Răspundere civilă delictuală manager instituție publică.

Cheltuielile pentru diurna, cazarea și transportul pentru angajații muzeului trebuie asigurate de către instituțiile sau societățile comerciale ale căror salariați sunt.

Paguba este reprezentată de depășirea limitelor creditelor bugetare aprobate prin încălcarea obligației de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și administrarea patrimoniului public.

  Decizia civilă nr. 958/15.10.2019

Prin decizia civilă nr. 958/15.10.2019 Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondat, recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1069/03.12.2018  pronunțată de Tribunalul Galați Secția Contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați Secția I Civilă la data de 6.05.2016,  reclamantul C.M.Ș.N. „R.A.” Galați a chemat în judecată pe pârâții S.E. (în calitate de  ordonator de credite) şi P.V. (în calitate de director economic),  solicitând obligarea acestora la plata sumei de 21.798,10 lei, reprezentând  prejudiciul înregistrat de instituția publică, plus beneficiul nerealizat constând în dobânda legală calculată până la plata efectivă.

În motivarea cererii a arătat că, în perioada iunie 2012 – septembrie 2013, a fost supus unui control efectuat de către o echipă de auditori din cadrul C.J. Galați. Auditorii au verificat respectarea prevederilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor referitoare la serviciile de protocol.

La pct. 1.4.6 din Raportul de audit intern nr. 9908/11.12.2013 se menționează că, la data de 13.06.2013, a fost încheiat între CMȘN ”R.A” Galați şi SC H.M Galați un contract de furnizare servicii. Prețul contractului a fost de 21.798,10 lei.

Susține reclamantul că în raportul de control încheiat de C.J. Galați s-a stabilit obligația instituției de recuperare a prejudiciului în sumă de 21.798,10 lei, de la persoanele cu atribuții în domeniu, respectiv de la persoanele care au semnat contractul de prestări servicii, în speță cei doi pârâți -  S.E., în calitate de  ordonator de credite şi P.V., în calitate de director economic.

În drept şi-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Codul Muncii, ale HG nr. 552/1991 privind Normele de organizare în țară a acțiunilor de protocol şi ale OG nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor şi acțiunilor culturale.

Pârâtul S.E. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței funcționale a completelor specializate în soluționarea cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale şi a solicitat disjungerea capătul de cerere privind pretențiile îndreptate împotriva sa, formarea unui nou dosar şi trimiterea  acestuia spre competentă soluționare Secției CAF a Tribunalului Galați.

De asemenea a invocat şi excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului C.M.Ș.N. „R.A.” Galați, arătând că în cadrul contractului de management  nr. 1989/27.02.2013, autoritatea contractantă este C.J. Galați, pârâtul având calitate de manager. Contractul de management a fost înregistrat şi de către reclamant întrucât urma să desfășoare activitatea de manager la această instituție, subordonată C.J. Galați, care are calitatea de ordonator principal de credite. Din analiza clauzelor contractuale rezultă faptul că activitatea managerului este analizată, evaluată, şi eventual sancționată de autoritatea contractantă care este  C.J. Galați şi nu reclamantă. Dreptul la acțiune aparține doar  autorității contractante care este ordonator principal de credite pentru  reclamantă. Se mai arată prin întâmpinare că reclamantul invocă răspunderea pârâtului în baza unui contract în care el însuși nu a fost parte, astfel că nu poate avea calitatea de  titular  a unui drept izvorât din respectivul contract. În consecință a solicitat  admiterea excepției  lipsei calității procesuale  active a reclamantului şi  respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Prin încheierea din 19.12.2016  Tribunalul Galați Secția I civilă  a admis excepția de necompetență funcțională a completelor specializate în soluționarea cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale cu privire la pârâtul S.E. şi a disjuns capătul de cerere privind pretențiile îndreptate  împotriva acestui pârât, dosarul astfel format fiind înaintat spre soluționare  completelor specializate Secția CAF.

