Majorarea salariului de bază cu 15% pentru personalul din învăţământul special, prevăzută de art. 4 din Anexa nr. i, capitolul i, Subcapitolul ii: b la Legea cadru nr. 153/2017 începând cu data de 01.08.2018

Sentinţă civilă 1604 din 14.06.2019


Prin acţiunea înregistrată sub nr. 942/63/2019 pe rolul Tribunalului Dolj- Secţia Conflicte de muncă şi Asigurări Sociale, SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI . DOLJ, pentru membrii de sindicat  B. M. G. şi V. I. a chemat în judecată pârâtul C J. DE R. SI A. E. DOLJ solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună obligarea acestuia la:

I.calculul şi plata drepturilor salariale neacoraate - reprezentând majorarea salariului de bază cu 15% pentru personalul din învăţământul special, prevăzută de art. 4 din Anexa nr. I, Capitolul I, Subcapitolul II : B la Legea-cadru nr. 153/2017- începând cu data de 01.08.2018, sumă ce urmează a fi actualizată în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii;

II.plata pe viitor a drepturilor salariale prevăzută Ia pct. I, respectiv pe perioada desfăşurării activităţii în aceleaşi condiţii şi a menţinerii prevederilor legale care instituie dreptul salarial solicitat;

III.plata dobânzii legale pentru suma menţionată la pct. I, începând cu data naşterii dreptului şi până la plata sumei datorate.

În fapt arată că, începând cu data de 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătii din fonduri publice care, la Anexa I. reglementează FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT”

În Capitolul I, Subcapitolul II. B al anexei. Ia art. 4. se prevede: „Personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.

Până la data de 01.08.2018, de dreptul salarial menţionat a beneficiat tot personalul didactic din învăţământul special, inclusiv cel din Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Dolj .

Începând cu data de 01.08.2018, fără nicio justificare, în condiţiile în care nu a intervenit nicio modificare legislativă, membrii de sindicat reprezentaţi - încadraţi ca personal didactic la CJRAE Dolj - nu au mai beneficiat de plata sporului de 15% pentru învăţământ special.

Apreciază că neplata acestui drept salarial ulterior datei de 01.08.2018 (consemnată ca atare în adeverinţe emise de pârâtă şi anexate) este ilegală.

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează - la Titlul II, Capitolul II, Secţiunea 13 - învăţământul special şi special integrat în cuprinsul secţiunii, la art. 50. se prevede:

Art. 50 (1) Evaluarea, asistenţa psilioeducaţionată, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse si de asistentă educaţională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centru! Municipiului Bucureşti de Resurse si Asistentă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării. Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. CJRAE cuprind şi centrele logopedice interşcolare.

(2) Stabilirea gradului de deficienţă al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale

se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Relevante pentru speţa dedusă judecăţii sunt şi alte dispoziţii ale Legii nr. 1/2011, respectiv:

Art. 88 (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic si personal nedidactic.

(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.

Art. 110 (3) Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din învăţământul special, a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

Din prevederile legale mai sus citate, rezultă în mod clar faptul că personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE lucrează efectiv cu copii cu cerinţe educaţionale speciale. Cadrul legal este completat şi de o serie de acte administrative cu caracter normativ (hotărâri de Guvern sau ordine de ministru - nu doar al educaţiei, ci şi al muncii şi sănătăţii), între care:

1. Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat (aprobat prin OMECTS nr. 5573/2011) (emis în aplicarea prevederilor mai sus citate din Legea educaţiei naţionale) care, la art. 22 alin. (3) lit. k), reglementează expres funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională în învăţământul special integrat. Dispoziţiile respective le reiau pe cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadru! sistemului de învăţământ special şi special integrat, hotărâre în vigoare - Anexa nr. 2, Capitolul I, art. 1 alin. (3) lit. i).

2.Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă (aprobată prin OMECTS nr. 5574/2011):

„Art. 3 în înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică, tulburare fiziologică sau psihologică) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident ori a unei perturbări, care îl împiedică să participe normal la activitate în societate;

b)educaţie specială - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor. activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare, compensare. psihoterapeutică, medicală, socială, culturală, adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă. temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregătirii pentru viaţa de adult:

d) cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei. adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etcj;

Art. 15 (1) în vederea depistării precoce. CJRAE/CMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.

(2)Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin. (1). CJRA E/CMBRA E obţine informaţii de la medici pediatri, medici de familie, psihologi, specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului, cadre didactice din creşe, grădiniţe şi centre de zi etc.

