Clauză de inalienabilitate.Acte sau fapte supuse notării în cartea funciară.Apel

Clauză de inalienabilitate.Acte sau fapte supuse notării în cartea funciară.Apel

Cuprins pe materii: Drept civil. Carte funciară.Clauză de inalienabilitate.

Index alfabetic:

- încheiere reexaminare carte funciară

- clauză de inalienabilitate

C.civ.: art. 627 şi 902 alin.2

O declaraţie unilaterală de neînstrăinare, nu este supusă notării, având în vedere că o persoană nu poate să indisponibilizeze un bun, în propriul patrimoniu, prin simpla sa voinţă. Dispoziṭiile art. 627 C.civ. se referă la o inalienabilitate voluntară adusă dreptului de dispoziţie, ce poate fi dispusă prin convenţie sau testament, în favoarea dispunătorului şi în sarcina dobânditorului.

Tribunalul Galaṭi, secṭia I civilă, Dec.civ.1223/ 24.10.2019

Prin apelul formulat, petenta a arătat că a solicitat notarea în cartea funciară a unei interdicţii convenţionale de înstrăinare, asumată de debitorul său, iar plângerea formulată împotriva Încheierii de reexaminare nr.x, i-a fost respinsă, în mod nelegal.

Apelul este nefondat.

Tribunalul a reṭinut că, pentru plata sumelor datorate, debitorul petentei a semnat o convenţie de plată/acord de plată, prin care s-a angajat la o plată eşalonată şi totodată s-a obligat să nu procedeze la înstrăinarea bunurilor imobile (pe care le deţine în calitate de proprietar exclusiv/în coproprietate).

Acest acord de plată, reprezintă de fapt o obligaţie asumată de neînstrăinare, care nu îndeplineşte condiţiile unei clauze de inalienabilitate.

Art. 627 C.civ. se referă la o inalienabilitate voluntară adusă dreptului de dispoziţie, ce poate fi dispusă prin convenţie sau testament, în favoarea dispunătorului şi în sarcina dobânditorului. O persoană nu poate să indisponibilizeze un bun, în propriul patrimoniu, prin simpla sa voinţă.

În consecinţă, raţionamentul instanţei de fond, potrivit cu care, o asemenea clauză trebuie să fie consemnată într-un testament, convenţie, act translativ de proprietate, este corect şi întărit de faptul că, intimata, s-a obligat să nu procedeze la înstrăinarea unor bunuri imobile, obligaţie în care nu are calitatea de dispunător, iar petenta nu îndeplineşte condiţia de dobânditor. În cauză este vorba de o obligaţie asumată, care nu poate fi notată în cartea funciară în temeiul art. 627 C.civ.

Această concluzie este susţinută şi de disp. art. 902 alin. 2 C.civ. care permite notarea interdicţiei convenţionale de înstrăinare.

Cum o obligaţie asumată, respectiv o declaraţie unilaterală de neînstrăinare, nu este supusă notării, având în vedere şi interdicţia potrivit cu care o persoană nu poate să indisponibilizeze un bun, în propriul patrimoniu, prin simpla sa voinţă, rezultă că soluţia instanţei este corectă şi are corespondent în textele legale mai sus menţionate.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, tribunalul a respins  apelul declarat în cauză, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare