Pretenții – taxă pe poluare

CONTENCIOS ADMINISTRATIV. PROCEDURĂ CIVILĂ

Pretenții – taxă pe poluare

- art. 413 alin. 1 pct. 11  Cod procedură civilă

Curtea a constatat că au fost aplicate eronat dispozițiile art. 413 alin. 1 pct. 11 Cod procedură civilă având în vedere obiectul întrebării preliminare și particularitățile taxei a cărei restituire se solicită, respectiv că a fost achitată  în anul 2009, cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule, termenul până la care se puteau depune cererile de restituire pe cale administrativă fiind 31.08.2018. Astfel,  prezentul litigiu nu este similar cu cel în care a fost formulată întrebarea preliminară adresată CJUE, o eventuală decizie a instanței europene în cauza C-828/19 nefiind  necesară pentru soluționare litigiului de față, întrucât nu se poate reține incidența situației în care intimata-reclamantă ar fi avut la dispoziție, pentru a solicita restituirea, doar un termen de decădere mai scurt decât termenul general de prescripție aplicabil creanțelor fiscale.

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 341 din 1 iulie 2020

Din examinarea lucrărilor din dosar, Curtea a constatat următoarele:

1.Hotărârea primei instanțe

Prin Încheierea din 20.01.2020, Tribunalul (...) a suspendat judecarea cauzei conform art. 413 alin. 1 pct. 1, Cod procedură civilă privind pe reclamanta SC (R) SRL în contradictoriu cu pârâtele Administrația Fondului pentru Mediu (...) şi Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (...) prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...), având ca obiect pretenții.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a apreciat oportună suspendarea cauzei până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene asupra cererii de sesizare adresată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 788/117/2019, vizând compatibilitatea cu normele dreptului comunitar a prevederilor din OUG nr. 52/2017 referitoarea la instituirea unui termen de decădere până la care persoanele interesate aveau posibilitatea să solicite restituirea timbrului de mediu.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii pronunțate de instanța de fond, a declarat recurs recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (...), prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...), solicitând admiterea recursului şi, pe cale de consecință, respingerea cererii de suspendare a judecării cauzei până la pronunțarea de către CJUE asupra compatibilității normelor OUG nr. 52/2017 cu prevederile dreptului comunitar.În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat în esență că, din analiza prevederilor art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod de procedură civilă, rezultă că măsura suspendării reprezintă un incident în cursul desfășurării acțiunii, constând în oprirea vremelnică a procedurii de judecată din cauza unor împrejurări voite de părți sau independente de voința lor, aceste prevederi reglementând un caz de suspendare facultativă a judecății, nu obligația instanței de a suspenda judecata cauzei.

Totodată, arată recurenta că soluționarea prezentei cauze nu depinde de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Ipoteza supusă discuției este cea în care cererea de chemare în judecată este formulată ulterior intrării în vigoare a OUG 52/2017, fără ca reclamanții să fi urmat procedura administrativă instituită prin acest act normativ şi fără să fi existat un refuz al organului fiscal.

Cum OUG nr. 52/2017 reglementează în detaliu o procedură ce se impune fi urmată în vederea restituirii taxelor auto - depunerea unei cereri, soluționarea printr-o decizie ce poate fi contestată în instanța de contencios administrativ, accesul la instanță este condiționat de lipsa unui răspuns sau de refuzul explicit exprimat pe care administrativă.

Prin OUG nr. 52/2017 legiuitorul a recunoscut dreptul contribuabilului la restituirea taxelor auto având în vedere inclusiv jurisprudența CJUE, precum şi modalitatea concretă în care trebuie să se facă restituirea. Procedura este reglementată în detaliu, una dintre rațiunile adoptării ordonanței constând în înlăturarea cheltuielilor de judecată la care sunt obligate organele fiscale.

În cazul care se soluționează aceste acțiuni promovate direct în instanță se eludează aplicarea acestei proceduri şi rațiunea elaborării acesteia - evitarea acumulării în sarcina organului fiscal a cheltuielilor de judecată.

În drept a invocat dispozițiile legale la care a făcut referire în cuprinsul recursului.

3. Apărările formulate în cauză

Intimata, legal citată, nu şi-a precizat poziția față de prezentul recurs.

4. Soluția instanței de recurs

Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul (...) la data de 19.09.2019,  intimata-reclamantă SC (R) SRL a solicitat anularea Deciziei privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 12157/07.09.2009 și restituirea sumei de 9262 lei, achitată cu titlu de taxă pe poluare conform chitanței seria TS3A nr. 3026004/11.09.2009. Anterior sesizării instanței, respectiv la data de 05.09.2019,  a adresat o cerere de restituire pe cale administrativă recurentei-pârâte DGRFP (...)-Serviciul Fiscal Orășenesc Negrești Oaș.

Prin încheierea pronunțată, Tribunalul a hotărât, în baza art. 413 alin.1 pct.11 C.pr.civ., suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea de către CJUE asupra cererii de sesizare înaintată de Curtea de Apel Cluj în dosarul  nr. 788/117/2019, înregistrată pe rolul CJUE sub nr. C-828/19.

Analizând legalitatea soluției din perspectiva criticilor recurentei-pârâte, Curtea constată că sentința a fost pronunțată cu aplicarea greșită a  dispozițiilor art. 413 alin.1 pct.11 C.pr.civ., fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din același act normativ.

În acest sens, se are în vedere că potrivit art. 413 alin.1 pct.11 C.pr.civ. instanța poate suspenda judecată când, într-o cauză similară,  Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară.

În cauza C-828/19 instanța europeană  este chemată să se pronunțe cu privire la interpretarea art. 110 TFUE, respectiv dacă norma se opune unei reglementări naționale (respectiv OUG nr. 52/2017) care, pentru restituirea unei taxe a cărei contrarietate cu prevederile dreptului comunitar a fost stabilită, reglementează  un termen de decădere  mai scurt decât termenul general de prescripție din dreptul național în privința creanțelor fiscale, întrebarea preliminară fiind propusă într-un litigiu (dosarul nr. 788/117/2019 al Curții de Apel Cluj)  referitor la restituirea unor taxe achitate cu titlu de timbru de mediu în perioada 2014-2015.

Având în vedere obiectul întrebării preliminare și particularitățile taxei a cărei restituire se solicită, respectiv că a fost achitată  în anul 2009, cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule, termenul până la care se puteau depune cererilor de restituire pe cale administrativă fiind 31.08.2018,  Curtea apreciază că prezentul litigiu nu este similar cu cel în care a fost formulată întrebarea preliminară adresată CJUE, o eventuală decizie a instanței europene în cauza C-828/19 nefiind  necesară pentru soluționare litigiului de față, întrucât nu este poate reține incidență situației în care intimata-reclamantă ar fi avut la dispoziție, pentru a solicita restituirea, doar un termen de decădere mai scurt decât termenul general de prescripție aplicabil creanțelor fiscale.

Pentru aceste motive, în baza art. 496 alin.1 și art. 498 alin. 2  rap. la art. 414 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (...), prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...) împotriva încheierii din 16.01.2020 pronunțată de Tribunalul (...), pe care o va casa în tot şi va trimite cauza la prima instanță în vederea continuării judecății.

Domenii speta

Spete similare