Art. 16 (1) Toţi copiii/elevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE."

3.Ordinul comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 1985/5805/1305/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale ():

„Art. 8. (1) Evaluarea complexă a copilului cu dizabilităţi şi/sau CES are drept obiective încadrarea în grad de handicap de către comisia pentru protecţia copilului şi/sau orientarea şcolară şi profesională de către COSE, însoţite obligatoriu de un plan de abilitare-reabilitare pentru copiii încadraţi în grad de handicap, respectiv un plan de servicii individualizat pentru copiii orientaţi şcolar/profesional de COSE.

(3)Acest tip de evaluare se desfăşoară în două etape, prima la nivelul profesioniştilor din diverse sisteme implicate sub forma evaluării multidisciplinare si a doua la nivelul echipelor multidisciplinare din cadrul următoarelor structuri: (...) c) Serviciul de evaluare şi orientare şcolară şi profesională, denumit în continuare SEOSP, din cadrul centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţa educaţională, denumite în continuarea CJRAE/CMBRAE: d) COSP, organizată la nivelul CJRAE/CMBRAE.

Art. 52 (2) în vederea realizării atribuţiilor prevăzute de alin. (1), CJRAE/CMBRAE pune la dispoziţia SEOSP şi COSP toate resursele umane, materialele şi mijloacele necesare pentru comunicarea cu copiii, în funcţie de tipul dizabilităţii şi/sau în limba minorităţii naţionale din care face parte copilul. Comunicarea cu copiii cu dizabilităţi include, după caz: limbaje vorbite, ale semnelor şi alte forme de limbaje nonverbale, afişare de text, Braille, comunicare tactilă, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, precum şi modalităţi de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman şi moduri augmentative şi alternative, mijloace şi formate de comunicare, inclusiv informaţie accesibilă şi tehnologie de comunicare. Profesioniştii care asigură comunicarea cu copiii cu dizabilităţi senzoriale, mintale, psihice şi asociate sunt an nai aţi ai CJRAE/CMBRAE. ai unităţilor de învăţământ special, contractaţi sau în relaţie de colaborare în baza unui partener ia t public-privat."

4.Hotărârea Guvernului nr. 889/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru sănătate mintală a copilului şi adolescentului 2016-2020:

3.2.2.2. Identificarea timpurie a dificultăţilor socioemoţionale şi comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor - Activităţi: (...) b) identificarea timpurie a dificultăţilor socioemoţionale şi comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor la nivelul grădiniţelor şi şcolilor, cu sprijinul cadrelor didactice şi al consilierului şcolar, acţiune coordonată de către specialiştii centrelor judeţene de resurse si asistentă educaţională (CJRAE), respectiv ai Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse si Asistentă Educaţională (CMBRAE), prin evaluare psihosomatică si alte instrumente validate ştiinţific.

Dispoziţiile mai sus citate au fost în vigoare şi anterior datei de 31.08.2018 (perioadă în care s-a plătit membrilor de sindicat reprezentaţi, salariaţi ai CJRAE OII sporul de 15% pentru învăţământ special), dar şi după această dată.

Neacordarea dreptului salarial în cauză pe considerentul că nu desfăşoară activitate cu copii/elevi/tineri cu cerinţe educaţionale speciale echivalează cu o limitare a dreptului acestora la serviciile CJRAE (beneficiari sau nu de certificat de orientare şcolară şi profesională, beneficiari sau nu ai unui certificat de încadrare în grad de handicap), care necesită: asistenţă psihoeducaţională prin intermediul centrelor de asistenţă psihopedagogică, servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare, servicii de evaluare, de orientare şcolară şi profesională, furnizate prin intermediul serviciului de orientare şcolară si profesională.

Faptul că art. 99 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 reglementează centrele de resurse şi asistenţă educaţională ca unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar; aceasta nu exclude însă calitatea lor de instituţii de învăţământ special integrat, din moment ce sunt definite ca atare în actele administrative cu caracter normativ emise în aplicarea legii cadru. Se referă la art. 22 alin. (3) lit. k) Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat (aprobat prin

OMECTS nr. 5573/2011), la care a făcut referire la anterior la pct. 1 şi care le reiau pe cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1251/2005 - Anexa nr. 2, Capitolul I, art. 1 alin. (3) lit. i).