Pe rolul secției de contencios administrativ fiscal cauza a fost înregistrată la data de 21.12.2016 sub nr. .../121/2016* iar prin sentința civilă nr. 157/28.02.2017 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului C.M.Ș.N. „R.A.„ Galați și a fost respinsă acțiunea reclamantului ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Împotriva sentinței civile nr. 157/2017 a  promovat recurs reclamantul C.M.Ș.N.„R.A.” Galați,  solicitând admiterea căii de atac astfel declarate, casarea acestei hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Galați.

Prin decizia nr. 2309/12.09.2017 Curtea de Apel Galați a admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta UAT Județul Galați – C.J. Galați în interesul recurentului C.M.Ş.N. „R.A.“ Galați, a admis recursul declarat de reclamant, a casat sentința recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reținând următoarele:

Faptul că intimatul-pârât a desfășurat activitate în cadrul unității reclamante în baza unui contract de management – contract care a fost încheiat între C.J. Galați şi S.E. nu poate conduce automat la concluzia că unitatea care a suferit paguba nu poate avea calitate procesuală activa în cauză.

Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat; în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.

Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a persoanei chemate în judecată, prin indicarea obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenția sa.

Raportat la cele mai sus prezentate, Curtea de Apel a apreciat că reclamantul a justificat calitatea sa procesuala activa în cauză.

Pe de altă parte, existența unui contract de management, ca cel în cauză, nu poate exclude de plano posibilitatea antrenării răspunderii civile delictuale cu privire la manager, în condițiile în care paguba se recuperează de la persoanele vinovate.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galați Secția contencios administrativ fiscal la data de 03.11.2017, sub nr. ../121/2016**, părțile depunând înscrisuri.

Totodată, reclamantul a formulat cerere de majorare a cuantumului pretențiilor din cererea de chemare în judecată, în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 21.798,10 lei reprezentând prejudiciul înregistrat de instituția publică plus beneficiul nerealizat constând în dobânda legală calculată până la data efectivă.

La rândul său, pârâtul S.E., prin reprezentantul său convențional, a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție pe care nu a mai susținut-o (conform precizărilor făcute la termenul din 22.10.2018).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.1069/3.12.2018 a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul C.M.Ș.N. „R.A.”, în contradictoriu cu pârâtul S.E. A fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta UAT județul Galați în interesul reclamantului. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 21.798,10 lei reprezentând prejudiciul înregistrat de instituția publică, plus beneficiul nerealizat constând în dobânda legală calculată până la plata efectivă.  S-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a reținut că „cererea pe care reclamantul C.M.Ş.N. „ R.A.” a făcut-o după trimiterea cauzei spre rejudecare nu este o cerere de modificare a acțiunii, după cum susține pârâtul, ci o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, temeiul de drept constituindu-l art. 204 alin 2 pct. 2 din CPC.

Prin această cerere reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 21.798,10 lei reprezentând prejudiciul înregistrat de instituția publică plus beneficiul nerealizat constând în dobânda legală calculată până la plata efectivă. 

Legat de acest aspect tribunalul constată că acesta reprezintă chiar obiectul cauzei cu care a fost sesizată instanța de contencios administrativ în urma declinării de la Secția I civilă, părți în dosar fiind: reclamantul C.M.Ş.N. „ R.A.” şi pârâtul S.E.

Pe fondul cauzei se reține că pârâtul S.E. a avut calitatea de manager al C.M.Ş.N. „R.A.”, începând cu data de 01.03.2013 (f. 13 – 18 dosar inițial).

Prin contractul de management sunt stabilite atribuțiile managerului instituției care are obligația de a organiza, gestiona şi conduce activitatea instituției pentru realizarea obiectivelor acesteia.

Astfel, la art. 6 alin 2 din contractul încheiat în temeiul OUG nr. 189/2008 sunt prevăzute în mod expres în sarcina pârâtului, printre altele, următoarele obligații:

- să asigure gestionarea şi administrarea corectă, eficientă, în condițiile legii, a bugetului şi patrimoniului instituției:

- să îndeplinească obligațiile asumate proiectului de management;

- să îndeplinească programele şi proiectele asumate în cadrul programului minimal propriu prevăzut în anexa 2;

- să îndeplinească obiectivele şi criteriile de performanță prevăzute în anexa 3. 

