi desfiinţarea contractului de constituire a dreptului de superficie nr. ....................../19.02.2013, invocând încălcarea obligaţiei de a nu înstrăina partea din imobil ce urma a intra în proprietatea sa.

Din raportul de expertiză specialitatea construcţii civile şi industriale, evaluare bunuri, întocmit de expert .......................  instanţa reţine că imobilul C2 cu nr. cadastral ..................-C2 este compus din demisol, parter, 3 etaje şi mansardă, are o suprafaţă construită desfăşurată de ............... mp. şi a fost construită în perioada ...............-2016.

La data de .......................... a fost încheiat procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. ....................... (fila 130 vol. VIII).

Conform raportului de expertiză, apartamentul nr. 1 şi 2 (două garsoniere cu hol în indiviziune) a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. .................. din 22.10.2014 încheiată cu intervenienta ......................., fiind transformat într-un apartament cu 2 camere, bucătărie şi baie având o valoare de ................053 lei.

Apartamentul nr. 3 este un apartament cu 4 camere, bucătărie, baie şi balcon, a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. ................ din ..............11.2014 şi nr. ............/21.08.2014 încheiată cu intervenientul ................... şi are o valoare de 384.632 lei.

Apartamentul nr. 4 a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată cu .................... la data de 21.08.2014, fiind evaluat la suma de ..................... lei.

Apartamentul nr. 5, boxa în suprafaţă de 5,5 mp şi locul de parcare nr. 12 în suprafaţă de 12 mp, sunt ocupate de intervenienţii ........................ şi a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. ................./23.07.2014. Apartamentul are 3 camere, bucătărie, baie, debara şi hol, fiind evaluat la suma de ................. lei. Boxa a fost evaluată la suma de 6................. lei, iar locul de parcare la 6................... lei.

Apartamentul nr. 6 a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. .............. din 27.03.2013, încheiată de pârâtă cu intervenienţii .................... Apartamentul are două camere, baie, balcon, fiind evaluat la suma de ....................208 lei.

Apartamentul nr. 7 are 3 camere,  bucătărie, baie, hol, balcon, a fost evaluat la suma de 252.005 lei, acesta făcând obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. .................../16.03.2015 încheiate între pârâtă şi .....................................

Apartamentul nr. 8 are 2 camere, cămară, hol, baie, balcon, fiind evaluat la suma de 240.188 lei, acesta făcând obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. ..................... din 16.03.2016 încheiat între pârât şi intervenienta .......................

Conform aceluiaşi raport de expertiză, apartamentul nr. 9 a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. ................./04.09.2014 încheiat de pârâtă cu numitul ................. expertul evaluând acest imobil la suma de ................069 lei.

Apartamentul nr. 10 are două camere, bucătărie, baie, balcon, a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. ................/28.07.2014 încheiat de pârât cu intervenienta ..................... fiind evaluat la suma de 255.090 lei.

Apartamentul nr. 11 a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. 606/21.03.2013 încheiată de pârâtă cu numiţii  ......................, fiind evaluat la suma de 248.748 lei.

Apartamentul nr. 12, locul de parcare nr. 9 în suprafaţă de 12 mp şi boxa în suprafaţă de 5,5 mp, a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. ............../27.03.2017 încheiată cu intervenienţii ..........................

Conform raportului de expertiză, apartamentul are 2 camere, bucătărie, baie, balcon, valoarea acestui apartament este de 267.210 lei, boxa fiind evaluată la suma de 6.770 lei, iar locul de parcare la 6.492 lei.

Apartamentul nr. 13, locul de parcare nr. 3 în suprafaţă de 12 mp şi boxa de 5,5 mp au făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată cu intervenienţii ......................... are 3 camere, un birou, bucătărie, hol, 2 băi, 2 balcoane, fiind evaluat la suma de ................380 lei. Boxa a fost evaluată la suma de 6.770 lei, iar locul de parcare la ........................ lei.

Apartamentul nr. 14, locul de parcare nr. 4 în suprafaţă de 12 mp şi boxa în suprafaţă de 5,5 mp au făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. 828 din ....................., încheiată cu intervenientul ........................... Apartamentul a fost evaluat la suma de 358.408 lei, boxa la suma de 6.770 lei, iar locul de parcare la suma de ........................ lei.

Valoarea de circulaţie a apartamentului nr. 15 este de ..................639 lei, iar conform raportului de expertiză, acesta a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. 4150/15.11.2014 încheiată cu numiţii .................................

Potrivit raportului de expertiză, apartamentul nr. 16 este ocupat de intervenientul SC ....................... SRL. Acesta este un apartament cu 3 camere, bucătărie, 2 băi, 2 balcoane, fiind evaluat la suma de 359.609 lei.

Apartamentul nr. 17, locul de parcare nr. 11 (12 mp ) şi boxa (5,5 mp ) a făcut obiectul antecontractului nr. ................. din 03.04.2014 încheiat de pârât cu ........................., cât şi promisiunea de vânzare-cumpărare nr. ...................... din 04.03.2015 încheiată cu intervenienta .............................. Apartamentul are 3 camere, bucătărie, baie, hol, 2 balcoane, fiind evaluat la suma de 417.952 lei. Boxa a fost evaluată la suma de 6.770 lei, iar locul de parcare la suma de 6........................ lei.

Apartamentul nr. 18, locul de parcare nr. 2 (12 mp) şi boxa (5,5 mp) a  făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare nr. .................... din 19.09.2013 încheiat cu intervenienţii .............................. Apartamentul  are 3 camere, bucătărie, 2 băi, hol, dressing, grup sanitar, balcon şi a fost evaluat la suma de 483.940 lei. Boxa a fost evaluată la suma de 6.770 lei, iar locul de parcare la 6.492 lei.

Apartamentul nr. 19, locul de parcare nr. 1 (12 mp) şi boxa (5,5 mp) a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 1967 din 18.07.2014 încheiat cu întervenienţii ........................... Apartamentul are 3 camere, bucătărie, baie, grup sanitar, 2 holuri şi balcon, fiind evaluat la suma de .................... lei. Boxa şi locul de parcare au fost evaluate la aceleaşi sume ca în cazul celorlalte din imobil, respectiv 6.770 lei boxa şi 6.792 lei locul de parcare.

Apartamentul nr. 20, locul de parcare nr. 5 şi o boxă au făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. 3828 din 26.06.2014 încheiată cu numitul .......................şi a fost evaluat la suma de ............................... lei, boxa şi locul de parcare având aceeaşi valoare ca în cazul celorlalte din imobil.

Conform răspunsului la obiecţiuni (filele ...................... vol. VII), valoarea de circulaţie a întregului imobil este de ......................... lei (3.421 lei/mp), mansarda fiind evaluată la suma de 175.708 euro.

Potrivit raportului de expertiză specialitatea topografie, întocmit de expertul ......................  (filele ................... vol. V) terenul în suprafaţă de  1140 mp din măsurători, 1075 mp din acte, cu nr. cadastral 221781 provine din alipirea a două suprafeţe de teren de 850 mp ......................) şi 290 mp (............................ Pe acest teren au fost identificate două construcţii C1-locuinţă, aflată în stare  avansată de degradare (ruină) cu suprafaţa construită la sol de 202 mp şi C2-locuinţă D+P+3E cu suprafaţa construită la sol de 428 mp, având ca proprietar SC ............................. SRL, înscrisă în CF nr. 221781, nr. cadastral ........................-C2. Construcţia are o suprafaţă desfăşurată de 2.756 mp, regimul de înălţime fiind D+P+3E+M (transformată din amenajare pod).

Conform raportului de expertiză, construcţiei C2 îi revine suprafaţa de teren de 850 mp, teren ce a fost evaluat la suma de 1.105.000 lei (850 mp x 1300 lei).

În clădirea C2 au fost identificate 20 de apartamente (fila 94 Vol. V). La parter au fost identificate 5 apartamente. Apartamentul 1 şi 2 cu o suprafaţă utilă de 56,64 mp; apartamentul 3 cu o suprafaţă utilă de 75,82 mp + 6,36 mp (suprafaţă balcon)= 82,18 mp; apartamentul 4 cu o suprafaţă utilă de 99,66 mp +5,98 mp (suprafaţă balcon) = 105,64 mp şi apartamentul nr. 5 cu o suprafaţă utilă de 78,78 mp.

La etajul 1 au fost identificate 7 apartamente, respectiv apartamentul 6 cu o suprafaţă utilă de 43,50 mp + 6,50 mp (suprafaţă balcon) = 50,00 mp; apartamentul 7 cu o suprafaţă utilă de 51,35 mp + 3,33 mp (suprafaţă balcon) = 54,68 mp; apartamentul 8 cu o suprafaţă utilă de 46,73 mp + 4,28 mp (suprafaţă balcon ) = 51,01 mp; apartamentul 9 cu o suprafaţă utilă de 40,52 mp + 5,76 mp (suprafaţă balcon) = 46,28 mp; apartamentul 10 cu o suprafaţă utilă de 47,80 mp.+5,46 mp (suprafaţă balcon) = 53,26 mp.; apartamentul 11 cu o suprafaţă de 48,26 mp + 4,50 mp (suprafaţă balcon ) = 52,76 mp.

În ceea ce priveşte apartamentul 12, acesta are conform răspunsului expertului la obiecţiuni (fila 196 Vol. VII) o suprafaţă de 58,11 mp + 3,40 mp  (suprafaţă balcon )+ 6,34 mp (suprafaţă balcon) = 67,85 mp.

La etajul 2 al construcţiei C2 au fost identificate 5 apartamente; apartamentul 13 cu o suprafaţă utilă de 100,02 mp + 9,87 mp (suprafaţă balcoane ) = 109,89 mp;  apartamentul 14 cu o suprafaţă utilă de 73,30 mp + 9,69 mp (suprafaţă balcon ) = 82,99 mp; apartamentul 15 cu o suprafaţă de 39,28 mp; apartamentul 16 cu o suprafaţă utilă de 62,34 mp + 10,31 mp (suprafaţă balcon ) = 72,65 mp şi apartamentul 17 cu o suprafaţă utilă de 76,73 mp + 9,74 mp ( suprafaţă balcoane) = 86,47 mp.

La etajul 3 al aceleiaşi construcţii au fost identificate trei apartamente, respectiv apartamentul 18 cu o suprafaţă utilă de 108,57 mp + 3,33 mp (suprafaţă balcon) = 111,40 mp; apartamentul 19 cu o suprafaţă utilă de 78,71 mp + 22,67 mp (suprafaţă balcon) = 101,38 mp şi apartamentul 20 cu o suprafaţă utilă de 110,04 mp + 84,82 mp (suprafaţă terasă) = 194,86 mp.

În ceea ce priveşte spaţiile comune, expertul a identificat la demisol suprafaţa de 392,16 mp,  la parter suprafaţa de 32,07 mp, la etajul 1 suprafaţa de 33,24 mp, la etajul 2 suprafaţa de 21,52 mp, la etajul 3 suprafaţa de 5,57 mp, iar la mansardă suprafaţa de 399,70 mp.

Potrivit art. 1270 alin. 1 Cod civil, încheierea unui contract produce în primul rând, un efect obligaţional, care constă în generarea de drepturi şi obligaţii. Părţile sunt obligate să execute întocmai toate prestaţiile la care s-au îndatorat prin contract.

În raporturile dintre părţi, forţa obligatorie a contractului, implică şi regula conformităţii executării. Aceeaşi regulă, pe lângă dreptul creditorului de a obţine îndeplinirea exactă a obligaţiilor, implică şi dreptul său la remedii, în caz de neexecutare din partea debitorului.

Rezoluţiunea este unul dintre remediile oferite creditorului în caz de neexecutare, fiind cel mai incisiv dintre cele existente, deoarece duce la încetarea contractului cu efecte retroactive.

Cerinţele referitoare la neexecutarea contractului pentru a putea invoca rezoluţiunea sunt ca neexecutarea să privească o obligaţie contractuală, iar neexecutarea să fie suficient de gravă, conform art. 1551 alin. 1 teza 1 Cod civil creditorul neavând dreptul la rezoluţiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate.

Neexecutarea este determinantă atunci când îl lipseşte pe creditor, de ceea la ce era îndreptăţit să se aştepte de pe urma contractului, putând atrage rezoluţiunea dacă a constituit cauza determinantă a angajării celeilalte părţi.

În cauză, prin convenţia încheiată la data de 19.02.2013, pârâta s-a obligat a executa pe cheltuiala sa, construcţia D+P+2E+3 retras, pentru care fusese eliberată autorizaţia de construire nr. ............./24.03.2010 şi de a moderniza, consolida, supraetaja locuinţa existentă Sp+P+1E conform autorizaţiei de construire nr. .............../20.07.2010, precum şi lucrările de finisaje interioare şi exterioare la aceste construcţii, pe terenul în suprafaţă de 1.074,58 mp proprietatea reclamantei.

Totodată s-a obligat a vinde reclamantei cota de ½ din demisolul, întreg parterul construcţiei precum şi cota indiviză aferentă din teren şi spaţii comune din construcţia edificată în baza autorizaţiei nr. ............./2010, precum şi demisolul, parterul şi etajul 1 din construcţia deja existentă pe teren, construcţie căreia urma a i se aduce îmbunătăţiri şi pentru care fusese emisă autorizaţia de construire nr. ...................../2010, putând să încheie promisiune de vânzare-cumpărare cu orice persoană, chiar înainte de finalizarea construcţiei, însă, numai pentru imobilele din construcţia care nu urma să intre în proprietatea reclamantei, conform convenţiei.

În termen de 30 de zile de la data obţinerii documentaţiei cadastrale provizorii şi a procesului-verbal de recepţie provizorie pentru lucrările de construcţie ce urmau a fi înstrăinate reclamantei, pârâtul s-a obligat a notifica reclamanta pentru a fi întocmite actul autentic privind transferul dreptului de proprietate.

Lucrările trebuiau executate în termen de 24 de luni, începând cu data de 21.02.2013, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încă un an, respectiv până la data de 21.02.2016.

Reclamanta s-a obligat să vândă pârâtului, terenul în suprafaţă de .............. mp şi să cesioneze către pârâtă, drepturile şi obligaţiile ce rezultă din cele două autorizaţii de construire.

La aceeaşi dată, prin contractul autentificat sub nr. 680 din 19.02.2013, reclamanta a constituit cu titlu gratuit în favoarea pârâtei, un drept de superficie asupra terenului în scopul efectuării construcţiilor în baza celor două autorizaţii de construire. Perioada pentru care a fost constituit dreptul de superficie a fost ...................., termen care a fost prelungit prin actul adiţional autentificat sub nr. ................./20.02.2015 până la data de 21.02.2016.

Având în vedere că în perioada 27.03.2013 - 15.11.2015 pârâtul a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare pentru toate apartamentele din construcţia pentru care a fost emisă autorizaţia de construire nr. .............../2010, la construcţia existentă pe teren pentru care se eliberase autorizaţia de construire nr. ................/2010 pentru modernizare, consolidare, supraetajare, nu a executat nicio lucrare, aceasta fiind conform raportului de expertiză topo, într-o avansată stare de degradare (o ruină), instanţa constată că pârâtul nu a executat principalele obligaţii contractuale asumate, lipsind astfel reclamanta de interes în menţinerea contractului.

În consecinţă, constatând că neexecutarea priveşte obligaţii contractuale asumate de pârâtă, neexecutarea este însemnată, creditorul a solicitat pârâtei prin notificarea adresată, prezentarea la notar pentru încheierea actului de vânzare-cumpărare în formă autentică, fără ca aceasta să se prezinte, instanţa va admite cererea având ca obiect rezoluţiunea convenţiei încheiată între reclamantă şi pârâtă la data de .......................

Apărarea pârâtei în ceea ce priveşte excepţia de neexecutare a contractului şi lipsa de interes,  nu va fi reţinută.

Este adevărat că potrivit art. 1556 alin. 1 Cod civil, atunci când obligaţiile născute  dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părţi, nu execută  sau nu oferă executarea obligaţiei, cealaltă parte poate refuza să execute propria obligaţie, însă în cauză obligaţiile asumate de reclamantă în ceea ce priveşte cesiunea drepturilor şi obligaţiilor din autorizaţia de construire şi punerea la dispoziţie cu titlu gratuit a suprafeţei de teren pentru ridicarea construcţiei au fost îndeplinite, încă de la momentul încheierii convenţiei.

Susţinerile pârâtei conform cărora, reclamanta nu a mai dorit să încheie contractul de vânzare-cumpărare pentru teren şi a solicitat suma de ..................... euro pentru acesta, nu au fost dovedite. Dimpotrivă, conform înscrisurilor depuse la dosar, reclamanta a notificat pârâta pentru a se prezenta la notar la data de 22.02.2016 pentru a încheia contractul de vânzare cumpărare în formă autentică, iar potrivit încheierii de certificare nr. .............../22.02.2016, la data şi ora stabilită, s-a prezentat  numai reprezentantul reclamantei.

Nici lipsa de interes în promovarea acţiunii în rezoluţiune nu poate fi reţinută, având în vedere că dreptul de proprietate asupra terenului pe care s-a edificat construcţia aparţine reclamantei şi deşi termenul pentru îndeplinirea obligaţiilor s-a împlinit, pârâta nu a executat decât parţial obligaţiile asumate. Deşi a edificat construcţia cea nouă, a încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare pentru toate apartamentele şi a încasat preţul, obiect al acestei promisiuni fiind atât apartamentele cât şi dreptul de folosinţă asupra terenului.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect dreptul de superficie, instanţa reţine că potrivit art. 693 alin. 1 Cod civil, trăsătura esenţială a dreptului de superficie este aceea că el conduce, prin definiţie, la suprapunerea a două drepturi: dreptul de proprietate asupra terenului ce aparţine unui titular şi dreptul pe care îl dobândeşte o altă persoană, superficiarul, de a avea sau de a edifica o construcţie pe acest teren, teren asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă. La rândul său, superficiarul devine titularul dreptului de proprietate asupra construcţiei astfel realizate. Situaţia astfel creată semnifică dezmembrarea dreptului de proprietate asupra terenului între dreptul de folosinţă asupra acestuia dobândit de superficiar şi însuţi dreptul de proprietate privitor la acelaşi teren, care continuă a avea ca  titular pe cel ce l-a avut în proprietate şi înaintea constituirii superficiei în calitate de nud proprietar.

Potrivit art. 695 alin. 1 Cod civil, principiul care domină în exercitarea dreptului de superficie este acela al autonomiei de voinţă a părţilor, în prima sa parte, textul dispunând că dreptul de superficie se exercită în limitele şi în condiţiile actului prin care acesta a fost constituit.

Titularul superficiei poate să dispună liber de dreptul său, iar cât timp există construcţia realizată pe temeiul dreptului de superficie, dreptul de folosinţă asupra terenului se poate înstrăina ori ipoteca de către superficiar ”numai odată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei”, ori asupra altor imobile realizate, în temeiul superficiei, pe acel teren (art. 695 alin. 4 Cod civil).

Articolul 698 Cod civil dispune că dreptul de superficie se stinge prin radiere din cartea funciară, pentru una din următoarele cauze: expirarea termenului, consolidare, dacă terenul şi construcţia devin proprietatea aceleiaşi persoane, pieirea construcţiei, dacă există stipulaţie expresă în acest sens, cât şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Astfel, una dintre cauzele ce conduce la stingerea superficiei, este expirarea termenului pentru care ea a fost constituită.

Potrivit dispoziţiilor art. 699 alin. 1 Cod civil în absenţa unei înţelegeri contrare  a părţilor, proprietarul terenului dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate de superficiar prin accesiune, cu obligaţia  de a plăti superficiarului valoarea de circulaţie a construcţiei pe care o avea la data expirării termenului.

De asemenea, dacă părţile nu au convenit altfel, la expirarea termenului superficiei, dezmembrămintele constituite de superficiar privitoare la construcţie se vor stinge la momentul încetării dreptului de superficie.

Cât priveşte ipotecile, dispoziţiile art. 699 alin. 3 şi 4 Cod civil disting după cum au fost constituit de către superficiar asupra construcţiei sau de către nudul proprietar asupra terenului proprietatea acestuia, iar conform art. 699 alin. 1 Cod civil la expirarea termenului superficiei, ipotecile care grevează dreptul de superficie se strămută de drept asupra sumei primite de superficiar de la proprietarul terenului care a dobândit construcţia plătind superficiarului valoarea de circulaţia a acesteia.

Astfel, radierea superficiei prin expirarea termenului pentru care aceasta a fost constituită nu conduce la stingerea ipotecilor, ceea ce apare ca fiind firesc, avându-se în vedere scopul constituirii oricărei ipoteci, anume protejarea intereselor creditorilor ipotecari, dându-se astfel eficienţă juridică acestei garanţii reale.

În cauză, pârâta a dobândit prin contractul de constituire a superficiei autentificată sub nr. .................../19.02.2013, dreptul de folosinţă privind terenul, în scopul realizării construcţiilor menţionate în convenţia încheiată cu reclamanta la aceeaşi dată, autentificată sub nr. .................

Potrivit contractului de constituire a superficiei reclamanta a pus la dispoziţie pârâtei terenul în suprafaţă de 1.140 mp (din măsurători) în vederea edificării construcţiei C2 (fostă C1), construcţie care aşa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, a fost edificată de către pârâtă, astfel că nu se poate reţine o neexecutare a contractului.

Întrucât nu poate fi asociată decât cu neexecutarea, rezoluţiunea reprezentând o cauză de încetare a contractului asociată chestiunii neexecutării, ceea ce nu este cazul în privinţa contractului de constituire a dreptului de superficie, instanţa apreciază ca neîntemeiată cererea având ca obiect rezoluţiunea acestui contract şi o  respinge.

Chiar dacă contractul de constituire a dreptului de superficie este un act subsecvent convenţiei autentificată sub nr. ................ din ................02.2013 în privinţa căreia instanţa a dispus rezoluţiunea, efectul pronunţării rezoluţiunii, este desfiinţarea temeiului juridic care leagă părţile - a contractului respectiv, nu şi a altor contracte în legătură cu acesta, astfel că raţionamentul reclamantei dezvoltat în răspunsul la întâmpinare, nu va fi reţinut.

Având în vedere că termenul pentru care a fost constituit dreptul de superficie a expirat, iar convenţia părţilor privind dobândirea de către reclamantă a dreptului de proprietate asupra unei părţi din construcţie şi încheierea contractului de vânzare-cumpărare pentru teren, a fost desfiinţată, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate de pârâtă, instanţa constată că potrivit art. 699 alin. 1 Cod civil, reclamanta-în calitate de proprietar al terenului dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate de pârâta superficiar, prin accesiune.

Întrucât pe parcursul desfăşurării procesului, între reclamantă şi o parte dintre intervenienţii promitenţi cumpărători în convenţiile încheiate cu pârâta, au fost încheiate promisiuni de vânzare-cumpărare şi contracte de vânzare cumpărare pentru terenul aferent apartamentelor aflate în posesia acestora, iar reclamanta a restrâns obiectul cererii privind accesiunea la trei apartamente (nr..................), mansardă, trei locuri de parcare (6,8,10) şi boxa nr.6, instanţa având în vedere considerentele mai sus expuse, va admite acest capăt de cerere, aşa cum a fost precizat şi va constata dreptul de proprietate al reclamantei, în temeiul accesiunii asupra apartamentelor nr. 7, 10 şi 18, asupra mansardei, locurilor de parcare nr. 6, 8, 10 şi boxa nr. 6 situate în construcţia edificată pe terenul situat în .................., înscrisă în cartea funciară a municipiului Craiova sub nr. ...............-C2, număr cadastral ...............-C2.

Având în vedere că reclamanta a optat pentru a reţine pentru sine în proprietate, partea din construcţie menţionată în precizarea la acţiune, iar art. 581 lit. a Cod civil face aplicarea principiului îmbogăţirii fără justă cauză, întrucât textul dispune că proprietarul imobilului va trebui să despăgubească pe autorul lucrării, instanţa va obliga reclamanta la plata sumei de 1.818.790,61 lei reprezentând valoarea de circulaţie a acesteia (252.005 lei apartamentul 7 + 255.090 lei apartamentul 10 + 483.940 lei apartamentul 18 + 801.509,61 lei mansarada + 19.476 lei cele trei locuri de parcare + 6770 lei boxa), dintre care 1.321.588,61 lei către pârâtă, reprezentând valoarea de circulaţie a părţii din construcţie dobândită în temeiul accesiunii (........................790,61 lei - ...............202 lei valoarea de circulaţie a apartamentului 18, locului de parcare şi boxei care a făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare încheiată cu intervenienţii ..........................................).

Obligaţia proprietarului terenului de a plăti superficiarului valoarea de circulaţie a construcţiei se naşte ca urmare a opţiunii acestuia de a deveni proprietar al acesteia în temeiul accesiunii, independent de formularea unei cereri reconvenţionale în acest sens.

În întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat încheierea unui acord cu reclamanta pentru constituirea dreptului de superficie pentru 99 ani, în schimbul plăţii unei sume de bani. Având în vedere că înscrisul invocat nu poartă semnăturile părţilor, nu este recunoscut de reclamantă, iar pârâta a renunţat la judecata cererii având ca obiect constatare drept de superficie (dosarul nr. ......................), instanţa apreciază că nu există un acord în ceea ce priveşte prelungirea duratei dreptului de superficie.

În ceea ce priveşte cererile de intervenţie formulate în cauză, instanţa reţine că prin cererea formulată la data de ................. (fila 223 Vol. VII), intervenienţii .....................au arătat că renunţă la judecată şi la dreptul pretins împotriva reclamantei SC ................... SRL cu privire la petitele având ca obiect cota parte din teren aferentă apartamentului 19 situat la etajul 3 al imobilului, arătând că prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ................ din 15.05.2018 au dobândit cota parte de teren de 55,84 mp din terenul în suprafaţă totală de 850 mp.

Au precizat că menţin capătul de cerere din cererea de intervenţie, prin care au solicitat în contradictoriu cu pârâta, constatarea valabilităţii antecontractului ce vizează ap. 19, boxa şi garajul nr. 5 şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare în ceea ce priveşte aceste imobile.

Au învederat că pentru executarea construirii imobilului D+P+2E+3 retras cu destinaţie de locuinţe şi spaţii de parcare la demisol au fost emise autorizaţiile de construire nr. ......./24.03.2010, nr. ............/16.04.2014 şi nr. .........../05.02.2015, iar prin procesul-verbal din 05.11.2014 s-a constatat finalizarea construcţiei în proporţie de 85%, zidăria interioară de compartimentare cu BCA fiind realizată în proporţie de 50 %.

Cererea prin care au solicitat emiterea unei noi autorizaţii de construire cu privire la imobil având ca obiect modificarea de temă de proiectare pe parcursul execuţiei lucrărilor constând în recompartimentarea interioară a parterului, etajului I, II şi III  a fost aprobată, fiind emisă autorizaţia de construire nr. ............./20.05.2015.

La dosarul cauzei, intervenienţii au depus contractul de vânzare-cumpărare încheiat, extras de carte funciară, procesul-verbal nr. .............../16.12.2014, facturi fiscale, declaraţii.

La data de .................. au depus precizări şi intervenienţii ....................... (fila 264 Vol. VII), în sensul renunţării la judecată şi la dreptul pretins împotriva SC .................. SRL, cu privire la primele petite ale cererii de intervenţie principală, având ca obiect constatarea valabilităţii antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. .............../19.02.2013 şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilul situat în Craiova, str. ................. nr. 2 şi la capătul de cerere formulat în subsidiar prin care au solicitat ca ipoteca legală înscrisă asupra construcţiei C1 fostă C2 să fie strămutată de drept asupra preţului de piaţă al acestei construcţii, iar reclamantul să fie obligat să consemneze la CEC sumele reprezentând preţul achitat.

Au precizat că menţin capătul de cerere prin care au solicitat în contradictoriu cu pârâta, constatarea valabilităţii antecontractului de vânzare-cumpărare şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, intervenienţii ..................... şi ...................... pentru apartamentul nr. 13 situat la etajul 2 (fost ap. 1 etaj. 2), garajul nr. 3 şi boxa nr. 3 şi dreptul de coproprietate forţată şi perpetuă asupra părţilor din imobil care după natura şi destinaţia lor sunt în folosinţa comună a tuturor coproprietarilor; iar intervenientul ....................... pentru apartamentul nr. 14 situat la etajul 2 (fost ap. 2 etaj 2) garajul nr. 4 şi boxa nr. 4, cât şi dreptul de coproprietate forţată şi perpetuă asupra părţilor din imobil care sunt în folosinţa comună.

În motivare, intervenienţii au arătat că au încheiat cu reclamanta contractul de vânzare cumpărare pentru cota parte de teren din terenul în suprafaţă totală de 850 mp (68,04  mp. ..................... şi Croitoriu Cosmin şi 52,67 mp ........................).

Ulterior, prin declaraţia autentificată sub nr. 884 din 11.03.2019, depusă la dosarul cauzei (fila 19 vol. X) şi intervenienţii ..................... au renunţat la judecata şi la dreptul pretins împotriva reclamantei cu privire la cererea de intervenţie principală având ca obiect cota parte de teren de ........................ mp din terenul în suprafaţă de 850 mp aferentă apartamentelor nr. 6 şi12, cât şi garajului nr.12, având în vedere promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare încheiată cu reclamanta.

În consecinţă, având în vedere declaraţiile intervenienţilor, cererile formulate de aceştia în cauză, cât şi dispoziţiile art. 406 Cod procedură civilă, instanţa va lua act că intervenienţii .................... şi .................................... renunţă la judecată şi la dreptul pretins împotriva reclamantei cu privire la cererea având ca obiect constatarea valabilităţii convenţiei autentificată sub nr. ....................... din ................... încheiată între reclamantă şi pârâtă şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul situat în municipiul Craiova, ...................., identificat cu nr. cadastral .................., cât şi la capătul de cerere formulat în subsidiar prin care au solicitat ca ipoteca legală înscrisă asupra construcţiei  C1, fostă C2 să fie strămutată de drept asupra preţului de piaţă al acestei construcţii, iar reclamanta să fie obligată să consemneze la CEC pe numele şi la dispoziţia lor, sumele reprezentând preţul achitat conform antecontractelor de vânzare-cumpărare.

Va lua act că intervenienţii ............................, renunţă la judecată împotriva reclamantei şi la dreptul pretins cu privire la cererile având ca obiect cota parte de teren aferentă apartamentului nr. 19, iar intervenienţii ........................ renunţă la judecata şi la dreptul pretins împotriva reclamantei având ca obiect cota parte de teren de 65,38 mp din suprafaţa de ...................... mp.

Totodată instanţa reţine că pentru toate cele 20 de apartamente din construcţia edificată pe terenul proprietatea reclamantului, pârâta a încheiat promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare având ca obiect atât apartamentul (în unele cazuri împreună cu un loc de parcare, boxă, spaţiu de depozitare), cât şi dreptul de folosinţă asupra terenului, iar în unele cazuri chiar cota indiviză din teren. Termenul stabilit iniţial pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică, a fost prelungit ulterior prin acte adiţionale, fără a fi respectat.

Ulterior, în cursul soluţionării litigiului, o parte dintre intervenienţi, cât şi alţi promitenţi cumpărători au încheiat cu reclamata contracte sau promisiuni de vânzare cumpărare pentru cota parte de teren aferentă apartamentelor şi celorlalte spaţii ce au făcut obiectul antecontractelor încheiate cu pârâta. Ca urmare, reclamanta a micşorat câtimea obiectului cererii iniţiale prin precizările depuse, iar intervenienţii, care formulaseră cereri împotriva reclamantei au renunţat la acestea.

Conform art. 17 alin. 1 Cod procedură civilă, nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuşi.

Pe de altă parte, tot ca regulă  generală, art. 1230 Cod civil dispune că " bunurile unui terţ pot face obiectul unei prestaţii", debitorul fiind obligat să le procure şi să le transmită creditorului său, sau, după caz să obţină acordul terţului.

Vânzarea este contractul care transferă dreptul de proprietate de la vânzător la cumpărător. Când transferul proprietăţii este amânat, vânzătorul neproprietar (la încheierea contractului), poate încheia o vânzare sub condiţie suspensivă (a dobândirii calităţii până la momentul transferului către cumpărător).

La momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare cu intervenienţii ........................, pârâta deşi nu dobândise dreptul de proprietate asupra terenului, s-a obligat a transmite dreptul de proprietate atât asupra apartamentului cu 3 camere, cât şi asupra cotei indivize din terenul aferent construcţiei.

Având în vedere că pârâta nu a dobândit nici ulterior dreptul de proprietate asupra terenului, acordul încheiat cu reclamanta fiind desfiinţat, instanţa constată că bunul menţionat în antecontractul de vânzare-cumpărare nu se află în patrimoniul pârâtei, astfel că instanţa nu poate pronunţa o hotărâre care să suplinească consimţământul acesteia şi să transfere dreptul de proprietate asupra imobilului de la promitentul vânzător la promitentul cumpărător.

În consecinţă va respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea valabilităţii antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ....................... din 19.09.2013 modificat şi completat prin actul adiţional nr. ................../11.11.2015 încheiat între intervenienţi ..............................şi pârâtă.

În ceea ce priveşte cererea formulată de intervenienţi  având ca obiect constatarea valabilităţii convenţiei autentificate sub nr. ........................ din 19.02.2013 şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 1280 C.civ., contractul produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se prevede altfel. Astfel, contractul (rod al voinţei părţilor) nu poate să profite şi nici să lezeze interesele altor persoane.

Faţă de terţi, contractul încheiat apare numai ca un fapt juridic care trebuie respectat, adică le este opozabil, semnificaţia principiului relativităţii efectelor contractului, instituit de art. 1280 alin.1 C.civil, fiind aceea că puterea obligatorie, efectele contractului, privesc numai părţile contractante.

Pe de altă parte, conform art. 1669 alin. 1 Cod civil, când una dintre părţile care a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză nejustificat, să încheie contractul promis, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract poate fi solicitată numai de cealaltă parte.

Terţii se pot prevala de efectele contractului, potrivit art. ..................... teza a II a Cod civil, fără a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Având în vedere că intervenienţi ........................... sunt terţi faţă de convenţia autentificată sub nr. ................ din 19.02.2013 încheiată între reclamantă şi pârâtă, cât şi efectul principiului relativităţii efectelor contractului, instanţa apreciază ca neîntemeiată cererea având ca obiect constatarea valabilităţii acestei convenţii şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare şi o va respinge.

Observând antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................. din 19.09.2013 instanţa constată că pârâta s-a obligat a transmite dreptul de proprietate intervenienţilor ............................. asupra apartamentului nr. 1 situat la etajul 3 compus din 3 camere, 2 băi, bucătărie, dependinţe şi 2 balcoane în suprafaţă construită de aproximativ 130 mp, spaţiul cu destinaţie garaj, situat la demisol cu suprafaţa de aproximativ 12 mp, precum şi dreptul de coproprietate forţată şi perpetuă a

Domenii speta