Anulare act fiscal

Activitatea de achiziţionare şi revânzare a unui număr de 15 autoturisme în  interval de 2 ani, are caracter de continuitate, în vederea obţinerii de venituri, conform art.127 alin.2 din Legea nr. 571/2003.

Decizia nr. 19/14.01.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr … reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ... - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice … - Serviciu de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice anularea Deciziei … a Raportului de Inspecţie Fiscală nr…, a Deciziei de Impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiilor fiscale la persoane fizice nr …, pentru suma de 310 819 lei, reprezentând TVA stabilit suplimentar, a Deciziei de impunere privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiilor fiscale la persoane fizice nr. .../09.03.2019 pentru suma de 974 lei şi a Deciziei privind modificarea bazei de impozitare nr. .../09.03.2017.

Prin sentinţa civilă nr. …, Tribunalul Brăila a admis  cererea formulată de reclamantul …, în contradictoriu cu pârâta DGRFP … - Administraţia Judeţeană a Finanțelor Publice … - Serviciul Inspecție Persoane Fizice, ca fondată.

A dispus anularea Deciziei nr …, a Raportului de Inspecţie Fiscală nr …, a Deciziei de Impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiilor fiscale la persoane fizice nr …, pentru suma de … lei, reprezentând TVA stabilit suplimentar, a Deciziei de impunere privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiilor fiscale la persoane fizice nr … pentru suma de 974 lei şi a Deciziei privind modificarea bazei de impozitare nr …

A obligat reclamantul … către expert … la plata sumei de 1157 lei cheltuieli de judecată, reprezentând majorare onorariu provizoriu.

Instanța  de fond a reținut că „prin Decizia nr … pârâta a respins ca neîntemeiată contestaţia reclamantului vizând Deciziei de Impunere nr…, pentru suma de 310.819 lei, reprezentând TVA stabilit suplimentar, Decizia de impunere nr … pentru suma de 974 lei reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate stabilite suplimentar de plată şi Decizia privind modificarea bazei de impozitare nr …

Prin Decizia de impunere nr. … şi Decizia de impunere nr …, organul de inspecţie fiscală a stabilit în sarcina reclamantului obligaţii fiscale suplimentare în sumă totală de 311.793 lei reprezentând TVA şi contribuţie de asigurări sociale de sănătate stabilite suplimentare de plată, motivând în fapt că suma a fost stabilită pentru perioada 01.01.2012-31.12.2013, urmare a desfăşurării de către petent de activităţi economice în scopul de venituri cu caracter de continuitate, neînregistrării ca plătitor de TVA după depăşirea plafonului de scutire, în termenul legal stabilit şi implicit nedeclararea la organul fiscal teritorial, respectiv AJFP … a anexei pe valoare adăugată de plată, rezultată din desfăşurarea unei activităţi de comerţ cu mijloace de transport folosite, în mod independent, precum şi că persoana fizică nu a calculat declarat şi plătit contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru activitatea economică desfăşurată în perioada verificată.

Prin Decizia nr. … privind modificarea bazei de impunere ca urmare a inspecţiei fiscale,  s-a procedat la modificarea bazei de impunere a impozitului pe venit pentru reclamantul …, după cum urmează; pentru anul 2012, o diferenţă de bază impozabilă stabilită suplimentare de – 1.946.023 lei şi pentru anul 2013, o diferenţă de bază impozabilă stabilită suplimentar de – 930.514 lei, ca urmare a faptului că operatorul economic a realizat venituri nedeclarate rezultate din desfăşurarea unei activităţi independente.

Anterior a fost întocmit Raportul de inspecţie fiscală nr …

Din actele depuse rezultă că reclamantul a comercializat în anul 2012 un nr. de 7 mijloace de transport folosite la valoarea de 1000922 lei , iar în anul 2013 un nr. de 8 mijloace de transport  folosite la valoarea de 889537 lei.

Cu privire la locul de comunicare a avizului de inspecţie fiscală instanţa reţine că nu s-au făcut dovezi în sensul domiciliului actual al reclamantului în comuna … Chiar şi aşa instanţa reţine că deciziile atacate şi Raportul de inspecţie fiscală au fost comunicate …, iar confirmarea de primire a fost semnată demonstrând faptul că locuieşte efectiv în acel loc, potrivit  art. 31 al 1 lit. a din C pr. fiscală în vigoare.

Nu s-a depus de reclamantă la dosar dovada menţionată în sensul existenţei unei alte verificări fiscale în curs de desfăşurare respectiv Avizul de verificare nr 160/18.07.2016.

Nu vor fi reţinute susţinerile referitoare la aplicarea OG 92/2003 prin raportare la perioada vizată 2004-2003, deoarece aplicabile sunt normele de procedură în vigoare la data efectuării inspecţiei fiscale. Din această perspectivă nu vor fi reţinute nici apărările întemeiate pe OG nr. 92/2003 referitoare la perioada supusă verificării.

Potrivit art. 42 al 1 lit. g din C. fiscal:

În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele decât cele definite la cap. VIII1. Sunt considerate bunuri mobile la momentul înstrăinării şi bunurile valorificate prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice.

Potrivit art.127 al 1 şi 2 C fiscal Persoane impozabile şi activitatea economică

(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

(2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză rezultă că din numărul total de autovehicule vândute în perioada de referinţă, respectiv 15, un nr. 7 autoturisme …, au fost vândute fără ca reclamantul să realizeze venituri, penultimul chiar la o sumă modică faţă de valoarea de achiziţie. Această împrejurare se reflectă în situaţia finală, din care rezultă că veniturile au valoare negativă de -15755,79 lei.

Din cele arătate rezultă că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile activităţii economice prevăzută de art. 127 al  2 C fiscal, continuitate şi scopul obţinerii unor venituri, lipsind ultima cerinţă.

Prin urmare, reclamantul care a desfăşurat o astfel de activitate nu poate deveni persoană impozabilă.

Faţă de aceste considerente instanţa va admite  cererea ca fondată, va dispune anularea Deciziei nr …, a Raportului de Inspecţie Fiscală nr …, a Deciziei de Impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiilor fiscale la persoane fizice nr …, pentru suma de 310.819 lei, reprezentând TVA stabilit suplimentar, a Deciziei de impunere privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiilor fiscale la persoane fizice nr … pentru suma de 974 lei şi a Deciziei privind modificarea bazei de impozitare nr …

Deoarece expertul a solicitat majorarea onorariului provizoriu va obliga reclamantul către expert … la plata sumei de 1157 lei cheltuieli de judecată, reprezentând majorare onorariu provizoriu.”

Împotriva sentinței civile nr … pronunțată de Tribunalul Brăila a declarat recurs Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice … prin Administrația Județeană a Finanțelor …, în baza dispozițiilor art. 483-502 NCPC.

Prin sentința pronunțată, instanța de fond a admis contestația formulată de reclamant şi a dispus anularea Deciziei nr. … privind soluționarea contestației administrative, emise de D.G.R.F.P. ..., a Raportului de inspecție fiscală nr…, întocmit de D.G.R.F.P. … - A.J.F.P. … a Deciziei de impunere nr…, emisă de D.G.R.F.P. ... - A.J.F. … pentru TVA de plata în suma de 310.819 lei, a Deciziei de impunere nr…, emisa de D.G.R.F.P. … - A.J.F.P. … pentru CASS de plata în suma de 974 lei şi a Deciziei privind modificarea bazei de impozitare nr. …

Recurenta a precizat că hotărârea astfel pronunțată este nelegală întrucât hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greșită a normelor de drept material - motive prevăzute la art. 488 alin.1 pct. 6) şi pct. 8) NCPC.

1. Prima instanță a încălcat dispozițiile art. 425 alin. l lit. b şi art.22 NCPC, făcând o aplicare greșită a legii în raport de situația de fapt rezultată din actele dosarului şi dispozițiile legale aplicabile în materie.

În considerentele sentinței recurate nu au fost precizate motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanței şi pe care se întemeiază soluția pronunțată, precum şi motivele pentru care s-au admis sau au fost respinse apărările părților, astfel că au fost încălcate prevederile art. 425 alin.1 lit. b) NCPC.

Sentința civilă apare astfel ca nemotivată, fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 22 NCPC în sensul că instanța nu a stăruit, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei soluții temeinice și legale.

Astfel, aceasta nu a arătat motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, funcție de probele ce au fost administrate în cauză, privind pronunțarea soluției de admitere a acțiunii reclamantului.

În speță, instanța de fond s-a limitat în a arăta că:

“Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză rezultă că din numărul total de autovehicule vândute în perioada de referință, respectiv 15, un nr. de 7 autoturisme ... au fost vândute fără ca reclamantul să realizeze venituri, penultimul chiar la o sumă modică față de valoarea de achiziție ... Din cele arătate rezultă că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile activității economice prevăzută de art. 127 al. 2 C. fiscal, continuitate şi scopul obținerii unor venituri, lipsind ultima cerință”, aceasta constituind şi principala motivare a soluției pronunțate, ceea ce nu poate constitui o motivare temeinică şi legală în sensul dispozițiilor Noului Cod de procedură civilă.

Nu numai că instanța de fond face o gravă confuzie între înțelesul termenului „venituri” şi al termenului “profit”, dar nici nu a indicat care sunt concluziile expertizei punctual faţă de actele de impunere întocmite de organul fiscal şi dacă acestea sunt în acord cu dispozițiile legale incidente şi nici nu a arătat care sunt motivele pentru care au respinse obiecțiunile şi pentru care deciziile contestate au fost apreciate ca nelegale, ceea ce contravine prevederilor art. 425 alin. 1 lit. b) NCPC.

Aspectul reținut de instanța de fond, preluat mot-a-mot din cuprinsul expertizei, privind faptul că organul fiscal nu a avut temei legal în stabilirea de obligații fiscale suplimentare, nu poate constitui un veritabil motiv de nelegalitate a deciziilor contestate, organul de soluționare a contestațiilor fiind în drept să aprecieze şi să dispună raportat la situația de fapt şi actele existente la momentul efectuării inspecției fiscale.

Sentința civilă nu conține răspunsuri precise la apărările formulate, pe baza probelor administrate în cauză, a argumentelor și raționamentelor juridice, ci reia eventual concluziile expertizei la care expertului contabil a ajuns aflându-se într-o eroare esențiala cu privire la situația de fapt atestata de actele din dosar.

De asemenea, considerentele sentinței nu sunt precise, necontradictorii și în concordanță cu faptele stabilite, nerespectarea acestor cerințe echivalând cu o nemotivare, ceea ce a condus la pronunțarea unei soluții netemeinice, susceptibilă de casare.

Instanța de fond a procedat cu încălcarea rolului său activ atunci când a pronunțat o soluție pe baza unei confuzii de termeni şi interpretări personale date unui text de lege, pe baza unor simple concluzii ipotetice ale expertului contabil şi folosind motivări lipsite de certitudine.

Prin soluția de admitere a acțiunii, instanța de fond a făcut o aplicare greșită a normelor de drept material în raport de situația de fapt rezultată din actele dosarului şi dispozițiile legale aplicabile în materie, respectiv art. 126(1), art. 127(1) și (2), art. 128, art. 137 alin. (1) lit. a) și art. 140 (1), art.152 alin. (1) lit. b) și alin. (6), art.153, art. 152 A2 alin. (13), art. 156 A1 și 156 A2 lit. b) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cât şi cu cele ale art. 257 alin. (2) lit. c) si urm. din Legea nr. 5/2006 privind Reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.

Considerentele instanței de fond bazate pe preluarea fidelă a concluziilor raportului de expertiză fiscală judiciară, concluzii subiectiv elaborate, de natură a induce în eroare instanța, sunt netemeinice și în contradicție flagrantă cu prevederile legale în vigoare.

Pe fond, prima instanță a apreciat în mod neîntemeiat ca reclamantul nu datorează bugetului general consolidat obligațiile fiscale stabilite suplimentar de inspecția fiscală.

În ceea ce privește nelegalitatea inspecției fiscale raportat la legea aplicabilă perioadei ce a fost supusă controlului, organele de inspecție fiscală au trimis avizul de inspecție fiscală nr. …, cu confirmare de primire semnată de destinatar în data de 29.12.2016, conform anexei nr. 1 la RIF nr. … la adresa din municipiul …, adresă unde au fost primite cu confirmare de primire … și Deciziile de impunere nr …, Decizia de modificare a bazei de impunere nr …, în data de 14.03.2017.

În conformitate cu prevederile art. 347 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscala, termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentului cod (1 ianuarie 2016) se calculează după normele legale în vigoare la data când au început să curgă. Ca urmare, în speța de față se aplică prevederile art. 91 din O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. După cum precizează alin.(2) al acestui articol, termenul de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale (de 5 ani) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală potrivit art.23, iar art. 23 arată că dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.

Deoarece reclamantul … a realizat în cursul lunii martie …, prin livrările efectuate, o cifră de afaceri de 284.562 lei, acesta trebuia să devină plătitor de T.V.A., în conformitate cu prevederile art. 152 alin.(6) și art.153 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 01.05.2012. Pentru perioada 01.05.2012-31.12.2012 contribuabilul avea obligația depunerii decontului de T.V.A. până la data de 25.01.2013, moment în care a luat naștere obligația fiscală şi s-a constituit baza de impunere pentru T.V.A.-ul aferent acestei perioade. Ca urmare, termenul de prescripție în acest caz începe să curgă de la 1 ianuarie 2013 (anul următor celui în care s-a născut creanța fiscală) și se termină la data de …

A menţionat totodată şi faptul că, după momentul în care contribuabilul a devenit plătitor de T.V.A, prin efectul legii de la data de…., livrările de mijloace de transport folosite au fost efectuate începând cu trimestrul II 2012 şi până la sfârșitul trimestrului IV 2013, perioadă care este în cadrul termenului de prescripție.

Conform prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art. 98 alin. (3), în vigoare la acel moment inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă este identificată cel puțin una dintre următoarele situații: a) există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat; b) nu au fost depuse declarații fiscale în interiorul termenului de prescripție; c) nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat.

Aceste prevederi legale au fost încălcate de contribuabil, fapt pentru care s-a trecut la verificarea perioadei respective.

Deoarece contribuabilul nu s-a înregistrat și nu a depus declarații fiscale privind activitatea s-a procedat, în mod corect, la verificarea obligațiilor fiscale aferente activității nedeclarate, în cadrul termenului de prescripție.

Nu este corectă afirmația făcută că „avizul de inspecție ar fi trebuit să vizeze anii 2014, 2015 și 2016 (ultimii trei ani fiscali), și numai dacă, pe parcursul derulării inspecției fiscale pentru această perioadă, organul de control ar fi constatat că este îndeplinită vreuna din condițiile prevăzute de art. 98 alin. 3 teza finală din OG 92/2003, ar fi putut extinde perioada supusă inspecției fiscale pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, cu obligația emiterii unui nou aviz de inspecție fiscală care să vizeze perioada 2012-2013, așa cum în mod imperios prevede art.102 alin.3 pct. c din OG 92/2003”.

Această afirmație cuprinde o interpretare eronată și tendențioasa a celor două articole din Codul de procedură fiscală, deoarece, art. 98 permite extinderea perioadei supuse inspecției fiscale încă de la emiterea avizului fiscal. Prevederile invocate de la art.102 alin.(3) lit. c) sunt valabile doar în cazul în care are loc extinderea inspecției fiscale la perioade, impozite, taxe și contribuții, altele decât cele cuprinse în avizul de inspecție fiscală inițial și doar în această situație este necesară emiterea unui nou aviz de inspecție.

Nu există în normele legale invocate nicio prevedere care să interzică emiterea avizului de inspecție pe o perioadă extinsă, așa cum consideră contribuabilul.

Reclamantul … a realizat în perioada 01.01.2011 - 31.12.2013 venituri nedeclarate, rezultate din desfășurarea unei activități independente (comercializare mijloace de transport folosite) cu caracter de continuitate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, art. 7 alin. (1) pct. 4 „în înțelesul prezentului cod, cu excepția titlului VI, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. activitate - orice activitate desfășurată de către o persoană în scopul obținerii de venit;

2. activitate dependentă - orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare;

4. activitate independentă - orice activitate desfășurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă”.

Veniturile nedeclarate, rezultă din desfășurarea unei activități independente, din comerț cu bunuri second hand, în anul 2012, fiind vândute un număr de șapte (7) mijloace de transport second hand, în cuantum de 1 000.922 lei, iar în anul 2013, fiind vândute un număr de opt (8) mijloace de transport second hand, în cuantum de 889,537 lei, care nu puteau fi utilizate doar în scop personal o perioadă, după care erau înstrăinate, dat fiind numărul acestor tranzacții. În medie, reclamantul … a vândut o mașină, odată la o lună, maxim un an de zile, ceea ce arată că nu avem o utilizare normală a acestor bunuri, ci realizarea unei activități comerciale cu acestea. Raportul de expertiză nu demonstrează că aceste bunuri au fost utilizate în scop personal, ci doar afirmă că veniturile obținute din vânzarea lor nu sunt impozabile pentru că ele au făcut parte din patrimoniul personal al reclamantului. Or, acest lucru s-a întâmplat tocmai pentru că persoana nu a respectat prevederile art. 7 din OUG nr. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare și nu s-a înregistrat la O.R.C. ca P.F.A. sau î.l. Pentru efectuarea acestor fapte de comerț reclamantul … nu poate invoca în favoarea sa propria culpă, aceea de a nu se înregistra conform legii pentru actele de comerț efectuate ca persoană fizică și de a nu își desemna un patrimoniu de afectațiune în acest scop.

Intimatul … a realizat în perioada 01.01.2012-31.12.2013, venituri nedeclarate, rezultate din desfășurarea unei activități independente cu caracter de continuitate, iar conform prevederilor art. 127 alin. (1) „Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități” și alin. (2) „în sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora.

De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate”, precum și a punctului (3), dat în aplicarea art. 127 Cod fiscal, din H.G. 44/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 „Persoana fizică, care nu a devenit deja persoană impozabilă pentru alte activități, se consideră că realizează o activitate economică din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, dacă acționează ca atare, de o manieră independentă, și activitatea respectivă este desfășurată în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate, în sensul art. 127 alin.(2), din Codul fiscal” și, conform prevederilor art. 126 alin.(1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, este considerată persoană impozabilă, care realizează operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată, începând cu 01.05.2012, prin depășirea plafonului de scutire pentru întreprinderile mici, prevăzut la art. 152 alin. (1) din același act normativ, în cursul lunii martie 2012.

Reclamantul … este o persoană fizică impozabilă din punct de vedere al T.V.A. în sensul art. 125 A1 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, fapt ce reiese din comercializarea, în anul 2012, a unui număr de șapte (7) mijloace de transport second hand, în cuantum de 1.000.922 lei, care nu puteau fi utilizate doar în scop personal o perioadă după care erau înstrăinate, dat fiind numărul acestor tranzacții.

Actul normativ care stabilea în ce condiții o persoană fizică devenea persoană impozabilă, este Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, art. 152 alin. (2) care precizează că “cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) al aceluiași articol este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația prevăzută la  alin. (7) și (7A1), a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic.

Actul normativ mai sus menționat clarifică situația în care persoana fizică devine persoană impozabilă obligată să se înregistreze ca plătitor de T.V.A, adică cifra de afaceri realizată, din desfășurarea unei activități în mod independent, în cazul de față vânzări de mijloace de transport second hand, nu de numărul lor, cifra de afaceri putând fi depășită chiar din vânzarea unui autoturism.

Potrivit art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, care prevede: „constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate”; reclamantul … a achiziționat autoturisme second-hand, în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate din vânzarea unui număr de 33 de mijloace de transport second hand în perioada 2012-2016, din care șapte (7) mijloace de transport au fost vândute în anul 2012, opt (8) mijloace de transport fiind vândute în anul 2013, iar celelalte au fost înstrăinate în perioada 2014-2016.

Faptul că depășirea plafonului de scutire s-a realizat prin vânzarea unei singure mașini nu are nicio relevanță în încadrarea activității, deoarece aplicarea taxei s-a făcut pentru celelalte mașini care au fost vândute ulterior depășirii plafonului, fiind în mod clar vorba de obținerea unor venituri cu caracter de continuitate de către contribuabil

În plus activitatea de tranzacționare a autoturismelor în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate este o activitate impozabilă din punct de vedere al impozitului pe venit dar, în cazul de față, venitul net înregistrat a fost negativ, dar asta nu înseamnă sub nici o formă că, aceasta activitate nu intră în sfera de aplicare a T.V.A.

Reclamantul … a achiziționat și vândut numai autoturisme folosite încadrate în categoria de bunuri second-hand așa cum sunt ele definite de art. 152 A2 alin. (1) lit. d), dar pentru a beneficia de regimul special trebuia să fie înregistrat în scopuri de TVA și îndeplinite condițiile art. 152 A2 alin. (13) lit. a) „să stabilească taxa colectată în cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală în care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 156A1 și 156A2 lit. b) „să țină evidența operațiunilor pentru care se aplică regimul special”, obligații care nu au fost îndeplinite fapt pentru care contribuabilul nu putea beneficia de regimul special pentru bunuri second hand. în acest sens a fost emisă, de către înalta Curte de Casație și Justiție a României, Decizia nr. ...

Referitor la faptul că T.V.A. se aplică la marja de profit precum și deductibilitatea T.V.A., facem precizarea că trebuiau respectate dispozițiile art. 1522 din Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, alin. (13), precum și prevederile pct. 62, alin. (7) - „pentru ajustarea taxei prevăzute la alin. (5) șl (6), persoana impozabilă trebuie să îndeplinească condițiile și formalitățile prevăzute la art. 145 - 149 din Codul fiscal.

Prin excepție de la prevederile art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, factura pentru achiziții de bunuri/servicii efectuate înainte de înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie să conțină mențiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal”, al titlului VI - taxă pe valoarea adăugată, din H.G. 44/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dat în aplicarea art. 152 A2 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, alin. (13), adică, a) să stabilească taxa colectată în cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală în care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 156 A1 și 156 A2, b) să țină evidența operațiunilor pentru care se aplică regimul special, obligații care nu au fost îndeplinite fapt pentru care contribuabilul nu putea beneficia de regimul special pentru bunuri second hand. În acest sens a fost emisă, de către Înalta Curte de Casație și Justiție a României, Decizia nr ….

Intervalul de timp pentru care s-a făcut calculul TVA de plată nu a fost corect stabilit, deoarece reclamantul … a devenit plătitor de TVA începând cu data de 01,05.2012, intervalul pentru care s-a determinat TVA de piață de organele de inspecție fiscală fiind 01.05.2012 - 31.12.2013, în timp ce în cadrul expertizei a fost efectuat calculul TVA de plată pentru intervalul 29.03 2012 - 31.12.2013, existând o diferență de cca două luni, perioadă în care organul de inspecție fiscală nu a calculat TVA în conformitate cu Capitolul III „persoane impozabile și activitatea economică” al Titlului VI - Taxa pe valoarea adăugată, art. 127 - „alin. (1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități, alin. (2) - în sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate”, fiecare persoană care efectuează activități economice, este considerată persoană impozabilă din punct de vedere al TVA, așa cum prevede și pct. 3, alin. (1), al Titlului VI - Taxa pe valoarea adăugată, din H.G. 44/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea Normelor metodologice _de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare „în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în concordanță cu principiul de bază al sistemului de TVA potrivit căruia taxa trebuie să fie neutră, se referă la orice tip de tranzacții, indiferent de forma lor juridică, astfel cum se menționează în constatările Curții Europene de Justiție în cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM)”.

Este falsă afirmația petentului că s-a ajuns la o dublă impunere în ceea ce privește TVA, în conformitate cu dispozițiile art. 145 și 146 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare și prevederile Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauză C- 183/2014 Salomie și Oltean, contribuabilul are dreptul de deducere pentru achiziții realizate în folosul operațiunilor taxabile. Prin invitația nr. …, au fost solicitate contribuabilului documente privind evidența operațiunilor economice, precum și alte documente privind cheltuielile efectuate în scopul obținerii de venituri în cadrul activității economice desfășurate în perioada 01.01.2012 - 31.12.2013, documente care să ateste dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor efectuate pentru realizarea de operațiuni taxabile;

Până la data încheierii raportului de inspecție fiscală (09.03.2017), contribuabilul nu a prezentat astfel de documente. Eronat precizează petentul că nu a fost acordat dreptul de deducere pe motiv că nu a fost înregistrat în scopuri de TVA în urma verificării documentelor transmise de D.G.R.F.P … - Direcția Inspecție Fiscală, cu adresa nr. GLR_REG …, înregistrată la A.J.F.P … - I.F. sub nr. BRG –AIF …, echipa de inspecție fiscală nu a avut la dispoziție documente care să ateste cheltuielile efectuate ca fiind deductibile din punct de vedere fiscal - anexa nr. 6 la RIF.

În plus, în contextul aspectelor consemnate în cadrul deciziei și potrivit cadrului legal invocat nu pot fi reținute în soluționarea favorabilă a cauzei nici celelalte motive expuse în sentința criticată, pe considerentul că nu au fundamentare în drept.

Examinând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, întrucât hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind data cu încălcarea şi aplicarea greșită a normelor de drept material - motive prevăzute la art. 488 alin.1 pct. 6) si pct. 8) NCPC va reţine următoarele:

Prin Decizia de impunere nr. … şi Decizia de impunere nr. …, organul de inspecţie fiscală a stabilit în sarcina intimatului … obligaţii fiscale suplimentare în sumă totală de 311.793 lei reprezentând TVA şi contribuţie de asigurări sociale de sănătate stabilite suplimentare de plată, motivând în fapt că suma a fost stabilită pentru perioada 01.01. 2012-31.12.2013 urmare a desfăşurării de către acesta de activităţi economice în scopul de venituri cu caracter de continuitate, neînregistrării ca plătitor de TVA după depăşirea plafonului de scutire, în termenul legal stabilit şi implicit nedeclararea la organul fiscal teritorial, respectiv AJFP … a taxei pe valoare adăugată de plată, rezultată din desfăşurarea unei activităţi de comerţ cu mijloace de transport folosite, în mod independent, precum şi că persoana fizică nu a calculat declarat şi plătit contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru activitatea economică desfăşurată în perioada verificată.

Prin Decizia nr. … recurenta pârâta a respins ca neîntemeiată contestaţia intimatului reclamant vizând Decizia de Impunere  nr …, pentru suma de 310 819 lei, reprezentând TVA stabilit suplimentar, Decizia de impunere nr … pentru suma de 974 lei reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate stabilite suplimentar de plată şi Decizia privind modificarea bazei de impozitare nr …

Criticile recurentei vizează faptul că instanța de fond a preluat doar concluziile raportului de expertiza contabilă, respectiv din numărul total de autovehicule vândute în perioada de referință, respectiv 15, un nr. de 7 autoturisme ... au fost vândute fără ca reclamantul să realizeze venituri, penultimul chiar la o sumă modică faţă de valoarea de achiziție. ... şi astfel, nu ar fi îndeplinite cumulativ condițiile activității economice prevăzută de art127 al. 2 C. fiscal, continuitate şi scopul obținerii unor venituri, lipsind ultima cerință, nefiind analizate susținerile acesteia, obiecțiunile formulate la raportul de expertiză.

Cu privire la aceste  critici, va retine că sunt fondate, având-se în vedere următoarele;

Potrivit  art. 127 din Legea nr 571/2003  - Persoane impozabile şi activitatea economică

(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

 (2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Norme metodologice de aplicare a Codul fiscal prevăd următoarele:

„ 3. (1) În sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în concordanţă cu principiul de bază al sistemului de TVA potrivit căruia taxa trebuie să fie neutră, se referă la orice tip de tranzacţii, indiferent de forma lor juridică, astfel cum se menţionează în constatările Curţii Europene de Justiţie în cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM).

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), persoanele fizice nu se consideră că realizează o activitate economică în sfera de aplicare a taxei atunci când obţin venituri din vânzarea locuinţelor proprietate personală sau a altor bunuri care au fost folosite de către acestea pentru scopuri personale. În categoria bunurilor utilizate în scopuri personale se includ construcţiile şi, după caz, terenul aferent acestora, proprietate personală a persoanelor fizice care au fost utilizate în scop de locuinţă, inclusiv casele de vacanţă, orice alte bunuri utilizate în scop personal de persoana fizică, precum şi bunurile de orice natură moştenite legal sau dobândite ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.

(3) Persoana fizică, care nu a devenit deja persoană impozabilă pentru alte activităţi, se consideră că realizează o activitate economică din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, dacă acţionează ca atare, de o manieră independentă, şi activitatea respectivă este desfăşurată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.”

Așa cum prevede norma juridică, este considerată persoană impozabilă, orice persoană care desfăşoară activităţi economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi economice şi activitatea respectivă este desfăşurată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, iar în cauză susținerile recurentei că instanța de fond face o gravă confuzie între înțelesul termenului „venituri” şi al termenului “profit” este întemeiată.

În cauză, intimatul reclamant …, în perioada anului 2012 a vândut un număr de 7 autoturisme second hand pentru care a obţinut venituri de 1000922,44 lei, după cum urmează: ...

De asemenea, în anul 2013, intimatul reclamant … a vândut un număr de 8 autoturisme second hand pentru care a obţinut venituri de 889.536,62 lei, după cum urmează: ...

Astfel, la vânzarea autoturismului Nissan GT–R  către persoana fizică …, în valoare de 284.562 lei s-a depășit plafonul de scutire de 35.000 euro, în luna martie 2012, conform disp. art. 152 alin. 2 şi astfel, intimatul trebuia să devină plătitor de TVA, începând cu data de 01.05.2012.

Reţinerea de către instanţa de fond a faptului că din cele 15 autoturisme vândute pentru un număr de 7 autoturisme, intimatul … a obţinut venituri mai mici decât valoarea de achiziţie a acestora şi astfel, nu ar fi îndeplinite condiţiile art. 127 alin. 2 Cod fiscal, este eronată.

Astfel, operaţiunile de cumpărare şi vânzare desfăşurate de intimatul … pe parcursul celor 2 ani, a celor 15 autoturisme second hand, nu poate fi apreciată că s-ar încadra în disp. art. 42 alin. 1 lit. g din Legea nr. 571/2003, aşa cum susține intimatul, cât timp autoturismele vândute nu au fost valorificate prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, nu se poate reţine că autoturismele au fost folosite în scopuri personale, conform art. 127 alin. 7 din Legea nr. 571/2015, având în vedere numărul mare de tranzacţii.

De asemenea, susţinerile intimatului … că în speţă ar fi aplicabile disp. art. 1522 din Legea nr. 571/2003 privind aplicarea regimului special de scutire pentru livrările de bunuri second hand, cât timp, potrivit art. 152 alin. 6 Cod fiscal, prevede că pentru persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri depăşeşte plafonul de scutire TVA, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data depăşirii plafonului.

În consecinţă, intimatul … trebuia să se înregistreze în scopuri de TVA, chiar şi în cazul în care ar fi beneficiat de aplicarea regimului special de scutire, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, prin efectuarea tranzacției din luna martie 2012, în valoare de 284.562 lei.

Având în vedere că în intervalul de 2 ani, intimatul … a achiziționat şi a revândut un număr de 15 autoturisme, va aprecia că această activitate are un caracter de continuitate, în scopul obţinerii de venituri, fiind astfel îndeplinite condiţiile prev. de art. 127 din Legea nr. 571/2003 şi pe cale de consecinţă, în mod legal a fost obligat la plata de TVA de 310.819 lei şi contribuţii CASS în sumă de 974 lei, conform art. 257 alin. 2 lit. c din Legea nr. 95/2006.

Faţă de cele mai sus arătate, va reţine că actele fiscale contestate, decizia nr. … deciziile de impunere nr. … sunt legale.

În consecință, în baza art. 496 alin. 2 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi în rejudecare va respinge acțiunea ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare