Recidiva postexecutorie. Nelegalitate suspendare sub supraveghere a executării pedepsei

Prin Decizia nr. 3/2009 a  Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 10 iunie 2009, privind stabilirea pedepsei ce determină calculul termenului de reabilitare judecătorească în cazul pedepselor rezultante prin cumul aritmetic ca urmare a revocării suspendării condiţionate sau prin cumul juridic în cazul concursului de infracţiuni, s-a stabilit că termenul de reabilitare judecătorească se socoteşte în raport de pedeapsa cea mai grea ce intră în componenţa pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic.

Pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare este formată ca urmare a cumulului aritmetic a pedepsei de  1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr.2301/23.11.2011 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin nerecurare la data de 08.12.2011, pentru care s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării, conform art.83 Cod penal din 1969, prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F., și pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicată tot prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F.

Raportat la aceste dispoziții, termenul de reabilitare de 3 ani (socotit față de pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare), prev. de art.165, art.167 Cod penal, începe să curgă la data considerării ca executată a pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare, respectiv de la data de  28.07.2014, și urma să se împlinească  la data de  28.07.2017, dacă inculpatul nu ar mai fi comis altă infracțiune în această perioadă.

Cum în cauză inculpatul ... a comis la data de 10/11.11.2016 infracțiunea dedusă judecății, în interiorul termenului de reabilitare, nu se mai poate considera că acesta este reabilitat.

Cu privire la stabilirea stării de recidivă postexecutorie, prin Decizia nr. 7/2017 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 269 din 18 aprilie 2017, s-a stabilit că, „în aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. 1 din Codul penal, la stabilirea stării de recidivă postexecutorie se are în vedere, ca prim termen al recidivei, pedeapsa stabilită prin cumul, potrivit art. 83 din Codul penal anterior (art. 96 raportat la art. 43 din Codul penal)“.

Prin urmare, pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare aplicată inculpatului ..., prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F., fiind mai mare de 1 an închisoare, constituie primul termen al recidivei.

Prin comiterea prezentei infracțiuni, de complicitate la înșelăciune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 1 an sau mai mare (de la 1 la 5 ani închisoare), după considerarea ca executată a pedepsei de  1 an și 3 luni închisoare,  dar mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare, inculpatul ... se află în stare de recidivă postexecutorie, conform art.41 alin.1 Cod penal, cu tratamentul sancționator  prevăzut de art.43 alin.5 Cod penal (majorarea limitelor minimă și maximă a pedepsei cu jumătate).

Sentința apelată este netemeinică cu privire la dispoziția suspendare sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului ... În acest sens, se constată că acesta a suferit mai multe condamnări, pentru comiterea de infracțiuni, dar nu s-a îndreptat, continuând să comită fapte penale, situație în care nu se poate aprecia că aplicarea pedepsei ar fi suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, având în vedere predispoziția acestuia de a comite noi infracțiuni, chiar și după ce a executate alte pedepse, nefiind îndeplinită condiția prev. de art.91 alin.1 lit.d Cod penal.

De altfel, față de reținerea stării de recidivă postexecutorie, dispoziția  de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei era și nelegală, nefiind îndeplinită condiția prev. de art.91 alin.1 lit.b Cod penal.

Decizia penală nr. 1409/A/12.12.2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 134/12.09.2019 a Judecătoriei Brăila, în temeiul art. 244 alin.1 şi 2 C.pen. cu aplic. art.41 alin.1 C.pen. rap. la art.43 alin.1 C.pen şi art. 396 alin.1 şi 10 din Codul de Procedură Penală, a fost condamnat inculpatul ... (fost ...) la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune (persoană vătămată ...).

S-a constatat că infracţiunea comisă de inculpatul ... (fost ...), ce face obiectul prezentei cauze, a fost săvârşită în stare de recidivă postcondamnatorie, raportat la pedeapsa cu închisoarea pe care inculpatul o execută în baza sentinţei penale nr.182/12.12.2011 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 4518/113/2011, definitivă prin decizia penală nr. 286/A/12.12.2012 a Curţii de Apel Galaţi şi decizia penală nr. 1706/21.05.2013 a ICCJ, urmând ca, în temeiul art.43 alin.1 C.proc.pen., pedeapsa stabilită prin prezenta sentinţă să se adauge la restul de pedeapsă rămas neexecutat.

S-a dispus emiterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii în baza prezentei sentinţe, după rămânerea sa definitivă.

În temeiul art. 48 alin.1 rap. la art.244 alin.1 şi 2 C.pen. cu aplic. art. 396 alin.1 şi 10 din Codul de Procedură Penală, a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune (persoană vătămată ...).

În temeiul art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi d) C.pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, respectiv de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege, pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi d) C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, respectiv de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.91 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare.

În temeiul art.92 Cod penal, s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani (patru ani).

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ... la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brăila, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 litera b din Codul Penal a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială desfăşurat de Serviciul de Probaţiune Brăila sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul Penal a fost obligat inculpatul pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei ..., jud. ... sau Şcoala Gimnazială Comuna ..., jud. ..., pe o perioadă de 90 de zile.

În temeiul art.397 alin.1 Cod Procedură Penală s-a luat act că persoana vătămată ... nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen., au fost obligați inculpaţii la plata sumei de 2.240 lei, câte 1.120 lei fiecare inculpat (din care suma de 2.040 lei în faza de urmărire penală), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa hotărârea judecătorească prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria F. emis la data de 01.08.2018 în cauza penală nr.1807/P/2016 au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- ... (fost ...) pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin.1 şi alin. 2, din C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 din C.pen.,

- ... pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. raportat la art.244 alin. 1 şi alin.2, din C.pen.

În fapt, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ... (fost ...), s-a reţinut prin rechizitoriu că în data de 10.11.2016, ora 2350, în urma declinării în mod nereal a calităţii de avocat, a indus-o în eroare pe persoana vătămată ..., prezentându-i ca adevărată fapta de producere a unui accident de circulaţie rutier de către fiul său, în urma căruia a vătămat grav un minor de 11 ani, împrejurare în care a determinat-o să îi remită în anumite condiţii prestabilite suma de 900 lei, iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., s-a reţinut că în noaptea de 10/11.11.2016, având o înţelegere prealabilă cu inculpatul ..., s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate ... din com. ..., str. ..., jud. ..., de unde a ridicat un plic ce conţinea suma de 900 lei, cu care aceasta a fost indusă în eroare prin metoda „Accidentul”.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația persoanei vătămate ..., din data de 11.11.2016, completată la datele 30.01.2017 şi 29.12.2017; proces verbal de studiere a listingului nr. 154292/19.07.2017 emis de U.T.A.I. ... - B.A.I. ... din data de 26.07.2017, având ataşat suportul optic nr. REMS- SIC- 231/20.06.2017; procesele verbale de verificări din datele 14.07.2017, 26.07.2017, 21.09.2017 a situaţiei inculpaţilor; declarațiile martorilor ... din data de 06.07.2017 şi ... din data de 19.10.2017; declaraţiile inculpatului ... din data de 24.10.2017 şi 05.02.2018; declarațiile inculpatului ... din data de 23.05.20118  20.12.2017, completată prin declarația din data de 19.01.2018, respectiv din data de 12.01.2018.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 10.10.2018 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

În faţa instanţei, inculpaţii au solicitat ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, prevăzută la art. 374-375 din Codul de Procedură Penală şi nu au solicitat readministrarea probatoriului administrat în faza de urmărire penală, recunoscând acuzaţiile aduse prin rechizitoriu.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti instanţa a constatat că situaţia reţinută de procuror în cadrul rechizitoriului corespunde realităţii faptice în prezenta cauză, ce nu a fost în niciun fel contestată de cei doi inculpaţi, care au recunoscut acuzaţiile aduse.

Analizând probatoriile administrate la urmărirea penală instanţa a constatat că, în fapt, la data de 11.11.2016, organele de cercetare penală din cadrul Secţiei nr. ... Poliţie Rurală ... au fost sesizate prin plângere de către persoana vătămată ..., în vârstă de 70 ani, cu privire la faptul că în seara zilei de 10/11.11.2016, în jurul orei 2340, a fost contactată pe telefonul fix având numărul ..., utilizat în reţeaua Romtelecom (în prezent Telekom), de o persoană necunoscută, de sex masculin, care s-a recomandat a fi avocat și, folosindu-se de metoda „Accidentul”, a susținut că fiul ei, ... a fost implicat într-un accident de circulaţie, vătămând grav un minor, solicitându-i suma de 3000 lei, pentru soluţionarea litigiului cu familia victimei, dar întrucât aceasta nu dispunea de întreaga suma solicitată a pus într-un plic suma de 900 lei, pe care, la indicaţiile prestabilite ale apelantului, i-a lăsat într-un plic pe canapeaua din faţa porţii de acces a locuinţei sale, situată în com. ... str.... nr. ..., jud. ..., plicul cu bani urmând a fi ridicat în cursul aceleiaşi nopţi de o altă persoană sau de o dronă.

Din cercetările efectuate ulterior şi din probele administrate în cauză a rezultat următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul ... se află în executarea pedepsei privative de libertate de 25 ani închisoare în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, pentru comiterea infracţiunii de „omor calificat”, începând cu data de 10.03.2011.

Anterior încarcerării sale, inculpatul ... a locuit la adresa părinților săi, ... şi ..., situată în com. ..., sat ..., str. ... nr. ..., jud. ..., cunoscând foarte bine situaţia familială a locuitorilor din comunitate.

Profitând de faptul că deţinea ilegal în camera de detenţie din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi un telefon mobil şi cartela prepay cu numărul ..., inculpatul ... a luat hotărârea de a face rost de bani prin metoda „Accidentul”, contactând telefonic mai multe persoane, vizând în special vârstnicii, care locuiau singuri şi despre care putea percepe lipsa culturii juridice, în scopul de a-şi achiziţiona diverse bunuri de consum.

În sensul materializării acestei rezoluții infracționale, a pus la cale planul prin care, declinându-se de calităţile de avocat, medic, procuror apela telefonic, în mod aleatoriu, diverse persoane, cărora le transmitea că rudele lor, în special descendenţii, cauzaseră accidente rutiere cu vătămarea gravă a victimelor,  iar pentru a evita trimiterea lor în judecată şi acoperirea cheltuielilor medicale ocazionate de recuperarea vătămărilor produse, solicita remiterea de sume de bani, al căror cuantum îl stabilea în mod spontan.

Este de menţionat faptul că introducerea ilegală a telefonului mobil folosit de inculpatul ... a fost cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „introducere în mod ilicit în penitenciar de telefoane mobile în scopul utilizării de către deţinuţi” prev. de art. 185 alin.1 din Legea nr. 254/2013 în cadrul dosarului penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila sub număr 2733/P/2015, aflat în stare de judecată pe rolul Judecătoriei Brăila.

În seara zilei de 10.11.2016, în intervalul orar 23:34-23:50, inculpatul ... în timp ce se afla în camera de detenţie din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Galaţi a folosit telefonul mobil pe care îl avea la dispoziţie în mod ilegal şi a accesat prin serviciile de internet numerele de telefon ale judeţului ..., respectiv în com. ..., identificând numele persoanei vătămate ..., pe care l-a recunoscut ca aparţinând unei vecine din localitatea sa de domiciliu, al cărui fiu, despre care ştia că îl cheamă ..., avea o vârstă aproximativ egală cu cea a inculpatului.

La ora 2350 inculpatul ... a apelat numărul de telefon ... utilizat în rețeaua Romtelecom (în prezent Telekom), la care a răspuns persoana vătămată ..., după care şi-a declinat în mod nereal calitatea de avocat şi i-a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă, respectiv că fiul ei, ... a provocat un accident de circulaţie rutier, vătămând grav o fetiţă de 11 ani, în timp ce fiul acesteia şi-a fracturat maxilarul şi comunica foarte greu, iar pentru a scăpa de trimiterea în judecată avea nevoie de suma de 3000 lei.

La un moment dat, în cursul discuţiei telefonice, pentru a o convinge pe persoana vătămată de caracterul real al faptei prezentate, inculpatul ... şi-a schimbat vocea, folosind un ton plângăcios şi s-a prezentat ca fiind fiul acesteia, confirmând cele susţinute anterior de presupusul avocat şi reiterând necesitatea trimiterii sumei de 3000 lei, pentru acoperirea cheltuielilor de spitalizare a victimei, respectiv pentru exonerarea răspunderii sale penale.

Ulterior, folosindu-se de aceeaşi calitate de avocat, dar şi pentru a evita ca persoana vătămată ... să solicite amănunte legate de presupusul accident de circulaţie, inculpatul ... i-a solicitat în mod expres să spună care este suma de bani de care dispunea, aceasta transmițându-i că deţine doar suma de 900 lei.

  Consecutiv, inculpatul ... a determinat-o pe persoana vătămată ... să depună suma de 900 lei într-un plic, pe care să îl lase pe canapeaua din faţa porţii de acces în curtea locuinţei acesteia, urmând să fie ridicat în cursul aceleiași nopţi de o persoană, urmând ca persoana vătămată să fie recontactată spre orele dimineții după ce va reuşi să finalizeze demersurile judiciare false prezentate.

Pentru a-şi finaliza planul şi a intra în posesia sumei de bani, inculpatul ... a apelat la ajutorul inculpatului ..., fratele său vitreg, care a acceptat necondiționat să îl ajute pe acesta pentru a o înşela pe persoana vătămată.

După ce s-a asigurat că persoana vătămată a urmat în integralitate indicaţiile oferite, în cursul nopţii de 10/11.11.2016, ora 0003, folosind acelaşi terminal mobil cu numărul de telefon ..., inculpatul ... l-a contactat telefonic pe inculpatul ..., despre care cunoştea faptul că în acea perioadă locuia la domiciliul părinţilor săi din com. ..., str. ... nr. ..., apelându-l pe numărul de telefon ..., ce aparţinea numitei ... (mama inculpatului ...) şi era folosit de martorul ...

Comunicându-i adresa persoanei vătămate ..., despre care ştia că se află la o distanţă de circa 7-8 minute de mers pedestru de la locuinţa părinţilor săi, inculpatul ... l-a trimis pe inculpatul ... să ridice plicul ce conţinea suma de 900 lei, indicându-i în mod expres că îl va găsi pe canapeaua amplasată lângă poarta de acces în curtea locuinţei acesteia.

Cu aceeaşi ocazie, inculpatul ... i-a solicitat inculpatului ... ca ulterior intrării în posesia plicului cu suma de 900 lei să îşi reţină o parte din bani, iar diferenţa de 400 lei să îi fie trimisă prin mandat poştal la adresa Penitenciarului de Maximă Siguranţă Galaţi.

 Urmare a indicaţiilor primite, în cursul aceleiaşi nopţi, inculpatul ... s-a deplasat la adresa persoanei vătămate ..., din com. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., iar de pe canapeaua amplasată la stradă în partea dreaptă a porţii de acces în curte a ridicat plicul cu suma de 900 lei, pe care l-a identificat cu uşurinţă.

În ziua următoare, cunoscând faptul că locul de muncă al martorului ... presupunea deplasarea în oraşul ..., jud. ..., inculpatul .... l-a rugat pe acesta să trimită prin mandat poştal suma de 400 lei inculpatului ..., la adresa Penitenciarului de Maximă Siguranţă Galaţi, predându-i respectiva sumă de bani, ocazie cu care i-a spus acestuia că banii provin din propriile economii.

Totodată, inculpatul ... a păstrat în scop personal suma de 500 lei, astfel cum i-a fost indicat de inculpatul ...

Martorul ... a depus suma de 400 lei prin mandat poştal în data de 14.11.2016 pe numele inculpatului ..., cu destinaţia locului de deţinere a acestuia

Cu prilejul audierii, inculpaţii ... şi ... nu au recunoscut existenţa vreunei înţelegeri prestabilite între ei în sensul premeditării săvârşirii infracţiuni, inculpatul ... susţinând că nu l-a înştiinţat pe inculpatul ... de provenienţa sumei de 900 lei, iar acesta din urmă nu s-a interesat în mod concret de provenienţa acesteia.

Cu toate acestea, se constată că în pofida lipsei unei plănuirii efective şi premeditate a modului de operare, ajutorul dat de inculpatul ... a fost de natură să contribuie în mod efectiv şi decisiv la comiterea faptei, aspect prevăzut şi urmărit de acesta.

În acest sens se au în vedere ansamblul probelor administrate în cauză, precum şi împrejurările concrete în care s-a ridicat plicul ce conţinea suma de 900 lei, apreciindu-se că inculpatul ... a urmărit obţinerea pentru sine, dar şi pentru beneficiul inculpatului ... a unui rezultat patrimonial injust, respectând întocmai indicaţiile precise ale acestuia.

Astfel, se are în vedere ora târzie la care a fost apelat inculpatul ... (respectiv ora 0003) de către fratele său vitreg inculpatul ..., despre care cunoştea că era încarcerat din anul 2011 într-un penitenciar de maximă siguranţă, al cărui regim de executare nu îi permitea accesul la un telefon, cu atât mai mult cu cât, raportat la antecedentele penale ale inculpatului ..., acesta a executat la rândul său mai multe pedepse privative de libertate în ţară şi în străinătate, cunoscând restricțiile pe care le impunea regimul de detenţie.

Totodată, inculpatul ... a cunoscut faptul că suma de bani indicată de fratele său vitreg aflat în detenţie avea o provenienţă ilicită, acceptând în mod necondiționat să îl ajute pe acesta, potrivit indicaţiilor precise oferite de acesta, având în vedere mijlocul şi natura locului în care a identificat în cursul aceleiaşi nopţi plicul cu suma de 900 lei, iar lipsa persoanei vătămate şi a oricărei alte persoane în preajmă i-au întărit rezoluția infracţională de a-l ajuta în scopul obţinerii unui folos patrimonial rapid.

  În egală măsură, la rândul său, inculpatul ... a apelat la ajutorul martorului ... pentru a trimite suma de 400 lei în contul inculpatului ... deschis la sediul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Galaţi tocmai pentru a evita sau îngreuna depistarea persoanei care a transmis respectiva sumă de bani.

Nu în ultimul rând, cu prilejul audierii sale, se constată că, iniţial, inculpatul ... nu a declarat că suma de bani înmânată martorului ... pentru a fi trimisă prin mandat poştal inculpatului ... provenea din activitatea de ridicare a plicului ce conţinea suma de 900 lei, pe care l-a ridicat în noaptea de 10/11.11.2016, ca urmare a apelului primit de la inculpatului ...

Abia cu ocazia audierii în calitate de inculpat, ... a recunoscut că a regretat comiterea „situaţiei create”, declarând că doreşte să se împace cu persoana vătămată ... şi să acopere în integralitate prejudiciul cauzat acesteia, în vederea stingerii procesului penal şi civil, aspecte care denotă cu certitudine că acesta a cunoscut atât caracterul ilicit al sumei de bani, cât şi natura contributivă a faptei sale în raport cu acţiunea de inducere în eroare săvârşită de inculpatul ..., în scopul dobândirii unui folos patrimonial injust corelativ cu paguba materială a persoanei vătămate.

La rândul său, inculpatul ... avea nevoie de o persoană de încredere, aflată în exteriorul locului de detenţie în care-şi executa pedeapsa privativă de libertate, pentru a-şi putea concretiza rezoluţia infracţională în sensul obţinerii unui folos patrimonial injust şi dobândit cu rapiditate, cunoscând faptul că în lipsa unei contribuţii efective din partea inculpatului ... nu avea cum să obţină pentru sine suma cu care a indus-o în eroare pe persoana vătămată ..., astfel că a apelat la o rudă prin alianţă, întrucât tatăl său - martorul ... era căsătorit cu mama inculpatului ..., numita ...

Totodată, inculpatul ... avea cunoştinţă de antecedentele penale ale fratelui său vitreg, apreciind că era un avantaj în construirea unei relaţii bazate pe încredere şi solidaritate, pentru a-şi materializa rezoluţia infracţională de inducere în eroare a persoanei vătămate cu obţinerea unui folos material injust.

În egală măsură, din declaraţia martorului ... rezultă că  inculpatul ... a plănuit săvârşirea mai multor infracţiuni de „înşelăciune” pe raza com. ..., jud. ..., solicitându-i ajutorul în vederea ridicării sumelor de bani cu care a indus în eroare diverse persoane vătămate, dar refuzând, „acesta a apelat la ajutorul unei cunoştinţe”, care în prezenta cauză este inculpatul ...

Coroborând toate aceste aspecte, se constată fără echivoc că a existat o înțelegere între inculpaţii ... şi ..., referitoare la ridicarea sumei de bani provenite din comiterea infracțiunii de „înșelăciune”, chiar în lipsa caracterului premeditat al acesteia.

În cauză a fost solicitată şi, ulterior, obţinută autorizarea transmiterii de către furnizorii rețelelor publice de telefonie mobilă a datelor de trafic ale numerelor de telefon şi a seriilor IMEI ale terminalelor mobile cu care a fost apelat postul de telefonie fix al persoanei vătămate ..., în seara zilei de 10.11.2016 şi în noaptea de 10/11.11.2016, în intervalul orar 2200-0100, respectiv a listingului convorbirilor efectuate de la/pe respectivele posturile telefonice şi a datelor de identificare a apelanţilor, rezultând faptul că persoana vătămată ... a fost contactată telefonic de pe terminalul mobil cu numărul de telefon ... din cadrul celulei de apel situată în mun. ..., str. ..., ce reprezintă, de altfel, adresa Penitenciarului de Maximă Siguranţă Galaţi.

  Din listinguri mai rezultă că în acelaşi interval de timp sus-menţionat nu a existat nicio altă convorbire telefonică care să concluzioneze în sensul că numărul de telefon ... a fost utilizat şi în altă zonă decât a mun. ...

Totodată, s-a stabilit că acelaşi număr de telefon ... a fost folosit în data de 11.11.2016, ora 0003, apelând numărul de telefon ..., care figura ca fiind alocat pe numele numitei ..., mama inculpatului ..., iar ca celulă de apel a fost identificată adresa din com. ...., str. ... nr. ..., jud. ....

Urmare a verificărilor efectuate s-a stabilit că la adresa din com. ..., str. ... nr. ..., jud. ... locuiau inculpatul ...., martorul .... şi ..., precum şi alte rude ale acestora.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului ... (fost ...) constând în acea că în seara zilei de 10.11.2016, ora 2350, în urma declinării în mod nereal a calităţii de avocat, a indus-o în eroare pe persoana vătămată ..., prezentându-i ca adevărată fapta de producere a unui accident de circulaţie rutier de către fiul său, în urma căruia a vătămat grav un minor de 11 ani, împrejurare în care a determinat-o să îi remită în anumite condiţii prestabilite suma de 900 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „înşelăciune” prev. de art. 244 alin.1 şi alin. 2 din C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.1 din C.pen.

Fapta inculpatului ..., constând în aceea că în noaptea de 10/11.11.2016, având o înţelegere prealabilă cu inculpatul ..., s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate ... din com. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., de unde a ridicat un plic ce conţinea suma de 900 lei, cu care aceasta a fost indusă în eroare prin metoda „Accidentul”, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la „înşelăciune” prev. de art. 48 alin.1 raportat la art.244 alin.1 şi alin. 2 din C.pen.

Caracterizând persoana inculpatului ... instanţa a reţinut că are vârsta de 34 de ani, este divorţat, studii medii, neavând vreo ocupație sau loc de muncă și este cunoscut cu antecedente penale, fiind recidivist, în prezent aflându-se în executarea unei pedepse cu închisoarea.

În faza de urmărire penală a adoptat o conduită procesuală relativ sinceră, astfel că deşi, a recunoscut comiterea infracţiunii, în timpul cercetărilor, a încercat să inducă în eroare organele judiciare cu privire la participaţia altei persoane la comiterea acesteia.

În faţa instanţei de judecată a recunoscut în totalitate acuzaţia adusă, solicitând să fie judecat exclusiv pe baza probatoriului administrat la urmărirea penală.

Caracterizând persoana inculpatului ... instanţa a reţinut că aceasta are vârsta de 28 de ani, este necăsătorit, are studii medii, neavând nicio profesie sau loc de muncă şi este cunoscut cu antecedente penale.

În faza de urmărire penală a adoptat o conduită procesuală nesinceră, astfel că deşi, a regretat comiterea situaţiei create şi a prejudiciului cauzat persoanei vătămate, nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii.

În faţa instanţei de judecată a recunoscut în totalitate acuzaţia adusă, solicitând să fie judecat exclusiv pe baza probatoriului administrat la urmărirea penală.

Potrivit prevederilor art. 49 din Codul Penal în cazul complicităţii se sancţionează complicele cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor, ţinându-se seama de prevederilor art. 74 din Codul Penal.

Faptele de înşelăciune comise de cei doi inculpaţi în forma autoratului şi respectiv a complicităţii, se sancţionează, potrivit dispoziţiilor art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul Penal cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Prin aplicarea în cauză a prevederilor art. 396 alin. 10 din Codul de Procedură Penală limitele pedepsei cu închisoarea de la art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul Penal se reduc cu o treime, putându-se aplica o pedeapsă cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul  ..., având în vedere că fapta ce face obiectul prezentei cauze a fost săvârşită în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de pedeapsa cu închisoarea la care inculpatul a fost condamnat în baza sentinţei penale nr.182/12.12.2011 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr.4518/113/2011, definitivă prin decizia penală nr.286/A/12.12.2012 a Curţii de Apel Galaţi şi decizia penală nr.1706/21.05.2013 a ICCJ, instanţa a făcut aplicarea art.43 alin.1 din Codul de procedură penală, pedeapsa stabilită prin prezenta sentinţă urmând a se adăuga la restul de pedeapsă rămas neexecutat.

S-a arătat că la stabilirea pedepselor se au în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 din Codul Penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului care a fost sincer.

În concret, inculpaţii nu sunt la primul contact cu legea penală, iar în faza de urmărire penală au avut o conduită oscilantă, parţial sinceră, însă în faţa instanţei au recunoscut acuzaţia.

Instanţa a mai avut în vedere faptul că până la emiterea rechizitoriului inculpaţii au întreprins demersurile necesare şi au restituit persoanei vătămate ..., prin intermediul familiilor acestora, contravaloarea daunelor materiale produse prin comiterea infracţiunii, persoana vătămată înţelegând să nu se constituie parte civilă în prezenta cauză, aspect învederat personal instanţei la termenul de judecată din data de 16.01.2019.

În aceste condiţii, având în vedere persoana inculpaţilor, modul concret de comitere al faptelor, valoarea redusă a prejudiciului produs, dar şi acoperirea benevolă şi voluntară a prejudiciului produs, instanţa s-a orientat către pedepse orientate spre mediu-minim.

De asemenea, instanţa a avut în vedere, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., că în prezent acesta se află în executarea unei pedepse cu închisoarea de 25 de ani, iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ... că, deşi este cunoscut cu antecedente penale, la data de 18.03.2014 fiind liberat condiţionat cu un rest de pedeapsă de 32 zile, faţă de acesta a intervenit reabilitarea.

S-a arătat că în temeiul art.91 Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului ..., pe un termen de supraveghere de 4 ani, cu măsurile de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 Cod penal și obligațiile prev. de art. 93 alin. 2 litera b și alin. 3 din Codul penal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria F. şi de inculpatul ...

Parchetul a arătat că sentința apelată este nelegală în ceea ce îl privește  pe inculpatul ... deoarece instanța de fond, deși a reţinut starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului şi a aplicabilitatea disp. art. 43 alin. 1 Cod penal, nu a stabilit pedeapsa rezultantă pe care trebuie să o execute acesta și nu a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată. A precizat că inculpatul ... se află în stare de recidivă postexecutorie faţă de pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F., astfel că nu se putea dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei. A mai arătat că pedepsele aplicate inculpaților sunt netemeinice față de gravitatea infracțiunilor comise, solicitând majorarea cuantumului acestora.

Inculpatul ... a arătat că a recunoscut și regretat fapta comisă, a achitat prejudiciul, că a fost reabilitat. Cu privire la apelul parchetului a solicitat trimiterea spre rejudecare deoarece prima instanță a omis să se pronunțe asupra stării de recidivă.

Inculpatul ..., prin avocat desemnat din oficiu, a solicitat admiterea doar a motivului de nelegalitate invocat de parchet și respingerea celui referitor la majorarea pedepsei.

Apelul declarat de  Parchetul de pe lângă Judecătoria F. este fondat în parte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, iar apelul declarat de inculpatul ... este nefondat.

Examinând  cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art.  417 al .2 C.proc.pen., Curtea  constată că situaţia de fapt şi vinovăţia celor doi inculpați, pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptelor penale comise de acesta.

Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, expuse pe larg de instanța de fond mai sus, rezultă că în seara zilei de 10.11.2016, ora 2350, inculpatul ..., în urma declinării în  mod nereal a calităţii de avocat, a indus-o în eroare pe persoana vătămată ..., prezentându-i ca adevărată fapta de producere a unui accident de circulaţie rutier de către fiul său, în urma căruia a vătămat grav un minor de 11 ani, împrejurare în care a determinat-o să îi remită suma de 900 lei, iar inculpatul ..., având o înţelegere prealabilă cu inculpatul ..., în noaptea de 10/11.11.2016, s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate ... din com. ..., str. ... nr ..., jud. ..., de unde a ridicat un plic ce conţinea suma de 900 lei, cu care aceasta a fost indusă în eroare prin metoda „accidentul” de inculpatul ...

Ambii inculpați au acționat cu intenție directă, inculpatul ... prevăzând că prin inducerea în eroare a persoanei vătămate îi va produce un prejudiciu, rezultat pe care l-a urmărit, iar inculpatul ... a cunoscut că prin ridicarea sumei de bani rezultată din înșelarea persoanei vătămate de către  inculpatul ... l-a ajutat pe acesta la producerea prejudiciului persoanei vătămate, rezultat pe care l-a urmărit.

În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea) cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), a unei infracțiuni de înșelăciune calificată, prev. de art. 244 alin.1 şi alin. 2 din C.pen., care este nejustificată și imputabilă inculpatului ..., și a unei infracțiuni de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 48 alin.1 raportat la art.244 alin.1 şi alin. 2 din C.pen., care este nejustificată și imputabilă inculpatului ...

De asemenea, în mod corect s-a reținut stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.41 alin.1 Cod penal, față de inculpatul  ... întrucât infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în timpul executării pedepsei de 25 de ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 395/2014 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 436/C//27.08.2014 a Curţii de Apel Galaţi, ca urmare a aplicării legii mai favorabile, hotărârea inițială fiind sentinţa penală nr.182/12.12.2011 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr.4518/113/2011, modificată prin decizia penală nr.286/A/12.12.2012 a Curţii de Apel Galaţi şi definitivă prin decizia penală nr.1706/21.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin aceste hotărâri s-a aplicat inculpatului  ... şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969 pe o perioadă de 5 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi, conform art.71 Cod penal din 1969.

Însă, sentința apelată este nelegală cu privire la neindicarea în concret a pedepsei finale pe care o are de executat  inculpatul  ..., conform art.43 alin.1 Cod penal, respectiv de 26 de ani și 3 luni închisoare, prin adăugarea pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea dedusă judecății, la pedeapsa de 25 de ani închisoare, în executarea căreia se afla la momentul comiterii noii infracţiuni.

De asemenea, la această pedeapsă rezultantă principală trebuia adăugată şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969 pe o perioadă de 5 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi, conform art. 45 alin.3 lit.b și alin.5 Cod penal.

Hotărârea apelată este nelegală și cu privire la omisiunea deducerii perioadei executate de inculpatul ..., în baza sentinţei penale nr. 395/2014 a Tribunalului Galaţi, de la data de 10.03.2011 la zi.

Totodată, sentința apelată este nelegală și cu privire la omisiunea primei instanțe de a se reține  stare de recidivă postexecutorie față de inculpatul ... având în vedere de pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F., definitivă prin decizia penală nr.614/R/15.04.2013 a Curții de apel Galați. Din executarea acestei pedepse a fost liberat condiționat la data de 18.03.2014, cu un rest rămas neexecutat de 132 de zile, astfel că pedeapsa se consideră executată la data de 28.07.2014.

Prin Decizia nr.3/2009 a  Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 10 iunie 2009, privind stabilirea pedepsei ce determină calculul termenului de reabilitare judecătorească în cazul pedepselor rezultante prin cumul aritmetic ca urmare a revocării suspendării condiţionate sau prin cumul juridic în cazul concursului de infracţiuni, s-a stabilit că termenul de reabilitare judecătorească se socoteşte în raport de pedeapsa cea mai grea ce intră în componenţa pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic.

Pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare este formată ca urmare a cumulului aritmetic a pedepsei de  1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr.2301/23.11.2011 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin nerecurare la data de 08.12.2011, pentru care s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării, conform art. 83 Cod penal din 1969, prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F., și pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicată tot prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F.

Raportat la aceste dispoziții, termenul de reabilitare de 3 ani (socotit față de pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare), prev. de art.165, art.167 Cod penal, începe să curgă la data considerării ca executată a pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare, respectiv de la data de  28.07.2014, și urma să se împlinească  la data de  28.07.2017, dacă inculpatul nu ar mai fi comis altă infracțiune în această perioadă.

Cum în cauză inculpatul ... a comis la data de 10/11.11.2016 infracțiunea dedusă judecății, în interiorul termenului de reabilitare, nu se mai poate considera că acesta este reabilitat.

Cu privire la stabilirea stării de recidivă postexecutorie, prin Decizia nr.7/2017 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 269 din 18 aprilie 2017, s-a stabilit că, „în aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. 1 din Codul penal, la stabilirea stării de recidivă postexecutorie se are în vedere, ca prim termen al recidivei, pedeapsa stabilită prin cumul, potrivit art. 83 din Codul penal anterior (art. 96 raportat la art. 43 din Codul penal)“.

Prin urmare, pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare aplicată inculpatului ..., prin sentinţa penală nr. 18 din 19.02.2013 a Judecătoriei F., fiind mai mare de 1 an închisoare, constituie primul termen al recidivei.

Prin comiterea prezentei infracțiuni, de complicitate la înșelăciune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 1 an sau mai mare (de la 1 la 5 ani închisoare), după considerarea ca executată a pedepsei de  1 an și 3 luni închisoare,  dar mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare, inculpatul ... se află în stare de recidivă postexecutorie, conform art.41 alin.1 Cod penal, cu tratamentul sancționator prevăzut de art.43 alin.5 Cod penal (majorarea limitelor minimă și maximă a pedepsei cu jumătate).

În cauză nu se poate dispune trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece nu există vreunul din cazurile prev. de art.421 pct.2 lit.b Cod procedură penală, neputându-se reține că inculpatul ... nu ar fi fost legal citat sau că  instanţa nu s-ar fi pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare ori asupra acţiunii civile și nici existența vreunui caz de nulitate absolută.

Curtea apreciază că reținerea stării de recidivă nu ține de încadrarea juridică a faptei (aceasta constituind complicitate la înșelăciune indiferent dacă există sau nu starea de recidivă), ci este o cauză de agravare a pedepsei expres prevăzută de lege, nefiind lăsată la aprecierea instanței, astfel că, nici din acest punct de vedere, nu se poate dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin urmare, se impunea a se reține în sarcina inculpatului  ... disp. art.41 alin.1 Cod penal și art.43 alin.5 Cod penal.

Pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, aplicată inculpatului ... pentru infracțiunea comisă, orientată sub jumătatea dintre minimul și maximul special (limitele de pedeapsă în cazul de față sunt de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare, având în vedere reducerea cu o treime ca urmare a procedurii simplificate), a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptei (înșelarea unei persoane în vârstă prin metoda accidentul), urmările acesteia (crearea unui prejudiciu relativ redus de 900 lei) și persoana sa, care este recidivist, dar a recunoscut fapta și a acoperit prejudiciul cauzat, prin intermediul membrilor familiei.

De asemenea, pedeapsa de  1 an închisoare, aplicată inculpatului ... pentru infracțiunea comisă, egală cu minimul special, chiar în condițiile reținerii stării de recidivă postexecutorie, (limitele de pedeapsă în cazul de față sunt de la 1 an la 5 ani închisoare, având în vedere reducerea cu o treime ca urmare a procedurii simplificate și majorării cu jumătate pentru starea de recidivă postexecutorie), a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptelor, contribuția sa mai redusă la săvârșirea acesteia și persoana sa, care s-a prevalat de procedura de judecată simplificată și a acoperit prejudiciul cauzat, prin intermediul membrilor familiei.

În consecință, este nefondată cererea parchetului de majorare a pedepselor aplicate celor doi inculpați.

Sentința apelată este netemeinică cu privire la dispoziția suspendare sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului ... În acest sens, se constată că acesta a suferit mai multe condamnări, pentru comiterea de infracțiuni, dar nu s-a îndreptat, continuând să comită fapte penale, situație în care nu se poate aprecia că aplicarea pedepsei ar fi suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, având în vedere predispoziția acestuia de a comite noi infracțiuni, chiar și după ce a executat alte pedepse, nefiind îndeplinită condiția prev. de art.91 alin.1 lit.d Cod penal.

Prin urmare, pentru atingerea scopului educativ preventiv al pedepsei se impunea executarea efectivă a pedepsei aplicate inculpatului ...

De altfel, față de reținerea stării de recidivă postexecutorie, dispoziția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei era și nelegală, nefiind îndeplinită condiția prev. de art.91 alin.1 lit.b Cod penal.

În consecinţă,  în baza disp. art.  421  pct. 2 lit. a C.proc.pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria F. şi s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată.

În rejudecare, în baza art. 43 alin. 1 Cod penal, s-a adăugat la pedeapsa 1 an şi 3 luni închisoare, aplicată inculpatului ... prin sentinţa apelată, pedeapsa de 25 ani închisoare, aplicată aceluiași inculpat prin sentinţa penală nr. 395/2014 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 436/C//27.08.2014 a Curţii de Apel Galaţi, urmând ca acesta să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 26 (douăzeci şi şase) ani şi  3 luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969, pe o perioadă de 5 ani, și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturilor, conform art. 45 alin.3 lit.b și alin.5 Cod penal.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului ... perioada executată de la data de 10.03.2011 la zi.

S-a reţinut în încadrarea juridică a infracţiunii comisă de inculpatul ..., de complicitate la înşelăciune prev. de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art.244 alin.1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin.1 şi 10 Cod de procedură penală, şi disp. art.41 alin.1 Cod penal, art.43 alin.5 Cod penal, menţinându-se pedeapsa de 1 an închisoare.

S-au înlăturat dispoziţiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare privind pe inculpatul ...

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În  baza disp. art.  421  pct. 1 lit. b C.proc.pen., s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul ... împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Domenii speta

Spete similare