La data de 13.06.2013 a fost încheiat, în temeiul OUG nr. 34/2006, contractul de prestări servicii nr. 55 între reclamant, în calitate de achizitor şi SC H.M. SRL, în calitate de prestator, având ca obiect prestarea servicii pentru organizare evenimente în cadrul expoziției temporare „Flori la malul Dunării” – ediția a XVIII-a.

Din partea reclamantului C.M.Ş.N. „R.A.”, contractul a fost semnat de pârât, în calitate de manager şi de directorul economic P.V. (f. 19 – 23 dosar inițial).

Ca urmare a petiției nr. 10182/09.09.2013, în perioada 25.09 – 15.11.2013, a fost efectuată acțiunea de audit de către C.J. Galați cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor referitoare la serviciile de protocol, perioada supusă auditării fiind iunie 2012 – septembrie 2013, care s-a finalizat cu încheierea Raportului de audit intern nr. 9908/11.12.2013 (f. 24 – 61 dosar inițial).

La punctul 1.4.6 din Raportul de audit intern s-a constatat că prețul contractului de prestări servicii nr. 55/13.06.2013 a fost de 21.798,10 lei iar durata acestuia a fost 13.06 – 16.2013.

Din analiza propunerilor realizate din interiorul instituției publice auditate s-a constatat că pentru evenimentul „Flori la malul Dunării” au fost prevăzute cheltuieli de cazare şi masă pentru evenimentul Expoziția crizantemelor  - Regina toamnei  din octombrie 2013. Au fost prognozate alte cheltuieli (protocol, convorbiri telefonice etc.) în valoare de 20.000 lei, celelalte evenimente organizate de instituție neavând prevăzute astfel de cheltuieli.

Făcând o analogie cu prevederile stabilite pentru expozițiile organizate în alte localități (Pitești, Focșani, Bârlad, Râmnicu-Vâlcea) pentru care sunt solicitate cheltuieli pentru diurna, cazare şi transport pentru angajații muzeului, auditorii au apreciat că şi invitații la acțiunile culturale organizate de reclamant trebuiau să aibă asigurate aceste cheltuieli de către instituțiile sau societățile comerciale ale căror salariați sunt.

Cauza producerii prejudiciului a fost nerespectarea prevederilor Hot nr. 5/5.08.1991 privind normele de organizare în țară a acțiunilor de protocol care stipulează la cap. 5 – Organizarea în țară a unor manifestații cu caracter cultural – științific şi respectiv Ordonanța nr. 51/11.08.1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor şi acțiunilor culturale.

Consecința nerespectării acestor dispoziții au condus la producerea unui prejudiciu în sumă de 21.798,10 lei, prin încheierea unui contract de prestări servicii şi prin plata acestor servicii. Ca atare s-a recomandat recuperarea sumei menţionate de la persoanele cu atribuții în domeniul în care s-a constatat neregula.

Din actele dosarului rezultă că nota justificativă privind estimarea valorii pentru achiziția de servicii de organizare evenimente pentru expoziția „Flori la malul Dunării – ediția a XVIII-a la C.M.Ş.N. „R.A.” Galați  a fost întocmită de ec. A.P. şi aprobată de către manager, în speță pârâtul S.E. (f, 31).

De asemenea, din înscrisurile aflate la f. 47 – 50 dosar rejudecare rezultă că plata cheltuielilor privind masa invitaților a fost efectuată în baza facturilor fiscale nr. 110694/17.06.2013 cu OP nr. 343/26.06.2013 de la art. bugetar 20.01.30 – alte cheltuieli cu bunuri şi servicii fără aprobarea ordonatorului principal de credite.

Hotărârea nr. 552 din 5 august 1991 privind normele de organizare în țară a acțiunilor de protocol prevede în Anexă – Normele privind organizarea în țară a acțiunilor de protocol şi a unor manifestări cu caracter cultural-științific, precum şi cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituțiile publice.

Astfel, la cap. V -  Organizarea în țară a unor manifestații cu caracter cultural-științific, se prevede: Cheltuielile legate de organizarea unor astfel de manifestații se suportă de participanți.