În plus arată că trebuie avută în vedere Legea educaţiei naţionale nr. 1/201 1 în ansamblul său, prin corelarea tuturor dispoziţiilor sale - inclusiv a celor de la art. 50 şi art. 99 alin. (6) - ţinându-se cont şi de faptul că finanţarea CJRAE/CMBRAE se realizează în acelaşi mod cu cea a unităţilor/claselor/elevilor din învăţământul special, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti - art. 110 alin. (3).

În egală măsură, trebuie subliniat şi faptul că. aşa cum a fost reglementat expres în metodologiile privind mobilitatea personalului din învăţământul preuniversitar, personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE trebuie să facă dovada că are pregătirea necesară pentru a ocupa un post în învăţământul preuniversitar (respectiv pregătire psihopedagogică şi, după caz, stagiu de pregătire teoretică şi practică în educaţie specială).

Este important de reţinut şi faptul că Legea-cadru nr. 153/2017 reia în această materie dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ - respectiv cele cuprinse în Anexa nr. 5, la art. 3 lit. C din Capitolul I şi art. 3 din Capitolul II, care reglementau o indemnizaţie de 15% pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi didactic auxiliar din învăţământul special. Respectivele dispoziţii au fost aplicabile până la 01.08.2016, când a fost abrogată expres de art. VI din O.U.G. nr. 20/2016, act normativ care, la rândul său. a prevăzut expres indemnizaţia de 15% pentru personalul din învăţământul special - la art. 33 alin. (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a) de la art. 1.1- atât personal didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, cât şi personal didactic auxiliar.

Expunerea anterioară demonstrează fără putinţă de tăgadă faptul că dreptul salarial solicitat a fost acordat în mod nediscriminatoriu personalului didactic care lucrează cu copii cu cerinţe educaţionale speciale până la data de 31.08.2018, fiind instituit şi menţinut prin prevederi legislative succesive similare ca şi conţinut.

Neplata dreptului salarial în cauză echivalează şi cu o încălcare a unora dintre principiile instituite la art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pentru aceste considerente, faţă de rolul şi atribuţiile CJRAE/CMBRAE, astfel cum sunt acestea reglementate în actele normative şi administrative cu caracter normativ în vigoare - mai sus citate, în condiţiile în care dreptul prevăzut la art. 4 din Anexa nr. I, capitolul I, subcapitolul II. B la Legea-cadru nr. 153/2017 a fost acordat fără nicio problemă până la data de 31.08.2018 şi nu au apărut modificări ale legislaţiei în vigoare care să justifice sistarea plăţii majorării salariale de 15% pentru personalul didactic din CJRAE Olt, ulterior datei de 31.08.2018.

Apreciază că nu există niciun motiv legal întemeiat pentru neacordarea majorării salariale de 15% pentru învăţământ special întregului personal didactic din cadrul CJRAE Olt.

Neplata drepturilor respective este nelegală, în condiţiile în care legiuitorul a instituit expres un drept în favoarea unei categorii de salariaţi, în faza de aplicare a legii pârâtul să nu acorde majorarea salarială corespunzătoare. Nu există niciun argument legic sau logic care să justifice neplata drepturilor în cauză, pentru că acesta ar echivala cu golirea de conţinut a textului art. 4 din Anexa nr. I, capitolul I, subcapitolul II.B la Legea-cadru nr. 153/2017.

În plus, în considerarea principiului constituţional consacrat la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, pentru eliminarea oricăror tendinţe de reglementare a unor drepturi pur formale, acordarea majorării salariale solicitate se impune, prin prisma celor invocate anterior, pentru ca dreptul personalului didactic din CJRAE Olt, reglementat de lege, să nu devină doar o obligaţie lipsită de conţinut.

În concluzie arată că şi ulterior datei de 31.08.2018 (momentul sistării plăţii majorării cu 15% a salariului, astfel cum este ea consemnată în adeverinţele emise de pârât, anexate prezentei cereri) trebuia acordată majorarea cu 15% a salariilor de bază ale personalului didactic din cadrul CJRAE Olt.

În ceea ce priveşte solicitarea referitoare la acordarea dobânzii legale  au fost invocate dispoziţiile art. 278 alin. Din Codul Muncii raportat la art. 1530 şi art. 1535 din Codul civil.

În egală măsură învederează incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar-flscale in domeniul bancar, potrivit cărora: „ în cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi remuneratorii şi/sau penalizatoare, după caz, şi în absenţa stipulaţiei exprese a nivelului acestora de către părţi, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea. "

Din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, tară punerea în întârziere, de la data scadenţei drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligaţia legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă. în acest sens s-au pronunţat deja tribunalele şi curţile de apel din întreaga ţară.

În condiţiile în care este vorba de o întârziere la plata unei obligaţii de plată,  este vorbe despre dobânda legală penalizatoare, astfel cum este aceasta definită la art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011: „Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare ".

Susţine că în acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, statuând obligativitatea plăţii dobânzii penalizatoare: atât Decizia nr. 2/17.02.2014 (recurs în interesul legii) - obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) Cod procedură civilă, cât şi Deciziile nr. 7/27.04.2015 şi nr. 21/22.06.2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) - obligatorii potrivit art. 521 alin. (3) Cod procedură civilă.

În aceste condiţii, apreciază că acordarea dobânzii legale penalizatoare se impune pentru neplata la scadenţă a sumei datorate, creditorii (membrii de sindicat beneficiari ai majorării salariale de 15% cuvenite pentru activitatea prestată în învăţământul special) fiind privaţi de folosirea sumei de bani cuprinse între data scadenţei şi data plăţii elective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancţiune pentru întârzierea la plată a unor obligaţii, dispuse (în cazul de faţă) de lege în sarcina angajatorului.

În susţinerea cererii au fost depuse în copie cărţi de identitate, adeverinţe emise de pârât din care rezultă calitatea acestora de angajaţi ai pârâtului şi faptul că aceştia au beneficiat de majorarea salarială de 15% pentru învăţământ special până la data de 01.08.2018.

Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare şi nu a solicitat probe în apărare.

La data de 03.05.2019 instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, ca fiind utilă şi concludentă soluţionării cauzei şi a dispus efectuarea unei adrese către pârâtă pentru a comunica fişele posturilor reclamanţilor şi să precizeze dacă aceştia fac parte din personalul didactic al instituţiei, respectiv dacă fac parte din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control sau  din personalul didactic de predare asociat ori din personalul nedidactic.

Pârâtul  a depus la dosar fişele de post ale reclamantelor şi a indicat că reclamanţii sunt angajaţi ai instituţiei pe funcţii didactice auxiliare.

Reclamantul a depus în copie adresa MET nr. 41829/20.11.2008 şi practică juridică.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa, raportat la probele administrate şi textele legale incidente, constată  următoarele:

În fapt, membrii de sindicat,  B. M. G. şi V. I. sunt angajate în cadrul pârâtului CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ pe funcţii didactice auxiliare de administrator financiar ( V. I.) şi secretar (B. M. G.), făcând parte din categoria personalului didactic conform art. 88 alin. 2 din legea nr. 1/2011, conform adresei nr. 1135/11.06.2019 emisă de pârât şi a  fişelor de post depuse la dosar.

Reclamantele au beneficiat până la data de 01.08.2018 de majorarea cu 15% a salariului de bază prevăzută pentru personalul din învăţământul special conform art. 4 din Capitolul I Subcapitolul B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Anexa nr. 1 la legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar începând cu data de 01.08.2018 nu au mai beneficiat de această majorare salarială deşi ocupă aceleaşi funcţii şi îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc şi în aceleaşi condiţii (conform adeverinţelor nr. 129/30.01.2019 -fila nr. 13 , respectiv  nr. 130/30.01.2019 - fila nr. 16.

Potrivit dispoziţiilor art. 159 alin. 1 şi 2 din Codul muncii,  pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani care reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar potrivit dispoz. art. 160 alin  " Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri".

Raportat la aceste dispoziţii legale,  instanţa apreciază că este obligaţia angajatorului de efectuare a plăţii drepturilor băneşti cuvenite salariatului pentru munca prestată, precum şi sarcina probei în dovedirea efectuării acestei plăţi.

Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt: Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (art. 99 alin. 1 din Legea ducaţiei naţionale nr. 1/2011).

Centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională sunt unităţi specializate ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de inspectoratul şcolar (art. 99 alin. 6 din legea educaţiei naţionale nr. 1/2011).

Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale, conform art. 12 alin. 6 din legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, adaptată, precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale (art. 12 alin. 7 din legea educaţiei naţionale nr. 1/2011), fiind parte componentă a sistemului naţional de învăţământ (art. 12 alin. 6 din legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi art. 22 alin. I din Ordinul nr. 5.573/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat).

Personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază conform art. 4 din Capitolul I Subcapitolul B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Anexa nr. 1 la legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal nedidactic , conform art. 88 alin. 1 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control (art. 88 alin. 2 din legea educaţiei naţionale nr. 1/2011).

Tribunalul constată că deşi reclamantele fac parte din categoria personalului didactic auxiliar, fiind angajate în cadrul pârâtului CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ, unitate specializată a învăţământului preuniversitar, şi ca atare ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salariului de bază cu o creştere de 15%. acestea nu au mai beneficiat începând cu data de 01.08.2018 de dreptul lor salarial prevăzut de lege .

Pârâtul căruia îi incumba obligaţia de a proba plata drepturilor salariale către angajaţii săi, este cel care a emis adeverinţele nr. 129/30.01.2019 -fila nr. 13, respectiv nr. 130/30.01.2019 - fila nr. 16, acte în care s-a menţionat că începând cu data de 01.08.2018 cele două angajate nu au mai beneficiat de majorare salarială de 15% a salariului de bază deşi ocupă aceleaşi funcţii şi îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc şi în aceleaşi condiţii.

Salariul este o componentă a dreptului la muncă, reprezentând contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza raporturilor de muncă, iar efectele raporturilor de muncă stabilite între angajat şi angajator se concretizează în obligaţii de ambele părţi, iar una dintre obligaţiile esenţiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestată.

Cum în cauză reclamantele au prestat activitate în cadrul pârâtului, făcând parte din categoria personalului didactic auxiliar, iar acesta din urmă nu şi-a respectat obligaţia de a le achita majorarea salarială de 15% a salariului de bază deţinut, instanţa constată că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI  DOLJ" pentru membrii de sindicat B. M.-G. şi V. I. este întemeiată, motiv pentru care va dispune obligarea pârâtului CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ să calculeze şi să plătească membrilor de sindicat drepturile salariale neacordate, reprezentând majorarea salariului de bază cu 15%, conform art. 4 din Capitolul I Subcapitolul B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Anexa nr. 1 la legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu data de 01.08.2018, actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii.

Obligă pârâtul să plătească membrilor de sindicat dobânda legală pentru drepturile salariale neacordate, începând cu data de 01.08.2018, reprezentând majorarea salariului de bază cu 15%, conform art. 4 din Capitolul I Subcapitolul B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Anexa nr. 1 la legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dobândă care se va calcula de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective a sumelor datorate.

Obligă pârâtul să plătească pe viitor membrilor de sindicat drepturile salariale, reprezentând majorarea salariului de bază cu 15%, conform art. 4 din Capitolul I Subcapitolul B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Anexa nr. 1 la legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, până la intervenirea unei cauze legale de încetare sau stingere a obligaţiei.

Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării conform dispoziţiilor art. 1531 alin. 1 din Codul civil.

Este consacrat, de asemenea, prin art. 1531 alin. 2 din codul civil, principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligaţiei, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans).

În acest sens, este reglementată şi materia daunelor-interese în sensul că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. în acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic (art. 1535 alin. 1 din codul civil care este aplicabil dobânzii penalizatoare conform art. 10 din O.G.

Prin art. 1535 alin. 1 din codul civil legiuitorul a consacrat o reparaţie forfetară şi a instituit o prezumţie irefragabilă de prejudiciu în caz de neexecutare a obligaţiei din partea debitorului capitalului.

Dobânda legală reprezintă o sancţiune (daune interese moratorii pentru neexecutarea obligaţiei de plată) a debitorului, iar prin actualizarea cu indicele de inflaţie se urmăreşte acoperirea prejudiciului efectiv suferit ca urmare a deprecierii monedei naţionale, aceasta reprezentând un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piaţă, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi în circulaţie şi se aduce obligaţia pecuniară ce îi incumbă debitorului la valoarea reală de la data efectuării plăţii (daune compensatorii), astfel că pentru o deplină reparare a prejudiciului şi având în vedere că pârâtul-debitor CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ nu le-a achitat la scadenţă drepturile salariale ce li se cuveneau membrilor de sindicat, se impune obligarea pârâtului să plătească acestora dobânda legală pentru drepturile salariale neacordate, începând cu data de 01.08.2018, reprezentând majorarea salariului de bază cu 15%, conform art. 4 din Capitolul 1 Subcapitolul B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Anexa nr. 1 la legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dobândă care se va calcula de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective a sumelor datorate.

Domenii speta