Individualizarea sancțiunii amenzii. Stabilirea cuantumului amenzii prin sistemul zilelor-amendă.

Potrivit dispozițiilor art. 61 al. 1 și 2 Cod penal, amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului, iar cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei și 500 lei, înmulțindu-se cu numărul zilelor amendă, care este cuprins între 30 de zile și 400 de zile.

Stabilind în mod direct cuantumul amenzii, fără a se raporta la un număr de zile-amendă și fără a menționa care este suma corespunzătoare unei zile-amendă, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală ce se impune a fi reformată.

Decizia penală nr. 1334/A/20.11.2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 1373/19.09.2019 a Judecătoriei Galați, în baza art. 253 al. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul ..., la pedeapsa cu amenda în sumă de 6000 lei, pentru săvârşirea infracțiunii de „distrugere” (faptă din 01.02.2017).

În baza art. 67 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a, b Cod penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art.68 alin. (1) lit. a Cod penal.

În baza art. 63 alin. (1) din C. pen., s-a atras atenția inculpatului că, în cazul neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare. Potrivit art. 559 alin. (1) Cod procedură penală recipisa de plată integrală a amenzii penale se depune la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauza este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv la pedeapsa amenzii penale în sumă de 1400 lei, prin sentința penală nr. 446 din 09.03.2018 a Judecătoriei Galați, dosar nr. 19609/233/2017, definitivă prin neapelare la data de 03.04.2018.

În baza art. 40 al. (1) Cod penal, în referire la art. 39 alin. (1) lit. c Cod penal, au fost contopite cele două pedepse aplicate, inculpatul ... urmând a fi condamnat în final, la pedeapsa cu amendă penală în cuantum de 6466,66 lei.

În baza art. 40 al. (3) Cod penal, s-a constatat că inculpatul a achitat amenda penală de 1400 de lei în baza chitanței seria ... 306 nr. 10000653218/08.10.2018, astfel încât, s-a scăzut din amenda totală de 6466,66 lei, suma de 1400 lei, urmând ca inculpatul să plătească restul rămas de 5066,66 lei.

În baza art. 45 alin. (1) C.pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a și b C.pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art.68 alin. (1) lit. b Cod penal.A fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă ... A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1542,31 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 256/P/2017 din data de 04.04.2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, Judecătoriei Galaţi la data de 10.04.2019, sub nr. 7029/233/2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..., pentru săvârşirea infracţiunii de „distrugere”, prevăzută și pedepsită de art. 253 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 1 Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpatul ..., în data de 01.02.2017, aflat în incinta agenţiei de pariuri care aparține ..., situată în mun. ..., str. …, cartier ..., tronson …, a lovit cu pumnul un aparat de joc tip slot machine, aparţinând persoanei vătămate ..., spărgând astfel monitorul aparatului și creând persoanei vătămate un prejudiciu de 1542,31 lei.

În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă, fiind depuse la dosar: înregistrări video și procesele-verbale de redare a acestora, declarațiile de suspect/inculpat date de ..., declarație martor ..., declaraţie martor ...

Date privind desfășurarea urmăririi penale:

La data de 28.04.2017, a fost trimisă prin poștă către organele de urmărire penală, plângerea prealabilă formulată de persoana vătămată ..., cu privire la săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 al. 1 C.pen., faptă din data de 01.02.2017.

Prin ordonanța din data de 11.05.2017, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 al. 1 din Codul Penal.

Prin ordonanța procurorului din data de 01.11.2017, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul ..., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 al. 1 din Codul Penal.

Prin ordonanța din data de 21.11.2018, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul ..., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 al. 1 din Codul Penal.

Pe parcursul cercetărilor, inculpatul a luat la cunoștință de drepturile și obligațiile sale, conform art. 83 și 108 Cod procedură penală.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, nefiind asistat de avocat.

Latură civilă

În cursul urmăririi penale, numita ... s-a constituit parte civilă cu suma de 1542,31 lei, reprezentând contravaloarea monitorului de la aparatul de joc de tip slot machine, pe care inculpatul l-a distrus.

Procedura camerei preliminare

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu nr. 700 din data de 28.05.2019, rămasă definitivă la 03.06.2019, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 2842/P/2017 din data de 04.04.2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății privind pe inculpatul ..., pentru săvârşirea infracțiunii de „distrugere”, prevăzută și pedepsită de art. 253 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 1 Cod penal.

Faza de cercetare judecătorească

La termenul de judecată din data de 13.09.2019, cu procedura legal îndeplinită, instanța a dat citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată și a adus la cunoștința inculpatului ..., prezent în sala de judecată, în ce constă învinuirea ce i se aduce și încadrarea juridică a acesteia, precum și dispozițiile art. 374 alin. (4) Cod procedură penală, privind procedura abreviată a recunoașterii vinovăției. La același termen de judecată, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că înțelege să se prevaleze de dispoziţiile art. 374 alin. (4) Cod procedură penală, arătând că recunoaște în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şi solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște şi și le însuşește, și a înscrisurilor prezentate de părți. Instanţa a procedat la ascultarea inculpatului în acest sens, potrivit art. 375 Cod de procedură penală şi, luând concluziile procurorului și ale apărătorului acestuia, a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea procedurii în cazul recunoașterii vinovăției.

Analizând actele și lucrările dosarului și probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța a reţinut următoarea situație de fapt:

La data de 01.02.2017, inculpatul ..., după ce a jucat la un aparat de joc de tip slot machine, situat în incinta agenției de pariuri aparținând ..., situată în mun. ..., str. ..., cartier ..., tronson ..., a lovit cu podul palmei geamul protector al aparatului, fapt care a dus la distrugerea monitorului, prin fisurare, creându-i astfel persoanei vătămate ..., un prejudiciu de 1542,31 lei, astfel cum rezultă din factura depusă de partea civilă, sumă achitată în vederea înlocuirii monitorului.

Din declarațiile de martor ale numitei ..., date în cursul urmăririi penale, în calitate de lucrător comercial în cadrul sălii de jocuri, reiese că inculpatul, în data de 01.02.2017, a jucat o sumă de bani la aparatul de joc, pe care a pierdut-o, s-a enervat și a lovit ecranul acestuia, spărgându-l.

Inculpatul ... a recunoscut săvârșirea infracțiunii cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale, precizând că la data de 01.02.2017, s-a dus la sala de jocuri din mun. ..., str. ..., cartier ..., tronson ..., unde a jucat la aparatul tip slot machine, suma de 3000 de lei pe care a pierdut-o. Din cauză că s-a enervat, a precizat că a lovit cu podul palmei ecranul de la un aparat de joc, acesta spărgându-se.

De asemenea, s-a arătat că situația de fapt astfel cum a fost reținută, reiese și din imaginile camerelor de supraveghere amplasate în interiorul societății, cu ocazia vizionării acestora observându-se momentul în care inculpatul a lovit cu podul palmei unul dintre aparatele electronice.

Încadrarea juridică a faptelor reţinută de către instanţă:

Fapta inculpatului ..., care, în data de 01.02.2017, aflat în incinta agenţiei de pariuri care aparține ..., situată în mun. ..., str. ..., cartier ..., tronson ..., a lovit cu podul palmei un aparat de joc tip slot machine, aparţinând persoanei vătămate ..., spărgând astfel monitorul aparatului și creând persoanei vătămate un prejudiciu de 1542,31 lei, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de „distrugere”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 253 alin. (1) Cod penal.

Analizând latura obiectivă a acestei infracțiuni, instanța a reţinut că elementul material constă în distrugerea unui bun, în speţă, monitorul aparatului de joc tip slot machine, urmarea imediată fiind reprezentată de spargerea acestuia, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) din C. pen., întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, și, deși nu a urmărit producerea lui, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.

Individualizarea judiciară a pedepsei

În procesul de individualizare a pedepsei principale, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Sub aspectul circumstanțelor obiective de comitere a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, instanța a reţinut că fapta acestuia a adus atingere relaţiilor sociale referitoare la dreptul de proprietate și la protecția bunurilor mobile corporale ale persoanei vătămate, prin distrugerea de către inculpat a aparatului de joc, precum și crearea unei stări de pericol referitoare la libertatea psihică a persoanelor, având în vedere modul violent în care acesta a comis fapta, valori sociale ocrotite penal.

În ceea ce priveşte circumstanțele personale ale inculpatului, instanţa a reţinut că acesta era în vârstă de 41 de ani la data săvârşirii infracţiunii, s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală, a recunoscut și a regretat comiterea faptei, este căsătorit și are un copil minor în vârstă de 8 ani în întreţinere, studii 10 clase, este administrator al unei societăți.

Instanța a reţinut că inculpatul ... este recidivist post-executoriu.

Potrivit art. 41 al. 1 C.pen., există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește o nouă infracțiune cu intenție sau intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare. Conform art. 43 al. 5 C.pen., dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.

Astfel, prin sentința penală nr. 1223 din 15.05.2006 a Judecătoriei Sectorului 6 București, definitivă în urma deciziei penale nr. 603/20.06.2006 a Tribunalului București, s-a dispus condamnarea inculpatului ..., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1- 209 al. 1 lit. a și e Cod penal 1968 cu aplicarea art. 41 al.2 și art. 37 lit. b C.pen. 1968, la pedeapsa de 3 ani închisoare. Acesta a fost eliberat condiționat la data de 15.02.2008, având un rest rămas de executat de 373 zile. În consecință, acesta s-a împlinit la data de 27.02.2009, aceasta fiind data la care pedeapsa de 3 ani închisoare, a fost considerată ca executată, urmând să curgă termenul de reabilitare. Conform art. 166 al. 1 lit. a din Codul penal actual, considerat lege penală mai favorabilă în raport cu dispozițiile Codului penal din 1968 cu privire la durata termenelor de reabilitare, prevăzând durate mai scurte ale acestora, termenul de reabilitare în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depășește 5 ani, este de 4 ani. Așadar, termenul de reabilitare pentru condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare, considerată ca executată la 27.02.2009, urma să se împlinească la 26.02.2013. Cu toate acestea, s-a reţinut că, inculpatul a săvârșit în cursul anului 2012 infracțiunile de instigare la delapidare, prev. de art. 25 raportat la art. 2151 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b Cod penal 1968 și distrugere, prev. de art. 217 al. 1 C.pen. 1968, cu aplicarea art. 37 al.1 lit. b C.pen. 1968, pentru care i-a fost aplicată pedeapsa de un an închisoare prin sentința penală nr. 162/01.02.2013 a Judecătoriei Galați, definitivă prin decizia penală nr. 881/04.06.2013 a Curții de Apel Galați. Așadar, termenul de reabilitare a fost întrerupt prin săvârșirea acestor infracțiuni, în anul 2012, urmând să curgă din nou, în raport cu dispozițiile art. 167 al 5 C.pen., de la data executării ultimei pedepse, calculându-se în raport cu pedeapsa cea mai grea (pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1223 din 15.05.2006 a Judecătoriei Sectorului 6 București, definitivă în urma deciziei penale nr. 603/20.06.2006 a Tribunalului București).

Inculpatul a fost eliberat condiţionat la data de 21.01.2014, având un rest rămas de executat de 110 zile, pedeapsa considerându-se ca executată astfel, la data de 10.05.2014, de la această dată începând să curgă termenul de reabilitare de 4 ani, stabilit în raport cu cea mai grea pedeapsă aplicată inculpatului, respectiv de 3 ani închisoare. Așadar, termenul de reabilitare urma a se împlini la 09.05.2018, infracțiunea din prezenta cauză fiind săvârșită la data de 01.02.2017, în cursul termenului de reabilitare, în stare de recidivă postexecutorie, conform art. 41 al.1  C.pen.

În consecință, instanța a dat efect dispozițiilor art. 45 al. 5 C.pen., și a majorat limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea de distrugere, cu jumătate.

Inculpatul ... a mai fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în sumă de 1400 lei, pentru săvârșirea unei infracțiuni de distrugere, prevăzută de art. 253 al. 1 C.pen., prin sentința penală nr. 446 din 09.03.2018, nr. dosar 19609/233/2018 al Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 03.04.2018. Amenda în sumă de 1400 lei a fost achitată de inculpat în baza chitanței seria ... 306 nr. 10000653218/08.10.2018, conform datelor înscrise în fișa de cazier judiciar. Având în vedere că infracțiunea de distrugere pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 446 din 09.03.2018 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 03.04.2018, a fost săvârșită la data de 21.02.2017, instanța a constatat că aceasta este concurentă cu infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze.

Având în vedere consecințele de o gravitate redusă, produse prin fapta inculpatului, precum și atitudinea acestuia de recunoaștere a comiterii infracțiunii, faptul că acesta are un minor în vârstă de 8 ani în întreținere, precum și regretul manifestat pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și faptul că aceasta a fost comisă într-un moment în care inculpatul se afla într-o stare de nervozitate determinată de pierderea unei sume importante de bani, instanța apreciază că nu se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoare.

Raportat la aceste aspecte, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse cu amenda, orientată spre maximul acesteia prevăzut de lege, având în vedere numeroasele antecedente penale ale inculpatului, va fi în măsură să conducă la reeducarea şi sancţionarea inculpatului.  Instanța a avut în vedere limitele pedepsei cu amendă, prevăzute pentru infracțiunea de distrugere (între 120 – 240 zile-amendă), majorate cu jumătate ca urmare a reținerii stării de recidivă postexecutorie, rezultând limitele de 180 – 360 zile-amendă).

În consecință, instanța a reţinut că se impune aplicarea unei pedepse cu amenda penală în sumă de 6000 de lei (20 lei/ zi-amendă x 300 zile-amendă = 6000 lei).

În baza art. 63 alin. (1) din C. pen., instanța a atras atenția inculpatului că, în cazul în care, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

De asemenea, în baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal, instanța a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, apreciind că, prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii, inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, precum şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, instanța având în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie (cauzele Calmanovici c. României şi Hirst c. Marii Britanii).

Instanța a constatat că infracțiunea de distrugere săvârșită de inculpatul ... la data de 01.02.2017, este concurentă cu infracțiunea prevăzută de art. 253 al. 1 C.pen., comisă de inculpatul ..., pentru care acesta a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în sumă de 1400 lei, prin sentința penală nr. 446 din 09.03.2018, nr. dosar 19609/233/2018 al Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 03.04.2018.

Conform art. 38 al. 1 C.pen., există concurs real de infracțiuni atunci când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele.

Potrivit art. 40 al. 1 C.pen., dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art. 39.

Potrivit art. 39 al. 1 lit. c C.pen., în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Având în vedere dispozițiile enunțate, instanța a procedat la contopirea potrivit art. 39 al. 1 lit. c, a pedepsei amenzii penale la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 446 din 09.03.2018, nr. dosar 19609/233/2018 al Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 03.04.2018, cu pedeapsa amenzii penale stabilită în prezenta cauză. Așadar, la pedeapsa cea mai grea, de 6000 lei, s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 1400 lei, respectiv suma de 466,66 lei, urmând ca inculpatul să fie condamnat în final, la pedeapsa amenzii penale în sumă de 6466,66 lei. Instanța a constatat că inculpatul a achitat amenda penală de 1400 de lei în baza chitanței seria ... 306 nr. 10000653218/08.10.2018, conform datelor înscrise în fișa de cazier judiciar, astfel încât, a scăzut din amenda totală de 6466,66 lei, suma de 1400 lei, urmând ca inculpatul să achite restul rămas de 5066,66 lei.

În baza art. 45 alin. (1) C.pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a și b C.pen., instanța a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art.68 alin. (1) lit. b Cod penal.

Latura civilă:Instanţă a  constatat că persoana vătămată ... s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1542,31 lei, reprezentând contravaloarea monitorului spart.

Analizând probatoriul administrat prin raportare la soluția pe latura penală a cauzei și la  criteriile și elementele care au stat la baza acesteia, instanța a constatat că partea civilă ... a suferit un prejudiciu material. Instanţa a reţinut că angajarea răspunderii civile a inculpatului este întemeiată pe dispoziţiile art. 1357 Cod civil (răspundere civilă delictuală), în cauză fiind îndeplinite condiţiile legale pentru tragerea la răspundere civilă a acestora: fapta ilicită - infracţiunea săvârşită, prejudiciul cert şi nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită şi prejudiciul produs, vinovăţia inculpatului. Totodată, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite următoarele condiţii: să fie cert şi să nu fi fost reparat încă. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare. În consecință, instanța a constatat că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, fapta ilicită a inculpatului fiind cea care a cauzat în mod direct prejudiciul, și, în temeiul art. 19, art. 25 şi 397 Cod procedură penală, în referire la art. 1357 şi următ. Cod Civil, a admis acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1542,31 lei către partea civilă ..., reprezentând daune materiale.

Cheltuieli judiciare

În baza art. 274 alin. (1) din C. pen., instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum de 200 lei, din care suma de 100 lei, reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.

În termen legal împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul ..., solicitând reducerea cuantumului amenzii ce i-a fost aplicată, arătând că nu are vreo sursă de venit și are doi copii în întreținere, muncind ocazional cu ziua și obținând astfel sume între 80 și 100 lei. A mai arătat inculpatul că în prezent încearcă să renunțe la dependența sa față de jocurile de noroc, care l-a dus în situația de a săvârși infracțiunea dedusă judecății, apelând chiar la serviciile unui specialist în tratarea acestei dependențe.

Apelul declarat de inculpatul ... este fondat şi urmează a fi admis.

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar din oficiu, sub toate aspectele, în baza art. 417 al. 2 Cod pr. penală, Curtea constată că situaţia de fapt şi încadrarea juridică a faptei deduse judecății au fost în mod corect reţinute de instanţa de fond pe baza unei complete şi judicioase analize a materialului probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, având în vedere că inculpatul s-a prevalat de procedura judecării în cazul recunoașterii învinuirii.

În acest sens în mod corect a reținut instanța de fond că la data de 1 februarie 2017, în timp ce se afla în incinta unei agenții de pariuri, nervos fiind din cauză că pierduse la un aparat de joc tip slot machine, a lovit cu podul palmei în monitorul aparatului, spărgând astfel monitorul și creând persoanei vătămate un prejudiciu în sumă de 1542,31 lei, faptă care în drept constituie infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 253 al. 1 Cod penal .

În același timp însă, Curtea constată că hotărârea primei instanțe conține atât aspecte de nelegalitate cât și aspecte de netemeinicie ce se justifică a fi înlăturate pe calea admiterii apelului promovat de inculpatul ...

Astfel, în primul rând, Curtea constată că instanța de fond a omis să rețină dispozițiile art. 396 al. 10 Cod procedură penală, ce se referă la reducerea cu o pătrime a limitelor pedepsei amenzii, deși inculpatul a menționat în mod expres cu ocazia judecării că înțelege să se prevaleze de dispozițiile legale vizând judecata în cazul recunoașterii învinuirii, iar instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 375 Cod procedură penală și a dispus judecarea cauzei în procedura simplificată.

Sub un alt aspect, Curtea constată că modalitatea de stabilire a pedepsei amenzii de către instanța de fond este nelegală, în condițiile în care instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii în sumă de 6000 lei fără a arăta însă și care este numărul zilelor-amendă și cuantumul unei zile-amendă.

Din această perspectivă, Curtea subliniază că, potrivit dispozițiilor art. 61 al. 1 și 2 Cod penal, amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului, iar cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei și 500 lei, înmulțindu-se cu numărul zilelor amendă, care este cuprins între 30 de zile și 400 de zile.

Stabilind în mod direct cuantumul amenzii fără a se raporta la un număr de zile-amendă și fără a menționa care este suma corespunzătoare unei zile-amendă instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală ce se impune a fi reformată.

În ceea ce privește temeinicia hotărârii apelate, Curtea apreciază că amenda în sumă de 6000 lei este nejustificat de mare raportat la circumstanțele concrete ale cauzei și la situația personală a inculpatului.

Este adevărat că inculpatul ... nu se află la primul impact cu legea penală și este  în stare de recidivă postexecutorie în raport de o condamnare anterioară de 3 ani închisoare, fiind totodată condamnat anterior pentru o infracțiune similară de distrugere la o pedeapsă cu amenda penală în sumă de 1400 lei (140 zile-amendă x 10 lei  ziua-amendă), însă, în același timp, la dozarea cuantumului amenzii trebuie să se țină seama și de valoarea prejudiciului produs persoanei vătămate și de situația personală a inculpatului, acesta fiind căsătorit și având în întreținere doi copii minori, fără a avea un loc de muncă stabil, muncind cu ziua pentru a obține venituri în vederea întreținerii familiei sale.

În acest sens sunt de subliniat dispozițiile art. 61 al. 3 Cod penal, potrivit cărora cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale acestuia față de persoanele aflate în întreținerea sa.

În ceea ce privește limitele  speciale ale zilelor-amendă prevăzute de lege pentru infracțiunea de distrugere comisă de inculpat, se constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 253 al. 1 raportat la art. 61 al.  4 lit. b Cod penal, aceste limite sunt între 120 și 240 zile-amendă.

Conform prevederilor art.  396 al. 10 Cod procedură penală limitele mai sus arătate se reduc cu o pătrime ajungând să fie între 90 și 180 zile-amendă pentru ca, în conformitate cu dispozițiile art. 43 al. 5 Cod penal, referitoare la pedeapsa în caz de recidivă postexecutorie, aceste noi limite să se majoreze cu jumătate ajungând să fie între 135 și 270 zile-amendă.

Între aceste limite, ținând seama de toate circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că se justifică aplicarea unei pedepse cu amenda într-un cuantum orientat spre maximul zilelor-amendă, pentru ca inculpatul să conștientizeze gravitatea fapte sale, în contextul în care nu se află la prima abatere de acest gen, iar pe viitor să nu mai comită astfel de fapte antisociale.

Referitor însă la cuantumul unei zile-amendă, ținând seama de prevederile art. 61 al. 3 Cod penal și de împrejurarea că inculpatul nu are venituri stabile, având în același timp doi copii minori în întreținere, Curtea se va orienta către minimul general de 10 lei, corespunzător unei zile-amendă.

Ca atare, față de cele mai sus arătate, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul ..., va desfiinţa în parte sentinţa penală apelată, înlăturând dispoziţiile privind soluţionarea laturii penale, iar în rejudecare va dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de distrugere, prevăzută de art. 253 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 1, art. 43 al. 5 Cod penal şi art. 396 al. 10 Cod procedură penală, la o pedeapsă cu amenda în sumă de 2.500 lei (250 zile-amendă x 10 lei ziua-amendă).

Totodată, conform art. 40 al.1 Cod penal în referire la art. 39 al. 1 lit. c Cod penal, se va contopi pedeapsa aplicată în prezenta cauză cu pedeapsa de 1.400 lei (140 zile-amendă x 10 lei ziua-amendă) aplicată inculpatului ... prin sentinţa penală nr. 446/09.03.2018 a Judecătoriei Galaţi, urmând să se stabilească pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga 1/3 din cealaltă pedeapsă.

De asemenea, conform art. 40 al. 3 Cod penal, din pedeapsa rezultantă ce se va stabili, se va deduce suma de 1.400 lei pe care inculpatul a achitat-o în baza sentinţei penale nr. 446/09.03.2018 a Judecătoriei Galați.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate vor fi menţinute.

Faţă de cele mai sus arătate, văzând şi dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. penală şi art. 275 al. 3 Cod pr. penală,

Domenii speta

Spete similare