Fondurile necesare pentru cheltuielile ce se efectuează cu închirieri şi amenajări de săli, tipărituri sau traduceri, mijloace de transport etc. se asigură din sumele realizate, de către instituțiile organizatoare, din taxele plătite cu anticipație de participanții din țară şi din străinătate.

Cheltuielile pentru cazarea şi masa participanților, precum şi pentru eventualele excursii prevăzute în planul acțiunii, se suportă de către aceștia.

De asemenea, conform art. 13 din ordonanța nr. 51/1998:

(1) Finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale se aprobă de autoritatea finanțatoare pentru întreaga perioadă de desfășurare a acestora, de regulă, în cadrul aceluiași an bugetar.

(2) Finanțarea nerambursabilă a programelor culturale se aprobă pentru întreaga perioadă de derulare a acestora şi se asigură, anual, potrivit contractului de finanțare.

Având în vedere că pârâtul, în calitate de manager al reclamantului nu a respectat prevederile legale privind economicitatea, eficacitatea şi eficiența utilizării fondurilor publice, aprobând efectuarea unor cheltuieli cu consecința încheierii contractului de prestări servicii nr. 55/2013, se constată că acțiunea formulată de C.M.Ş.N. „R.A.” este întemeiată.

Împotriva Sentinței civile nr. 1069/03.12.2018 a declarat recurs pârâtul S.E. criticând-o ca fiind nelegală.

În motivarea cererii de recurs a arătat că hotărârea instanței de fond a fost data cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În acest sens, a arătat că, imediat după pronunțarea sentinței civile nr. 3189/121/2017, adică la termenul din data de 02.04.2018, reclamanta și-a majorat pretențiile, solicitând ca paratul S.E. să achite întreaga suma pretinsa, adică 21.798,10 lei, arătând că, deși inițial a solicitat ca pârâtul să achite 50% din aceasta sumă, totuși, întrucât a renunțat la judecata împotriva directorului economic, considera că întreg prejudiciul trebuie achitat de către paratul S.E.

A susținut că modificarea cererii s-a făcut tardiv, adică după primul termen de judecată, încălcându-se astfel dispozițiile art. 204 al. (l) CPC.

A menționat că instanța a dat o greșită interpretare dispozițiilor art. 204 al. (2) pct.2 CPC. Instanța nu a avut în vedere faptul că majorarea pretențiilor s-a făcut nu pentru că reclamanta a descoperit un prejudiciu suplimentar creat de către paratul S.E. sau că acesta s-ar fi majorat din alte considerente dar care îi sunt imputabile paratului, ci s-a făcut pe considerentul că acțiunea promovata pentru 50% din prejudiciu cauzat împotriva altui salariat P.A. a fost respinsă ca prescrisă. Așadar, instanța a fost investita cu o reală cerere modificatoare prin care a solicitat ca paratul să fie obligat la plata întregului prejudiciu (21.798,10 lei) și nu doar la 50% din acesta cum a solicitat inițial, în fata instanței de Contencios administrativ, doar pentru că, din culpa sa (promovând acțiunea după intervenția termenului general de prescripție) nu a mai putut recupera de la P.A. 50% din prejudiciu. Reclamanta însăși a fost aceea care a apreciat că S.E. şi PV. (ulterior P.A.) trebuie să acopere fiecare câte 1/2 din prejudiciu.

Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, deși inițial, în dosarul nr. ..../121/2016 reclamanta a sesizat instanța invocând o răspunde materiala solidară a pârâților S.E. şi P.V. întemeiata pe dreptul muncii, ulterior, după disjungerea cauzei și sesizarea instanței de contencios administrativ doar pentru paratul S.E.-  dosar nr. .../121/2016**(dat fiind temeiul de drept diferit al răspunderii celor doi parați) reclamanta a înțeles sa pretindă din 21.798,10 lei de la fiecare parat judecat de complete diferite.

Instanța nu s-a pronunțat asupra tardivității formulării cererii modificatoare apreciind că nu se află în fața unei astfel de cereri deși, astfel cum am precizat mai sus, în considerentele hotărârii este menționat faptul că temeiul de drept al cererii de majorare a pretențiilor reclamantei este art. 204 al. 2 pct. 2 CPC.

Instanța de fond nu a avut in vedere nici faptul ca reclamanta nu şi-a motivat majorarea cuantumului pretențiilor prin însăși cererea depusă în scris la termenul din 02.04.2018.

Referitor la legalitatea pronunțării hotărârii pe fondul cauzei, instanța a dat o apreciere greșită normelor legale incidente.

Hotărârea instanței de fond este bazata strict pe Raportul de audit (care nu este izvor de drept) și nu este motivată în referire la îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv existenta faptei ilicite, existenta unui prejudiciu cert și legătură de cauzalitate dintre fapta ilicita și prejudiciu.

Simplul fapt că, în calitate de manager, pârâtul a semnat contractul de prestări servicii la care se face referire nu este suficient pentru ca instanța să-si formeze propria convingere potrivit căreia poate fi atrasă răspunderea sa materială, acțiunea paratului, prin ea însăși, nefiind cauzatoare de prejudicii în patrimoniul reclamantei.

In cauza de față instituția reclamantă funcționează sub autoritatea C.J. Galați. Pe acest considerent afirmația potrivit căreia paratul a încălcat dispozițiile O.G. nr. 51/1998 întrucât nu a avut aprobarea C.J. Galați pentru angajarea de cheltuieli nu este susținută legal.

Instanța de fond a ignorat faptul că activitatea paratului s-a desfășurat în baza unui Contract de management. Acesta prevede în anexă acțiunile/proiectele pe care s-a obligat să le desfășoare în cursul mandatului său. Astfel că, în Anexa 2 din Contractul de Management înregistrata sub nr. 1981/1/27.02.2013, se prevăd și expozițiile temporare de a căror organizare urma să se ocupe paratul. Aceasta anexă 2 poartă semnătură C.J. Galați prin Președintele său N.B. Se poate constata că pentru expoziția florală anuală intitulata "Flori la malul Dunării" ordonatorul principal de credite a prevăzut și aprobat suma de 35.000 lei pentru anul 2013 la fel și pentru anul 2014. In cauză, nu s-a făcut dovada că s-ar fi depășit fondurile alocate . Pe anexa nr.2 la contract sunt prevăzute și aprobate toate acțiunile cultural aferente anilor 2013-2014 şi pentru fiecare dintre respectivele acțiuni/proiecte sunt menționate fondurile alocate.

Pe de alta parte, nu este justificată legal analiza unei situații financiare într-o instituție prin analogie/comparativ cu alte instituții. Astfel, aprecierile potrivit cărora s-ar fi făcut o comparație cu expoziții organizate la Pitești, Focșani, Bârlad, Râmnicu Vâlcea (afirmație nepertinentă, neconcludenta şi, în orice caz neverificabilă în cauză, nu ar fi trebuit sa fie luată în considerare de către instanța ca fiind un argument legal în susținerea acțiunii chiar dacă aceasta a fost poziția adoptată de auditori în raportul de audit întocmit.

Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că răspunderea patrimonială, ca formă a răspunderii civile contractuale, nu este o răspundere obiectivă ce acționează indiferent de forma de vinovăție, ci este o răspundere bazată pe culpă ca atitudine subiectiv negativă, de neluare în considerare a normelor legale care stabilesc anumite obligații în sarcina sa.

Pârâtul S.E. a semnat contractual de prestări servicii în calitate de reprezentant al reclamantei şi nu în nume propriu. Semnarea contractului a fost precedată de referatele şi notele justificative semnate de salariații cu atribuții în organizarea evenimentului științific în discuție (director științific, șef secție gradină botanică, director economic). De altfel, auditorii au făcut în raportul întocmit (f. nr. 22 a Raportului cu nr. 9908/11.12.2013 pct. 1.4.6.) următoarea precizare: "Documentul denumit "'Propuneri pentru achiziții publice  pentru anul  2013-Sectia Gradina Botanica, înregistrat sub nr. 2048/16.11.2012 , întocmit de coordonator secție L.P., dar neaprobat de ordonatorul terțiar de credite, a fost documentul care a propus realizarea acestui eveniment." A precizat ca în acest document, la lit. F- Expoziții 2013, Secția Gradina Botanică, pct.3- a fost prevăzut bugetul pentru aceasta acțiune, valoarea estimative fiind de 40000 lei. Cheltuieli de cazare si masa pentru participant a fost prognozata la valoarea de 2500 lei.

La data întocmirii propunerilor pentru achiziții publice (Act înregistrat sub nr. 20148/16.11.2012) paratul S.E. nu avea calitatea de manager, contractul de manager fiind înregistrat la C.J. Galați sub nr. 1981/27.02.2013 şi sub nr. 262/27.02.2013 la instituția reclamanta.

Astfel ca, la Anexa nr. 2 din Contractul de Management nr. 262/27.02.2013 s-au prevăzut expozițiile temporare de a căror organizare urma sa se ocupe paratul în calitate de manager. Aceasta anexă poarta semnătură președintelui C.J. Galați – N.B. Se observă că, pentru expoziția florală anuală intitulată "Flori la malul Dunării" ordonatorul principal de credite a prevăzut și a aprobat un buget de 35000 lei pentru anul 2013, la fel si pentru anul 2014. Reclamanta nu a făcut dovada că s-ar fi depășit cuantumul fondurilor alocate activității respective. Pe anexa nr. 2 la Contractul de Management nr. 262/27.02.2013 sunt prevăzute toate acțiunile culturale aferente anilor 2013-2014 și pentru fiecare dintre respectivele acțiuni sunt menționate fondurile alocate.

Nu în ultimul rând, pârâtul a supus atenției instanței de judecată si faptul că factura fiscală HMF1106494/17.06.2013 , Ordonanțarea de plată şi Ordinul de plată nr. 343/26.06.2013 nu sunt semnate de pârât ci de directorul științific de la vremea respectivă, S.M., actualul manager. Această situație susține afirmația că simpla semnare a Contractului de prestări servicii (în condițiile în care paratul nu a semnat notele de fundamentare şi nici facturile și ordinele de plată) nu poate conduce, în mod exclusiv, la atragerea răspunderii sale materiale. Apare astfel ca vădit inechitabilă poziția instanței care nu sancționează nici persoanele care au inițiat operațiunea fundamentând documentația necesară încheierii contractului și nici persoanele semnatare a documentelor de plată.

In drept, şi-ai întemeiat recursul pe art. 483 si 488 alin.(l) 1 pct.8 CPC.

Prin întâmpinarea formulată de intimata C.M.Ș.N. „R.A.” a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin întâmpinarea formulată de  intervenienta UAT Județul Galați a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nefondat .

Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 488 alin 1 pct. 8 C.proc. civ. va retine că recursul este nefondat, avându-se în vedere următoarele:

Critica recurentului că la termenul de judecată din data de 02.04.2018 reclamanta și-a majorat pretențiile solicitând ca pârâtul S.E. să achite întreaga sumă pretinsă, adică 21.798,10 lei, deși inițial a solicitat ca pârâtul să achite jumătate din aceasta sumă, întrucât s-a renunțat la judecata împotriva directorului economic, iar modificarea cererii s-a făcut tardiv, adică după primul termen de judecată, încălcându-se astfel dispozițiile art. 204 al.(l)  C.proc.civ. nu poate fi primită.

 În cauză, reclamanta doar a majorat câtimea obiectului cererii de chemare în judecată, conform art.204 alin 2 C.proc.civ., temeiul de drept rămânând același şi, în consecință, nu a fost o modificarea  a cererii tardivă, așa cum susține recurentul. 

Recurentul pârât S.E. a avut calitatea de manager al C.M.Ș.N. ,,R.A.”, începând cu data de 01.03.2013 iar, prin contractul de management, au fost stabilite atribuțiile managerului instituției care are obligația de a organiza, gestiona și conduce activitatea instituției pentru realizarea obiectivelor acesteia.

Astfel, la art. 6 alin 2 din contractul încheiat în temeiul OUG nr.189/2008 au fost prevăzute în mod expres în sarcina pârâtului, printre altele, următoarele obligații:

-să asigure gestionarea și administrarea corectă, eficientă, în condițiile legii, a bugetului și patrimoniului instituției;

-să îndeplinească obligațiile asumate proiectului de management;

-să îndeplinească programele și proiectele asumate în cadrul programului minimal propriu prevăzut în anexa 2;

-să îndeplinească obiectivele și criteriile de performanță prevăzute în anexa 3.

La data de 13.06.2013 a fost încheiat, în temeiul OUG nr. 34/2006, contractul de prestări servicii nr. 55 între C.M.Ș.N. ,,R.A.”prin reprezentantul recurent, în calitate de achizitor și SC H.M. SRL, în calitate de prestator, având ca obiect prestarea servicii pentru organizare evenimente în cadrul expoziției temporare „Flori la malul Dunării” - ediția a XVIII-a.

Susținerile recurentului pârât S.E. că la data întocmirii propunerilor pentru achiziții publice (Act înregistrat sub nr. 20148/16.11.2012) nu avea calitatea de manager iar la Anexa nr. 2 din Contractul de Management NR. 262/27.02.2013 s-au prevăzut expozițiile temporare iar ordonatorul principal de credite a prevăzut şi a aprobat un buget de 35000 lei pentru anul 2013, la fel si pentru anul 2014,  cuantumul fondurilor alocate nefiind depășit nu pot fi primite  întrucât nu s-a criticat depășirea acestor fonduri, ci modul privind utilizarea fondurilor prevăzute  la Anexa nr. 2 din Contractul de Management NR. 262/27.02.2013  care trebuie să respecte prevederile legale.

Susținerea recurentului parat S.E. că factura fiscala HMF1106494/17.06.2013, Ordonanțarea de plată şi Ordinul de plată nr. 343/26.06.2013 nu sunt semnate de acesta, ci de directorul științific de la vremea respectivă, S.M., actualul manager iar simpla semnare a Contractului de prestări servicii nu poate conduce la atragerea răspunderii sale nu poate fi primită cât timp factura fiscala HMF1106494/17.06.2013, Ordonanțarea de plată şi Ordinul de plată nr. 343/26.06.2013 au fost emise în baza contractului de achiziție publică, contract în care şi-a asumat obligații.

Conform hotărârii Nr. 552 din 5 august 1991 privind normele de organizare în țară a acțiunilor de protocol  în Cap. V se prevede”

Organizarea în țară a unor manifestații cu caracter cultural-științific

Cheltuielile legate de organizarea unor astfel de manifestații se suportă de participanți.

Fondurile necesare pentru cheltuielile ce se efectuează cu închirieri şi amenajări de săli, tipărituri sau traduceri, mijloace de transport etc. se asigură din sumele realizate, de către instituțiile organizatoare, din taxele plătite cu anticipație de participanții din țară şi din străinătate.

Cheltuielile pentru cazarea şi masa participanților, precum şi pentru eventualele excursii prevăzute în planul acțiunii, se suportă de către aceștia.”

Astfel,  plata cheltuielilor privind masa invitaților a fost efectuată în baza facturilor fiscale nr. 110694/17.06.2013 cu OP nr. 343/26.06.2013 şi s-au încălcat prevederile cap. 5 din Hotărârea nr. 552 din 5 august 1991 privind normele de organizare în țară a acțiunilor de protocol, precum şi art. 6 alin 2 din contractul de management încheiat în temeiul OUG nr.189/2008 prin care recurentul trebuia să asigure gestionarea și administrarea corectă, eficientă, în condițiile legii, a bugetului și patrimoniului instituției, precum şi art. 18 alin 1 din contractul de management ”managerul răspunde pentru daunele produse instituției prin orice act al sau contrar intereselor instituției şi autorității, prin acte de gestiune imprudentă, prin utilizarea abuzivă şi neglijentă a fondurilor instituției”

În consecință, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond  atât situația de fapt, cât și de drept, motiv pentru care, în baza art488 alin 1 pct. 8 C.proc.civ. şi art.496 alin 1 C.proc.civ. va respinge recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare