Infractiuni de coruptie

Sentinţă penală 221 din 03.09.2020


Prin rechizitoriul al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt , s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatului B..... G......., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu acordarea sporurilor ilegale) prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (36 de acte materiale) şi a inculpatei I..... G....... F....... pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu plata ratelor la creditele de nevoi personale) prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (54 de acte materiale).

În actul de sesizare s-a reţinut că, în perioada ianuarie 2008 – iunie 2012, în cursul a 36 de luni, inculpatul B..... G......., în calitate de primar, reprezentant al UATC Deveselu, jud. Olt, a dispus în mod abuziv şi contrar dispoziţiilor legale, acordarea unor sporuri de dificultate (pentru 12 luni din cursul anului 2008), de dispozitiv (pentru 22 luni din perioada martie 2008 – decembrie 2009) şi sporuri pentru condiţii vătămătoare (pentru 32 luni din perioada august 2008 – iunie 2012), prin dispoziţia scrisă nr. 33/17.07.2008, dispoziţiile verbale şi aprobările ulterioare, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpat,  cât şi pentru alţi angajaţi ai primăriei ce au primit sporurile ilegale, în sumă totală de 85.534 lei.

Cu privire la inculpata I..... G....... F......., s-a reţinut că, în perioada decembrie 2006 – mai 2012, în cursul a 54 de luni consecutive, în calitate de contabil angajat în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, prin întocmirea şi înaintarea documentelor contabile (ordine de plată), a dispus în mod abuziv plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpată cât şi pentru C...... R......., în sumă totală de 45.720 lei.

La data de 12.07.2013, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal plângerea formulată de Primăria com. Deveselu, jud. Olt, prin primar A...... I......, sesizare din care rezulta posibila comitere a unor infracţiuni de serviciu de către fostul primar B..... G....... şi alţi funcţionari din perioada anterioară, în legătură cu acordarea unor sporuri ilegale.

A fost constituit dosarul penal, ce a fost înaintat pentru efectuarea urmăririi penale la Poliţia Mun. Caracal, sub supravegherea procurorului.

La data de 12.06.2014, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal o altă plângere penală formulată de Primăria com. Deveselu, jud. Olt, prin primar A...... I...... cu acelaşi obiect. Plângerea a fost înregistrată şi a fost înaintată pentru efectuarea urmăririi penale la Poliţia Mun. Caracal, sub supravegherea procurorului.

Ulterior, cele două dosare penale au fost reunite sub nr. 760/P/2013.

Prin ordonanţa din data de 06.07.2015, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt s-a dispus preluarea dosarului, conform art. 325 C.p.p., dosarul penal fiind repartizat pentru efectuarea urmăririi penale de către procuror (vol. I, fil. 8)

Referitor la dispoziţii legale incidente în cauză, în vigoare la data săvârşirii infracţiunii, prin rechizitoriu s-au reţinut dispoziţiile din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, respectiv articolele 57, 63, din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale (art. 14, 23), art. 2 din Legea 263/2006, Publicată în monitorul oficial nr. 572 din 3 iulie 2006, art. 1- 3 din OUG 136/2006 pentru completarea Legii nr. 263/2006, Publicată în monitorul oficial nr. 1040 din 28 decembrie 2006.

În ceea ce priveşte expunerea detaliată a situaţiei de fapt, cu privire la infracţiunea comisă de inculpatul B..... G......., s-a reţinut că, în perioada ianuarie 2008 – iunie 2012, astfel cum a rezultat din înscrisurile aflate la dosar, inculpatul B..... G....... a deţinut funcţia de primar al comunei Deveselu, jud. Olt, perioadă aferentă mandatelor de primar 2004 - 2012.

În cursul anului 2008, din dispoziţia primarului B..... G......., au fost acordate sporuri de dificultate persoanelor, salariaţi ai primăriei, care făceau parte din comisia privind stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole constituită pentru aplicarea legii fondului funciar în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt.

S-a reţinut că, membrii acestei comisii au fost B..... G......., C...... A......., G...... C......., B...... C.......şi N...... E......., au primit un spor de dificultate în cuantum de 50% din salariul de încadrare pe întreaga perioadă a anului 2008, astfel cum rezultă din statele de salarii întocmite (vol. V).

Primirea sumelor de bani a fost confirmată de extrasele de cont ale salariilor comunicate de instituţia bancară (vol. IV).

Acordarea acestor sporuri a avut la bază dispoziţiile scrise ale primarului B..... G......., respectiv dispoziţia nr. 855/16.03.2007, pentru perioada ianuarie 2008 – iunie 2008 şi dispoziţia nr. 33/17.07.2008, pentru perioada iulie 2008 – decembrie 2008 (vol. II, fil. 145, 146).

Potrivit reglementărilor în vigoare, astfel de sporuri nu puteau fi acordate decât până la sfârşitul anului 2007.

În acest sens, Legea 263/2006, Publicată în monitorul oficial nr. 572 din 3 iulie 2006, dispunea că „membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Ulterior, prin OUG nr.136/2006 pentru completarea Legii nr. 263/2006, Publicată în monitorul oficial nr. 1040 din 28 decembrie 2006 s-a stabilit că „sporul de dificultate prevăzut la art. I se asigură din bugetele administraţiei publice centrale sau locale la nivelul cărora sunt numite ori alese persoanele respective şi se acordă pe o perioadă de un an, calculată cu începere de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”.

În consecinţă, potrivit dispoziţiilor legale, sporurile de dificultate pentru membrii acestor comisii puteau fi acordate până în luna decembrie 2007, ci nu pentru perioada anului 2008.

S-a reţinut de organele de urmărire penală că, ignorând dispoziţiile legale mai sus amintite, în mod abuziv, inculpatul B..... G......., în calitate de primar al com. Deveselu, dispune acordarea acestor sporuri pentru perioada anului 2008, în 12 luni consecutive.

În această perioadă semnează, în calitate de ordonator de credite, statele de salarii şi ordinele de plată şi virament prin care sunt plătite sumele de bani aferente acestor sporuri (vol. V).

S-a arătat că, prin sentinţa Tribunalului Olt, în urma acţiunii introduse de Instituţia Prefectului – Judeţul Olt, a fost anulată dispoziţia nr. 33/17.07.2008 emisă de inculpatul B..... G......., instanţa constatând că această dispoziţie a încălcat prevederile legale (vol. II, fil. 57).

S-a învederat că, faptele inculpatului B..... G....... privind acordarea ilegală a sporului de dificultate pentru anul 2008, au fost constate şi de inspectorii din cadrul Camerei de Conturi a Judeţului Olt în urma controalelor efectuate (proces-verbal de constatare, Vol. II, fil. 1-43, 61-66). De asemenea, aceleaşi fapte au fost constatate şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova (proces-verbal de constatare, Vol. II, fil. 45-50) sau de Compartimentul de Audit Public Intern  - Centrul de Audit Deveselu (Vol. II, fil. 52-56).

Prin comiterea faptelor şi acordarea ilegală şi abuzivă a sporurilor de dificultate, inculpatul B..... G....... a produs un prejudiciu UATC Deveselu, jud. Olt şi totodată un folos material necuvenit pentru inculpat cât şi pentru celelalte persoane, membrii ai comisiei de aplicare, ce au primit sporurile, în sumă totală de 44.014 lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză contabilă (vol. III, fil. 16-64).

În perioada 2008 – 2012, au fost acordate sporuri de dispozitiv şi sporuri pentru condiţii vătămătoare angajaţilor din cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt.

Aceste sporuri au fost acordate inclusiv pentru persoanele care au ocupat funcţii de demnitate publică, respectiv primarul B..... G....... şi viceprimarii C...... A....... şi N...... E........

Au fost acordate astfel, un spor de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de încadrare pe perioada martie 2008 – decembrie 2009 şi un spor pentru condiţii vătămătoare pe perioada septembrie 2008 – iunie 2012, astfel cum rezultă din statele de salarii întocmite (vol. V-VIII).

Primirea sumelor de bani este confirmată de extrasele de cont ale salariilor comunicate de instituţia bancară (vol. IV).

Potrivit art. 57 alin. 5 din Legea  215/2001 a administraţiei publice locale „pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege”.

În consecinţă, potrivit dispoziţiilor legale, primarul şi viceprimarii nu aveau dreptul şi nu puteau primi nici un fel spor în afara indemnizaţiei.

Ignorând dispoziţiile legale mai sus amintite, în mod abuziv, inculpatul B..... G......., în calitate de primar al com. Deveselu, dispune acordarea acestor sporuri în perioada martie 2008 – iunie 2012, în cursul a 34 de luni.

Nu a fost identificată la sediul primăriei nicio dispoziţie scrisă privind acordarea acestor sporuri.

Inculpata I..... G....... F......., contabil în cadrul Primăriei com. Deveselu, a precizat că sporurile au fost acordate în baza dispoziţiilor verbale ale primarului B..... G......., motiv pentru care ea a întocmit statele de salarii şi ordinele de plată cu menţionarea şi calculul acestor sporuri pentru primar şi viceprimari. De asemenea, inculpata I..... G....... F....... a mai menţionat că a întocmit documentele prevăzând aceste sporuri întrucât primarul B..... G....... i-a explicat că altfel nu vor primi sporuri nici persoanele îndreptăţite. Deşi i-a solicitat acestuia o dispoziţie scrisă, nu a primit un astfel de document (declaraţii vol. I, fil. 97-108).

De altfel, statele de salarii ce prevedeau sporurile acordate ilegal şi ordinele de plată sunt semnate de inculpatul B..... G....... în calitate de primar şi ordonator principal de credite (vol. V-VIII).

Potrivit dispoziţiilor din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale „ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale”, ordonatorii de credite fiind răspuzători de angajarea cheltuielilor bugetare.

Faptele inculpatului B..... G......., privind acordarea ilegală a sporurilor de dispozitiv şi pentru condiţii vătămătoare, au fost constate şi de inspectorii din cadrul Camerei de Conturi a Judeţului Olt în urma controalelor efectuate (proces-verbal de constatare, Vol. II, fil. 1-43, 61-66). De asemenea, aceleaşi fapte au fost constatate şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova (proces-verbal de constatare, Vol. II, fil. 45-50) sau de Compartimentul de Audit Public Intern  - Centrul de Audit Deveselu (Vol. II, fil. 52-56).

Prin comiterea faptelor şi acordarea ilegală şi abuzivă a sporurilor de dispozitiv şi pentru condiţii vătămătoare, inculpatul B..... G....... a produs un prejudiciu UATC Deveselu, jud. Olt şi totodată un folos material necuvenit pentru inculpat cât şi pentru viceprimarii C...... A....... şi N...... E......., în sumă totală de 42.694 lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză contabilă (vol. III, fil. 16-64).

Inculpaţii C...... A......., G...... C......., N...... E....... şi B...... P.......au confirmat cu ocazia audierilor că au încasat sporurile de dificultate, de dispozitiv şi pentru condiţii vătămătoare din dispoziţia primarului B..... G....... (vol. I, fil. 109-221);

Cu privire la toate aceste sporuri, ilegal acordate, inculpatul B..... G....... a declarat că, din punctul său de vedere au fost acordate în mod legal, iar pe de altă parte răspunderea ar fi fost a serviciului de legalitate din cadrul instituţiei (declaraţii vol. I, fil. 83-95).

Motivaţia inculpatului nu a putut fi reţinută, fiind contrazisă în totalitate de dispoziţiile legale mai sus menţionate şi probele administrate în cauză.

În ceea ce priveşte expunerea detaliată a situaţiei de fapt, cu privire la infracţiunea comisă de inculpata I..... G....... F....... s-a reţinut că:

Inculpata I..... G....... F....... a fost angajată în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, în perioada 1991 – 2015, din anul 1994 ocupând funcţia de contabil. Acest fapt rezultă atât din înscrisurile aflate la dosarul cauzei (dispoziţii ale primarului – vol. XI, fil. 69-78, înscrisuri Curtea de Conturi – vol. II, fil. 1-43, 61-66, declaraţii inculpaţi – vol. I, fil. 83-221).

Printre sarcinile de serviciu, inculpata I..... G....... F....... avea ca atribuţii întocmirea documentelor contabile privind plata salariilor şi a altor sume de bani din conturile Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, conturi deschise la Trezoreria Mun. Caracal.

S-a arătat că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpata I..... G....... F......., în perioada decembrie 2006 – mai 2012, întocmeşte lunar ordine de plată pe care le semnează şi le înaintează la Trezoreria Mun. Caracal, documente prin care dispune plata ratelor la două credite de nevoi personale contractate pe numele ei şi al numitei C...... R........

Astfel, ratele la aceste două credite sunt achitate direct din contul de trezorerie al Primăriei com. Deveselu şi fără a fi menţionate şi reţinute pe statele de salarii şi implicit fără a fi reţinute din sumele primite efectiv, drept salariu lunar, de inculpată şi numita C...... R........

Modalitatea de plată rezultă din extrasele de cont obţinute de la BRD, instituţie bancară la care erau deschise cele două credite de nevoi personal (vol. IV, fil. 43-103) şi ordinele de plată întocmite pentru decontarea sumelor respective (vol. IV, fil. 105-221).

De asemenea, din analiza statelor de salarii, se constată că aceste sume ce reprezintă plata ratelor la cele două credite nu au fost reţinute din salariile lunare aşa cum era legal şi obligatoriu (vol. V – IX).

Raportul de expertiză întocmit în cauză confirmă aspectele relevate, în sensul că plata ratelor a fost efectuată direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu (vol. III, fil. 16-64).

În anexele C1 şi C2 la raportul de expertiză sunt menţionate sumele decontate ilegal, conturile în care au fost virate aceste sume şi ordinele de plată în baza cărora s-a efectuat plata.

Prejudiciul total produs bugetului local al UATC Deveselu, jud. Olt este de 45.720 lei, aferent perioadei decembrie 2006 – mai 2012, astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit.

Organele de urmărire penală au arătat că, fiind audiată, inculpata I..... G....... F....... a recunoscut comiterea faptelor, declarând că ea a întocmit documentele contabile pentru plata ratelor de credit, fără ca primarul B..... G....... să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte (declaraţii vol. I, fil. 97-108).

Numita C...... R....... a precizat cu ocazia audierilor că a avut discuţii cu inculpata I..... G....... F....... cu privire la plata ratelor de credit, însă nu i-a spus acesteia şi nici nu a ştiut că plata s-a făcut direct din contul de trezorerie, fără a fi reţinute din salariu (vol. I – fil. 122-132).

Din probele administrate a rezultat că inculpata I..... G....... F......., în calitate de contabil angajat în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, în perioada decembrie 2006 – mai 2012, în cursul a 56 de luni consecutive, a dispus în mod abuziv, plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpată cât şi pentru C...... R......., în sumă totală de 45.720 lei.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că sumele primite de angajaţii Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, presupus nejustificate, au avut la bază acordul colectiv de muncă încheiat între reprezentanţii primăriei şi sindicatul Consilium, înregistrat sub nr. 1089/12.04.2007. Acest acord a fost înregistrat potrivit dispoziţiilor legale la Direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie Olt sub. Nr. 54/2360 din 19.04.2007 (vol. II, fil. 268-336).

Prin acordul încheiat, s-a stabilit acordarea unei sume totale lunare de 300 lei, ce reprezintă drepturi speciale privind menţinerea sănătăţii şi securităţii în muncă.

Deşi aceste sume nu au fost menţionate expres în statele de salarii întocmite, acestea sunt justificate, decontate în mod legal şi nu se poate reţine comiterea vreunei infracţiuni, nefiind întrunite elementele constitutive.

În consecinţă, s-a dispus clasarea cauzei faţă de inculpaţii B..... G......., I..... G....... F......., C...... A......., C...... G......., C...... R......., G...... C......., Nemoianu Tudor, Bălăşoiu Petruţa, Radu Daniela, Giurea Ion, P...... M......., C...... D......., G......E......., P..........M......., N...... E......., S.......... C......., P.......... V......., H.......... M......, cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., pentru faptele comise în legătură cu aceste sume presupus a fi nejustificate.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei faţă de numitele G...... C....... şi I..... G....... F....... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., pentru faptele reclamate a fi comise în legătură cu acordarea sporurilor ilegale, întrucât nu se poate reţine vinovăţia acestor persoane, inculpatul B..... G....... fiind, în calitatea sa de ordonator principal de credite, singura persoană responsabilă şi cel care a dispus în fapt acordarea acestor sporuri.

Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost  reţinută de organele de urmărire penală ca urmare a administrării  următoarelor mijloace de probă: înscrisuri privind constituirea de parte civilă a UATC Deveselu (vol. I, fil. 55-76); declaraţii inculpaţi (vol. I, fil. 82-225); înscrisuri rezultate în urma controalelor efectuate de Camerei de Conturi a Judeţului Olt, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Compartimentul de Audit Public Intern - Centrul de Audit Deveselu (vol. II, fil. 1-84); dispoziţii primar B..... G....... (vol. II, fil. 144-146); alte înscrisuri privind angajaţii primăriei (vol. II, fil. 150-267); înscrisuri privind expertiza contabilă (vol. III, fil. 1-77); înscrisuri privind măsurile asiguratorii dispuse (vol. III, fil. 78-235); extrase de cont şi ordine de plată (vol. IV); state de salarii, state de virament şi ordine de plată (vol. V-X); declaraţii martori (fil. 231-276); dispoziţii ale primarului cu privire la posturile şi salariile angajaţilor din cadrul primăriei (vol. XI).

Organele de urmărire penală au reţinut că,  că faptele inculpatului B..... G......., care, în calitate de Primar, reprezentant al UATC Deveselu, jud. Olt, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în perioada ianuarie 2008 – iunie 2012, în cursul a 36 de luni, a dispus în mod abuziv şi contrar dispoziţiilor legale, acordarea unor sporuri de dificultate (pentru 12 luni din cursul anului 2008), de dispozitiv (pentru 22 luni din perioada martie 2008 – decembrie 2009) şi sporuri pentru condiţii vătămătoare (pentru 32 luni din perioada august 2008 – iunie 2012), prin dispoziţia scrisă nr. 33/17.07.2008, dispoziţiile verbale şi aprobările ulterioare, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpat cât şi pentru alţi angajaţi ai primăriei ce au primit sporurile ilegale, în sumă totală de 85.534 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (36 de acte materiale).

S-a reţinut totodată că faptele inculpatei I..... G....... F......., care, în calitate de contabil angajat în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, în perioada decembrie 2006 – mai 2012, în cursul a 56 de luni consecutive, prin întocmirea şi înaintarea documentelor contabile (ordine de plată), a dispus în mod abuziv plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpată cât şi pentru C...... R......., în sumă totală de 45.720 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (54 de acte materiale).

Faţă de inculpatul  B..... G......., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals în formă continuată prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 323 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (pentru faptele comise în legătură cu sumele de bani presupus necuvenite şi care nu au figurat pe statele de salarii), inculpata I..... G....... F......., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals în formă continuată prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 323 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (pentru faptele comise în legătură cu sumele de bani presupus necuvenite şi care nu au figurat pe statele de salarii) şi numiţii  C...... A......., C...... G......., C...... R......., G...... C......., Nemoianu Tudor, Bălăşoiu Petruţa, Radu (fostă Diaconu) Daniela, Giurea Ion, P...... M......., C...... D......., G......E......., P..........M......., N...... E......., S.......... C......., P.......... V....... şi H.......... M......, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen.,  s-a dispus clasarea cauzei întrucât, astfel cum rezultă din probatoriul administrat, faptele nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor respective, sumele de bani presupus necuvenite şi care nu au figurat pe statele de salarii fiind încasate în temeiul acordului colectiv de muncă încheiat la nivelul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt.

Referitor la latura civilă, pe parcursul urmăririi penale, persoana vătămată UATC Deveselu, jud. Olt a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 700.112 lei, ce reprezintă prejudiciul produs prin infracţiunile reţinute iniţial în sarcina inculpaţilor şi suma de 3.500 lei ce reprezintă onorariul achitat expertului contabil (vol. I, fil. 55-60).

Prin actul de sesizare s-a reţinut că prejudiciul produs UATC Deveselu, jud. Olt, prin infracţiunile comise de inculpaţi, astfel cum rezultă din probele administrate este de: 85.534 lei prejudiciul produs prin infracţiunea comisă de inculpatul B..... G.......; respectiv, 45.720 lei prejudiciul produs prin infracţiunea comisă de inculpata I..... G....... F.......;

În faza de urmărire penală nu au fost luate măsuri preventive, inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, însă s-au dispus măsuri asigurătorii, astfel:

Prin ordonanţa din data de 13.06.2014 (vol. III, fil. 79) a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului pe mai multe bunuri aflate în proprietatea inculpatului B..... G......., respectiv: 1 ha teren arabil, situat în extravilanul com. Deveselu, sat Comanca, jud. Olt, în T-124, teren dobândit ca şi moştenire de pe urma defunctului B.......... A......şi  un imobil – casă de locuit în suprafaţă de 140 mp şi o anexă în suprafaţă de 40 mp situat în com. Deveselu, sat Comanca, str. Nichita Stănescu, nr. 72, jud. Olt; prin ordonanţa nr. 308/P/2015 din data de 11.08.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 108), a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului pe mai multe bunuri aflate în proprietatea inculpatei I..... G....... F......., respectiv: suprafaţa de 500 mp teren intravilan, situat în com. Deveselu, str. M.......... C......, nr. 49, jud. Olt, identificat cu nr. de carte funciară 50624 şi nr. cadastral 50624; 300 mp teren extravilan în com. Deveselu, jud. Olt, T 47; 2500 mp teren extravilan în com. Deveselu, jud. Olt, T 47; 1700 mp teren extravilan în com. Deveselu, jud. Olt, T 48; 5000 mp teren extravilan în com. Deveselu, jud. Olt, T 26-27; de asemenea, prin ordonanţa nr. 308/P/2015 din data de 11.08.2015 (vol. III, fil. 108)a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului pe mai multe bunuri aflate în proprietatea numitului I.......... G......, respectiv: suprafaţa de 1138 mp teren intravilan plus construcţii, situat în com. Deveselu, str. M.......... C......, nr. 49, jud. Olt, identificat cu nr. de carte funciară 50619 şi nr. cadastral 50619, dobândit prin contractul de donaţie nr. 1574/28.07.2015; suprafaţa de 7462 mp teren extravilan, situat în com. Deveselu, jud. Olt, T 51, P1, identificat cu nr. de carte funciară 50577 şi nr. cadastral 50577, dobândit prin contractul de donaţie nr. 1573/28.07.2015;  suprafaţa de 3168 teren extravilan, situat în com. Deveselu, jud. Olt, T 51, P20, identificat cu nr. de carte funciară 50620 şi nr. cadastral 50620, dobândit prin contractul de donaţie nr. 1574/28.07.2015; prin ordonanţa a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 123), a fost instituită măsura asiguratorie a popririi pe suma de 9.477 lei datorată de Primăria com. Deveselu, jud. Olt inculpatei I..... G....... F.......; prin ordonanţa nr. a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. I, fil. 223), a fost instituită măsura asiguratorie a popririi pe suma de 2.196,16 lei datorată de Primăria com. Deveselu, jud. Olt inculpatei I..... G....... F........

S-a solicitat menţinerea măsurilor asiguratorii mai sus menţionate, dispuse în cursul urmăririi penale asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpaţilor B..... G....... şi I..... G....... F....... şi a numitului I.......... G.......

Prin încheierea din camera de consiliu nr. 84/04.07.2016, judecătorul  de cameră preliminara din cadrul instanţei de fond a constatat că a fost legal sesizat cu respectarea dispoziţiilor art. 327-329 C.p.pen., în vigoare la momentul sesizării instanţei, cu respectarea dispoziţiilor privind aflarea adevărului, rechizitoriul cuprinzând datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, profilul moral şi de personalitate ale inculpatilor, actele de urmărire penală efectuate, trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare; în raport cu cele mai sus menţionate, în temeiul art. 346 alin.1 C.pr.p., judecătorul  de cameră preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, întrucât au fost respectate dispoziţiile art. 328 C.proc.pen., legalitatea administrării probelor şi legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală; de asemenea, s-a constatat că nu au fost formulate cereri şi excepţii de către inculpaţi ori persoana vătămată şi nici din oficiu nu se impuneau a fi invocate.

Pentru aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii în cauză cu privire la inculpatul B..... G....... trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu acordarea sporurilor ilegale), prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (36 de acte materiale)  şi inculpata I..... G....... F......., trimisă în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu plata ratelor la creditele de nevoi personale) prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (54 de acte materiale).

Prin sentinţa penală nr.129 din 7 iunie 2017 pronunţată de Judecătoria Caracal inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea prev.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal, dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 3 ani.

Prin decizia penală nr.284/2018 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Craiova au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, inculpaţii B..... G......., I..... G....... F......., a fost desfiinţată sentinţa şi a fost trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Caracal.

 Primind cauza spre rejudecare Judecătoria Caracal a reînregistrat-o la data de 30.03.2018.

La dosar s-a depus de către I.N.M.L. ,,Mina Minovici” raportul de expertiză medico legală privind pe inculpatul B..... G....... din care rezultă că acesta este în imposibilitatea să participe la judecată, cel puţin 3 luni datorită problemelor grave de sănătate aşa cum rezultă din certificatul aflat la filele 27-32

Prin încheierea din data de 15.10.2018, în baza art. 367 C.p.p. s-a dispus suspendarea judecăţii în ceea ce-l priveşte  pe inculpatul B..... G........

În baza art. 46 C.p.p. s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce priveşte pe inculpata I..... G....... F........

Prin sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2018, după casarea cu trimitere spre rejudecare a sentinţei penale, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2016, în baza art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., coroborat cu art. 375 Cod de procedură penală, raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală a fost condamnată inculpata I..... G....... F......., la pedeapsa de 2 ani si 8 luni închisoare pentru infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu acordarea sporurilor ilegale-54 de acte materiale).

În baza art. 91 alin. 1 şi art. 92 alin. 1 din Codul Penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de supraveghere.

În baza art. 93 alin.1 din Codul penal, s-a dispus ca inculpata I..... G....... F......., pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 din Codul penal, s-a impus inculpatei I..... G....... F....... ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarele obligaţii: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 din Codul penal, s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata I..... G....... F....... să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Deveselu, judeţul Olt.

În temeiul art. 91 alin. 4, raportat la art. 96 din Codul penal, a fost atenţionată  inculpata asupra conduitei sale viitoare şi asupra aspectului că în cazul comiterii de noi infracţiuni sau a nerespectării măsurile de supraveghere ori a neexecutării obligaţiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere se expune revocării suspendării.

În baza disp. art. 66 alin. 1 Cp, s-a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la lit. a şi b Cp, pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce se va executa după rămânerea definitivă a sentinţei penale.

În baza disp. art. 65 alin. 1 Cp, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit.a şi b Cp, a căror exercitare este interzisă ca pedeapsă complementară aplicată inculpatei şi care se va executa în situaţia în care pedeapsa principală se va executa efectiv.

În baza disp. art. 19 C.p.p, coroborat cu dispoziţiile art. 397 C.p.p şi art. 1357 Cod civil, s-a admis cererea părţii civile UAT Deveselu aşa cum a fost precizată la data de 07.11.2018. şi obligată inculpata I.......... G......la plata către aceasta a sumei de 35.720 lei, despăgubiri civile, reprezentând prejudiciul cauzat  prin infracţiunea comisa şi la plata obligaţilor fiscale accesorii constând în dobânzii şi penalităţi de întârziere, până la achitarea integrală a debitului , cu titlu de despăgubiri civile(rest prejudiciu)

În temeiul art. 397 alin 4 C.p.p. rap la art. 404 alin 4 lit. c C.p.p, s-au menţinut măsurile asiguratorii, dispuse în cursul urmăririi penale prin ordonanţa din data de 11.08.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 108), ordonanţa nr. din data de 12.08.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 123) asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei  I..... G....... F....... şi a numitului I.......... G.......

În baza art. 274 alin.1 din C.p.p, a fost obligată inculpata la plata sumei de 2800 lei, dintre care 2100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi 700 lei în faza de judecată  reprezentând ½ din cheltuielile judiciare în favoarea statului

A fost obligată inculpata la plata sumei de 1750 lei reprezentând ½ din onorariul expertului contabil.

Prin decizia penală nr. 812/24.05.2019 a Curtii de Apel Craiova a fost admis apelul declarat de inculpata I..... G....... F......., împotriva sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ....../207/2018, desfiinţată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la instanţa de fond, fiind menţinute actele procedurale efectuate de instanţa de fond până la termenul din 26 - XI - 2018.

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a avut in vedere că s-a reţinut de instanţa de fond în cuprinsul hotărârii pronunţate că „faptele inculpatei I..... G....... F......., care, în calitate de contabil angajat în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, în perioada decembrie 2006 – mai 2012, în cursul a 56 de luni consecutive, prin întocmirea şi înaintarea documentelor contabile (ordine de plată), a dispus în mod abuziv plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpată cât şi pentru C...... R......., în sumă totală de 45.720 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen. (54 de acte materiale).

Inculpata I..... G....... F....... a fost condamnată în baza art. 132 din Lg. nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., coroborat cu art. 375 Cod pr. pen. raportat la art. 396 alin. 10 Cod pr. pen. la pedeapsa de 2 ani si 8 luni închisoare pentru infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu acordarea sporurilor ilegale - 54 de acte materiale).

Pentru infracţiunea pentru care instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatei, s-a dispus clasarea cauzei prin rechizitoriul  din 28.04.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, cu motivarea că „deşi aceste sume nu au fost menţionate expres în statele de salarii întocmite, sunt justificate, decontate în mod nelegal şi nu se poate reţine comiterea vreunei infracţiuni, nefiind întocmite elementele constitutive deoarece au avut la bază acordul colectiv de muncă încheiat între reprezentanţii primăriei şi sindicatul Consilium, înregistrat sub nr. 1089/12.04.2007, înregistrat potrivit dispoziţiilor legale la Direcţia de muncă Olt sub nr. 54/2360 din 19.04.2007”.

Curtea a  constatat astfel că inculpata a fost condamnată pentru o altă faptă ( în perioada ianuarie 2008 – iunie 2012 a efectuat din dispoziţia scrisă a  primarului plate unor sporuri acordate ilegal salariaţilor UAT Deveselu pentru dificultate, de dispozitiv şi pentru condiţii vătămătoare de muncă reţinută în mod explicit de instanţa de fond ca „ pentru faptele comise în legătură cu acordarea sporurilor ilegale - 54 de acte materiale” ) decât cea pentru care a fost trimisă în judecată ( în perioada decembrie 2006 – mai 2012 în calitate de contabil a efectuat plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R....... direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu, fără a fi reţinute din salariile aferente, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpată cât şi pentru C...... R......., în sumă totală de 45.720 lei )  pentru care s-a dispus clasarea cauzei de către procuror.

Situaţia expusă mai sus nu a putut fi apreciată ca o eroare materială ce se putea  remedia  în procedura prev. de art.277 şi următoarele C.pr.pen, dat fiind conţinutul constitutiv distinct al infracţiunilor, astfel că potrivit disp. art. 421 alin. 2 lit. b C.pr.pen. se impune desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecatoriei Caracal sub nr. ...../207/2018*, stabilindu-se termen de judecata in sedinţă publică la data de 27.06.2019, pentru cand au fost citate părtile.

Prin sentinţa penală .pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2018*,  în baza art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., coroborat cu art. 375 Cod de procedură penală, raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală  a fost condamnată  inculpata I..... G....... F......., fiica lui Ion şi Maria, născută la data de 17.07.1962 în com. Deveselu, jud. Olt, domiciliată în com. Deveselu, sat Deveselu, str.  M.......... C......, nr. 49, jud. Olt, la pedeapsa de 2 ani si 8 luni închisoare pentru infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu plata  ratelor  la creditele de nevoi personale -54 de acte materiale).

În baza art. 91 alin. 1 şi art. 92 alin. 1 din Codul Penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de supraveghere.

În baza art. 93 alin.1 din Codul penal, s-a dispua ca inculpata I..... G....... F......., pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 din Codul penal, s-a impus inculpatei I..... G....... F....... ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarele obligaţii: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 din Codul penal, s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata I..... G....... F....... să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Deveselu, judeţul Olt.

În temeiul art. 91 alin. 4, raportat la art. 96 din Codul penal, a fost  atenţionată  inculpata asupra conduitei sale viitoare şi asupra aspectului că în cazul comiterii de noi infracţiuni sau a nerespectării măsurile de supraveghere ori a neexecutării obligaţiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere se expune revocării suspendării.

În baza disp. art. 66 alin. 1 Cp, s-a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la lit. a şi b Cp, pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce se va executa după rămânerea definitivă a sentinţei penale.

În baza disp. art. 65 alin. 1 Cp, a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit.a şi b Cp, a căror exercitare este interzisă ca pedeapsă complementară aplicată inculpatei şi care se execută  în situaţia în care pedeapsa principală se va executa efectiv.

În baza disp. art. 19 Cpp, coroborat cu dispoziţiile art. 397 Cpp şi art. 1357 Cod civil,  a fost admisă cererea părţii civile UAT Deveselu aşa cum a fost precizată  şi obligă pe inculpata I.......... G......la plata către aceasta a sumei de 35.720 lei, despăgubiri civile şi la plata obligaţilor fiscale accesorii constând în dobânzii şi penalităţi de întârziere corespunzătoare debitului principal calculate pana la  achitarea integrală a debitului.

În temeiul art. 397 alin 4 C.pr.pen. rap la art. 404 alin 4 lit. c Cpp,au fost  menținute măsurile asiguratorii, dispuse în cursul urmăririi penale prin ordonanța nr. 308/P/2015 din data de 11.08.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 108), ordonanţa din data de 12.08.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 123) asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei  I..... G....... F....... şi a numitului I.......... G.......

În baza art. 274 alin.1 din Codul de procedură penală, a fost  obligată  inculpata  la plata sumei de 1250  lei , dintre care 250 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi 1000 lei în faza de judecată în ambele cicluri procesuale , reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.

In baza art. 276 alin 1 c.p.c. a fost obligată inculpata să plătească părtii civile UAT comuna  Deveselu  la plata sumei de 1750 lei  reprezentând ½ din onorariul expertizei  contabile efectuată în faza de urmărire penală.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpata I..... G....... F....... şi partea civilă U.A.T. Deveselu.

În motivarea apelului inculpata I..... G....... F....... a arătat în principal că sentinţa este nemotivată, deoarece prima instanţă nu a arătat care au fost normele legale primare încălcate de inculpată, norme care trebuie să fie cuprinse într-o lege sau ordonanţă, astfel cum rezultă din decizia nr.405/2015 a Curţii Constituţionale.

A mai arătat că i s-a încălcat dreptul la apărare, deoarece cu ocazia rejudecării, prima instanţă nu a mai audiat-o cu privire la infracţiunea pentru care a fost trimisă în judecată.

În subsidiar, a solicitat reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 având în vedere disp. art.374, art.375 rap. la art.396 alin.10 Cod pr.penală şi reţinerea circumstanţelor atenuante, iar ca modalitate de executare a pedepsei să se facă aplicarea dispoziţiilor art.83 Cod penal.

În motivarea apelului partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială comuna Deveselu a arătat că prima instanţă a soluţionat în mod greşit acţiunea civilă.

Prin decizia penală a Curtii de Apel Craiova au fost admise apelurile declarate de inculpata I..... G....... F....... şi partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială comuna Deveselu, împotriva sentinţei pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ....../207/2018*, desfiinţată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la instanţa de fond, fiind menţinute actele procedurale efectuate de instanţa de fond până la termenul din 26 - XI - 2018.

În motivarea acestei soluţii  Curtea a reţinut că inculpata nu a fost ascultată cu privire la infracţiunea pentru care a fost trimisă în judecată prin actul de sesizare, respectiv infracţiunea prev.de art. 132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal.

S-a arătat că, deşi din decizia penală nr.812/2019 din 24 mai 2019 a Curţii de Apel Craiova au fost menţinute actele procedurale efectuate de instanţa de fond până la termenul din 26 noiembrie 2018, cu ocazia rejudecării, prima instanţă prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil avea obligaţia să o audieze pe inculpată în mod direct cu privire la infracţiunea pentru care a fost trimisă în judecată.

S-a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – cauza Cutean contra României, în paragraful 66 al hotărârii Curţii arătându-se că în contextul în care judecătorul ce a alcătuit completul instanţei de fond care l-a condamnat pe reclamant avea sarcina de a evalua elementele pretinsei infracţiuni, inclusiv elementul subiectiv, audierea directă a reclamantului devine şi mai relevantă. În paragraful 69 al aceleiaşi hotărâri,  Curtea a arătat că „deşi dreptul inculpatului de a avea ultimul cuvânt înaintea instanţei este cu siguranţă important, acesta nu poate fi echivalat cu dreptul său de a fi ascultat în timpul procesului (a se vedea cauza Constantinescu contra României pct.58 şi cauza Spânu împotriva României pct.58)”. În paragraful 70 teza a II-a al aceleiaşi hotărâri, Curtea a reţinut că afirmaţiile reclamantului au reprezentat probe relevante pentru condamnarea sa, dar reclamantul nu a fost ascultat în mod direct de judecătorul de la instanţa de fond, Curtea subliniind faptul că disponibilitatea în formă scrisă a declaraţiilor nu poate compensa neîndeplinirea cerinţei nemijlocirii în cadrul procesului. În paragrafele 72, 73 ale hotărârii, Curtea a concluzionat că neascultarea reclamantului de către completul de judecată de la instanţa de fond echivalează cu privarea reclamantului la un proces echitabil, fiind încălcat art.6 din Convenţie.

S-a reţinut că, inculpata a contestat faptul că ar fi realizate elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, arătând că nici în actul de sesizare, nici prima instanţă nu au arătat care au fost normele legale primare încălcate, norme care trebuie să fie cuprinse într-o lege sau ordonanţă, astfel cum rezultă din decizia nr.405/2015 a Curţii Constituţionale.

Au fost invocate dispoziţiile art.403 alin.1 lit.c Cod pr.penală, relative la conţinutul expunerii, ce trebuie să cuprindă motivarea soluţiei cu privire la latura penală prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză.

Curtea a  constatat că expunerea nu cuprinde motivarea soluţiei în sensul dispoziţiilor art.403 alin.1 lit.c Cod pr.penală, instanţa de fond limitându-se doar a prelua din rechizitoriu starea de fapt, fără a răspunde în niciun mod apărărilor invocate de inculpată.

S-a reţinut că, motivarea unei hotărâri reprezintă un element de transparenţă a justiţiei, inerent oricărui act jurisdicţional.

Totodată, hotărârea judecătorească nu este un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor analizate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii adevărului.

Astfel, hotărârea reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză.

Motivarea hotărârii justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale şi procedurale şi pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căii de atac.

În acest sens, în lipsa motivării sentinţei, instanţa de control judiciar nu poate analiza criticile formulate de apelanţi şi implicit, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.

Motivarea este o condiţie esenţială a înfăptuirii justiţiei, iar dacă în motivare nu sunt cuprinse argumentele pe care se sprijină soluţia dată, hotărârea judecătorească este nemotivată.

Au fost avute în vedere şi dispoziţiile art.6 paragraful I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială.

S-a arătat că, motivarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă un aspect important în privinţa echitabilităţii procesului penal.

Sub aspectul dreptului la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reafirmat în jurisprudenţa sa – cauza Boldea contra României, cauza Albina contra României, principiile dezvoltate reamintind că articolul 6 paragraful I din Convenţie impune în sarcina instanţelor obligaţia de a analiza efectiv  motivele, argumentele şi probele, fără ca aceasta să impună o motivare în detaliu pentru fiecare argument invocat.

Noţiunea de proces echitabil impune condiţia ca o instanţă care a motivat pe scurt o hotărâre să fie analizat în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse atenţiei.

În speţă, Curtea a constatat ca instanţa de fond nu a analizat în niciun mod apărările invocate de inculpată.

Cu ocazia rejudecării, s-a stabilit ca  prima instanţă să aibă în vedere toate criticile formulate de inculpată şi de partea civilă.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecatoriei Caracal sub nr. ..../207/2018**, stabilindu-se termen de judecata in sedinţă publică , pentru cand au fost citate părtile.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Inculpata I..... G....... F....... a fost angajată în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, în perioada 1991 – 2015, din anul 1994 ocupând funcţia de contabil.

 Printre sarcinile de serviciu, inculpata I..... G....... F....... avea ca atribuţii, întocmirea documentelor contabile privind plata salariilor şi a altor sume de bani din conturile Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, conturi deschise la Trezoreria Mun. Caracal. aspect ce rezultă din fişele postului depuse la dosarul cauzei filele 39-67.

Inculpata I..... G....... F.......,  în calitate de contabil, fiind aşadar în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în perioada decembrie 2006 – mai 2012,  a întocmit lunar ordine de plată pe care le-a semnat şi le-a înaintat la Trezoreria Municipilui. Caracal, documente prin care inculpata a  dispus plata ratelor la două credite de nevoi personale contractate pe numele ei şi al numitei C...... R........

Astfel, ratele la aceste două credite au fost achitate direct din contul de trezorerie al Primăriei com. Deveselu şi fără a fi menţionate şi reţinute pe statele de salarii şi implicit fără a fi reţinute din sumele primite efectiv, drept salariu lunar, de inculpată şi numita C...... R........

Modalitatea de plată rezultă din extrasele de cont obţinute de la BRD, instituţie bancară la care erau deschise cele două credite de nevoi personal (vol. IV, fil. 43-103) şi ordinele de plată întocmite pentru decontarea sumelor respective (vol. IV, fil. 105-221).

De asemenea, din analiza statelor de salarii instanţa a  constatat că aceste sume ce reprezintă plata ratelor la cele două credite nu au fost reţinute din salariile lunare aşa cum era legal şi obligatoriu , aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la volumule. V – IX).

Instanţa are în vedere că din raportul de expertiză în specialitatea contabilitate întocmit în cauză de doamna expert C...... A...... M......., rezultă că prin plata de către inculpată a  ratelor la creditele de nevoi personale direct din contul părţii civile UAT Deveselu, s-a produs un prejudiciu de 45.720 lei.

Astfel în ceea ce o priveşte pe inculpata I..... G....... F......., acesta a plătit rate la creditul său de nevoi personale direct din contul UAT DEVESELU în valoare de 26.730 lei şi de asemenea a plătit ratele la creditul de nevoi personale al martorei C...... R.......  direct din contul UAT DEVESELU, în valoare de 19.350 lei.

Instanţa constată că  în anexele C1 şi C2 la raportul de expertiză sunt menţionate sumele decontate ilegal, conturile în care au fost virate aceste sume şi ordinele de plată în baza cărora s-a efectuat plata, instanţa constatând aşadar că plata ratelor în modalitatea anterior menţionată s-a realizat începând cu data de 11.12.2006 până la dat de 23.05.2012, fiind întocmite 54 de ordine de plată, în acest sens.

Instanţa va avea în vedere şi declaraţia  inculpatei I..... G....... F......., care în cursul urmăririi penale a recunoscut comiterea faptelor, declarând că ea a întocmit documentele contabile pentru plata ratelor de credit, fără ca primarul B..... G....... să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte (declaraţii vol. I, fil. 97-108).

În drept, fapta inculpatei I..... G....... F......., care în calitate de contabil angajat în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, în perioada decembrie 2006 – mai 2012, în cursul a 56 de luni consecutive, a dispus în mod abuziv, plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente, cauzând un prejudiciu bugetului local al UATC Deveselu şi totodată obţinând un folos material necuvenit pentru inculpată cât şi pentru C...... R......., în sumă totală de 45.720 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu plata  ratelor  la creditele de nevoi personale -54 de acte materiale), prevăzute de  art. 297 alin. 1 C.pen. rap la  art. 132 din Lg. 78/2000  cu aplicarea. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen.

Instanţa reţine că potrivit art.297 Cod penal, abuzul în serviciu este infracţiunea ce constă în neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea defectuoasă a acestuia de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, fiind pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Instanţa  constată totodată că potrivit art. 13 indice 2 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie- În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu  sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Instanţa are în vedere că subiect activ al infracţiunii  poate fi funcţionarul public astfel cum este definit de dispoziţiile art.175 Cod penal, inculpata din prezenta cauză prin funcţia pe care o îndeplinea în cadrul UAT DEVESELU, respectiv contabil, având calitatea de funcţionar public.

Sub aspectul laturii obiective instanta apreciaza ca probele administrate in cauza sunt concludente in ceea ce priveste existenţa elementului material al infractiunii de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție. faptă prev de disp art. 297 alin. 1 C.pen. rap la  art. 132 din Lg. 78/2000  cu aplicarea. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen, inculpata indeplinind în mod defectuos în perioada decembrie 2006 – mai 2012,  în cursul a 56 de luni consecutive, atribuţiile sale de serviciu, deoarece a dispus în mod abuziv, plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente

Instanţa reţine că inculpata I..... G....... F....... a fost angajată în cadrul Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, în perioada 1991 – 2015, din anul 1994 ocupând funcţia de contabil.

 Printre sarcinile de serviciu, inculpata I..... G....... F....... avea ca atribuţii întocmirea documentelor contabile privind plata salariilor şi a altor sume de bani din conturile Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, conturi deschise la Trezoreria Mun. Caracal. aspect ce rezultă din fişele postului depuse la dosarul cauzei filele 39-67.

Instanţa are în vedre că prin decizia nr.405/2016 a Curţii Constituţionale, a fost  admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată  şi s-a constatat că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

În ceea ce priveşte conceptul de „lege”,  instanţa are în vedere considerentele deciziei anterior menţionate, prin care Curtea  a arătat că legea se caracterizează ca fiind un act al autorităţii legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte şi prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispoziţiilor art.61 alin.(1) teza a doua din Constituţie, conform cărora „Parlamentul este [ ... ] unica autoritate legiuitoare a ţării”, cu prevederile art.76, 77 şi 78, potrivit cărora legea adoptată de Parlament este supusă promulgării de către Preşedintele României şi intră în vigoare la trei zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în conţinutul său nu este prevăzută o altă dată ulterioară. Criteriul material are în vedere conţinutul reglementării, definindu-se în considerarea obiectului normei, respectiv a naturii relaţiilor sociale reglementate.

În ceea ce priveşte ordonanţele Guvernului, Curtea a reţinut că, elaborând astfel de acte normative, organul administrativ exercită o competenţă prin atribuire care, prin natura ei, intră în sfera de competenţă legislativă a Parlamentului. Prin urmare, ordonanţa nu reprezintă o lege în sens formal, ci un act administrativ de domeniul legii, asimilat acesteia prin efectele pe care le produce, respectând sub acest aspect criteriul material. În consecinţă, întrucât un act juridic normativ, în general, se defineşte atât prin formă, cât şi prin conţinut, legea în sens larg, deci cuprinzând şi actele asimilate, este rezultatul combinării criteriului formal cu cel material.  63. Astfel, având în vedere jurisprudenţa sa în materie, Curtea reţine că ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, sub aspect material, conţin norme de reglementare primară, având o forţă juridică asimilată cu a legii. Mai mult, Curtea observă că, potrivit art.115 alin.(3)  din Legea fundamentală, „dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative”, iar potrivit alin.(7) al aceluiaşi articol ordonanţele de urgenţă „cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege (…)”

Instanţa are în vedere că in ceea ce priveşte  contabilitatea, acesta este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor prevăzute la art. 1. În acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.

Instanta reţine că potrivit art.10 din Legea 82/1991 a contabilităţii Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.

Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.

Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

(4) Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine. În cazul în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări de servicii, încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestora, potrivit legii şi prevederilor contractuale.

Instanţa reţine totodată că potrivit art. 6 - din Legea 82/1991  (1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Instanţa va avea în vedre şi dispoziţiile art. 54 din legea 273/2006 relative la  execuţia bugetar.

Astfel,  în procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanţare, plată. 

Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice. Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile. Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.  Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.

În ceea ce o priveşte pe inculpată instanţa reţine că aceasta a incălcat normele legale anterior menţionate, în condiţiile în care aceasta a dispus plata ratelor la două credite de nevoi personale ale sale inculpatei şi ale martorei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente.

Având în vedere funcţia pe ce are inculpata o îndeplinea in cadrul UAT DEVESELU, respectiv contabil, atribuţiile acesteia de întocmire a documentelor contabile privind plata salariilor şi a altor sume de bani din conturile Primăriei com. Deveselu, jud. Olt, conturi deschise la Trezoreria Mun. Caracal. aspect ce rezultă din fişele postului depuse la dosarul cauzei filele 39-67  instanţa reţine că actul intra în atribuţiile de serviciu ale inculpatei

In ceeea ce priveste urmarea imediata a realizarii elementului material al infractiunii aceasta constă în cauzarea unei pagube în patrimoniul UAT DEVESELU,  din raportul de expertiză în specialitatea contabilitate întocmit în cauză de doamna expert C...... A...... M......., rezultând că prin plata de către inculpată a  ratelor la creditele de nevoi personale direct din contul părţii civile UAT Deveselu, s-a produs un prejudiciu de 45.720 lei.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este evidenta, fiind  determinată de împrejurarea că fapta ilicită a inculpatei constituie cauza determinantă a prejudicierii patrimoniale  a părţii civile UAT DEVESELU .

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatei la momentul savarsirii faptei se caracterizeaza prin vinovatie sub forma intentiei directe asa cum este prevazuta de dispozitiile art.16 alin.3 lit.a) Cod penal.

Astfel din probele administrate în cauză, rezulta in mod neindoielnic ca acesta a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea infractiunii.

Astfel inculpata a cunoscut caracterul necorespunzător al exercitării atribuţiilor de serviciu, având în vedere însăşi modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv faptul că în perioada decembrie 2006 – mai 2012,  în cursul a 56 de luni consecutive, atribuţiile sale de serviciu, deoarece a dispus în mod abuziv, plata ratelor la două credite de nevoi personale ale sale şi ale martorei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente.

Instanţa va reţine aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 35 Cod penal, observând că infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție  a fost săvârşită  în formă continuată.

Astfel potrivit art.35 alin .1 Cod penal Infracţiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluţii și împotriva aceluiași subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiași infracţiuni.

Instanţa reţine că infracţiunea continuată presupune în mod necesar o pluralitate de acţiuni sau inacţiuni, reunite prin voinţa legiuitorului într-o singură entitate. Intervalele de timp scurse între diferitele acţiuni care se integrează în structura infracţiunii continuate nu trebuie aşadar să fi e foarte scurte, dar nici excesiv de lungi iar acţiunile sau inacţiunile comise la diferite intervale de timp trebuie să realizeze conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Instanţa constată că aşa cum rezultă din raportul de expertiză în specialitatea contabilitate, ce se coorborează cu extrasele de cont depuse la dosarul cauzei, inculpata I..... G....... F....... în perioada decembrie 2006 – mai 2012,  în cursul a 56 de luni consecutive, a dispus în mod abuziv, plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente, în această modalitate fiind efectuate un număr de 54 de plăţi, evidenţiate în Anexa C1 şi Anexa C2(filele 53-54 volumul III d.u.p)  a raportului de expertiză în specialitatea contabilitate,  instanţa reţinând săvârşirea de către inculpată a unui număr de 54 de acte materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată, prevăzută de  art. 297 alin. 1 C.pen. rap la  art. 132 din Lg. 78/2000. 

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod.penal., respectiv dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptei săvârşite, determinat atât de modul de producere, cât şi de importanţa valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului şi  împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanţa nu poate reţine aplicarea în cauză a dispoziţiilor art.396 alin.10 Cod pr.penală, în condiţii în care inculpata şi-a rezervat dreptul la tăcere iar sentinţa penală . pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul ....../207/2018*, a fosr desfiinţată integral. 

Instanţa reţine că,  inculpata nu are antecedente penale, fapt ce reiese din fişa de cazier judiciar depusă la dosarul cauzei este integrat din punct de vedere social

La stabilirea pedepsei, instanţa se va raporta şi la valoarea relativ ridicată a prejudiciului pe care inculpata l-a provocat părţii civile, motiv pentru care faţă de circumstanţele personale ale acestuia instanţa apreciază că se impune condamnarea inculpatei la pedeapsa de 2 ani si 8 luni închisoare pentru infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată (pentru faptele comise în legătură cu plata  ratelor  la creditele de nevoi personale -54 de acte materiale).

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa consideră raportat la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, circumstanţele personale ale acesteia,  că scopul pedepsei astfel cum a fost anterior expus poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepsei aplicate. Astfel instanţa apreciază că mediul penitenciar ar avea consecinţe nefaste asupra personalităţii inculpatei, vieţii de familie a acesteia, motiv pentru care nu se impune executarea în regim de detenţie a pedepsei. În concret inculpata nu este o persoană care să prezinte pericol pentru societate simpla condamnare reprezentând un avertisment suficient de natură să atragă atenţia inculpatei şi să o conştientizeze pe acesta din urmă de valoarea socială a normelor penale încălcate prin săvârşirea faptei.

Faţă de cele expuse instanţa urmează a dispune suspendarea sub supraveghere a  executării pedepsei, condiţiile prevăzute de art. 91 C.p. fiind îndeplinite. Astfel, pedeapsa rezultantă  aplicată este închisoarea de  2 ani  şi 8 luni, sub pragul de 3 ani, instituit de art. 91 alin. 1 lit a Cod. penal, inculpatul nu a mai fost anterior condamnat, totodată manifestându-şi acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Faţă de cele expuse instanţa urmează ca potrivit art. 91 Cod.pen., sa dispuna suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare şi stabileşte potrivit art.92 alin 1 Cod penal un termen de supraveghere de 3 ani.

Potrivit art.93 alin.1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere instanţa va impune inculpatei respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

1 - să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

2 -să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

3 - să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

4 - să comunice schimbarea locului de muncă;

5 - să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Potrivit art.93 alin.2 Cod penal pe durata termenului de supraveghere instanţa va impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal va obliga inculpata să presteze pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Deveselu, judeţul Olt.

În baza art. 404 alin.2 Cod pr. pen., va  atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 96 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza disp.art. 297 alin.1 teza finală raportat la  art. 66 alin. 1 Cod penal, va dispune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice și  de a ocupa orice alte  funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat prevăzute la art.66 alin.1 lit. a şi b Cp, pe o durată de 2 ani și 6 luni, pedeapsă ce se va executa după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În baza disp. art. 65 alin. 1 Cod penal, va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice și  de a ocupa orice alte  funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat prevăzute la art. 66 alin. 1 lit.a şi b Cp, a căror exercitare este interzisă ca pedeapsă complementară aplicată inculpatei. şi care devine executabilă,  în situaţia în care pedeapsa principală se va executa în regim de detenție .

Referitor la soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa reţine că în cauză devin aplicabile dispoziţiile  art.998 Cod civil .

Potrivit disp. art. 998, 999 Cod civil, orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, omul fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.

Având in vedere situatia de fapt si de drept anterior expusă,  instanta reţine că fapta ilicită a inculpatei constă în faptul că,  în perioada decembrie 2006 – mai 2012,  în cursul a 56 de luni consecutive,  a dispus în mod abuziv, plata ratelor la două credite de nevoi personale ale inculpatei şi numitei C...... R......., direct din contul de trezorerie al UATC Deveselu şi fără a fi reţinute din salariile aferente.

In ceea ce priveşte existenţa  prejudiciului şi a legăturii de cauzalitate  ca elemente cumulative prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii civile delictuale instanţa reţine următoarele:

Aşa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză în specialitatea contabilitate fila 24, valoarea totală a prejudiciului provocat părţii civile a fost dee este de 45720 lei.

Instanţa are în vedere în soluţionarea laturii civile chitanţele depuse de partea civilă la dosarul cauzei filele 57-58, din care rezultă că martora C...... R.......  a achitat la data de  11.06.2015 suma de 8.000 lei şi la data de 30.07.2015 suma de 2.000 lei. în vederea acoperiri prejudiciului provocat de inculpată.

Referitor la modalitatea de reparare a prejudiciului instanţa are în vedere, că principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită. Aceasta înseamnă că autorul prejudiciului trebuie să acopere nu numai prejudiciul efectiv(damnum emergens), dar şi beneficul nerealizat de victimă ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. În acest mod se urmăreşte a se asigura restabilirea situaţiei anterioare a victimei prejudiciului.

Instanţa reţine că potrvit art. 73 indice 1 din Legea 599/2002 privind finanţele publice Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata şi până s-au recuperat sumele.

Instanţa constată că plata nelegală a sumei totale de 45.720 lei, s-a efectuat din fonduri publice. 

Având în vedere aceste aspecte în vederea acoperiri integrale a prejudiciului produs reclamantei, este necesar ca pârâtii să achite dobanda de pentru fiecare zi de întârziere, calculată asupra fiecărei sume ce intră în componenţa sumei totale de 45.720 lei, potrivit dispoziţiilor  codului de procedură fiscală în vigoare la data efectuării fiecăreia dintre plăţi.

Având în vedere situaţia de fapt şi de drept anterior expusă, în baza art.25 Cod pr.pen art.393 alin.3 şi art.397 Cod pr.pen,  art.1357 Cod civ, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă UAT Deveselu  şi obligă pe inculpata I.......... G......la plata către aceasta a sumei de 35.720 lei, precum și la plata  dobânzii prevăzută de Codul de procedură fiscală  pentru fiecare zi de întârziere, calculată asupra fiecărei sume ce intră în componenţa sumei totale de 45.720 lei pentru perioada 12.12.2006-10.06.2015 începând cu data efectuării plăţii pentru fiecare dintre acestea, la plata  dobânzii prevăzută de Codul de procedură fiscală  pentru fiecare zi de întârziere, calculată asupra fiecărei sume ce intră în componenţa sumei totale de 37.720 lei pentru perioada 11.06.2015-30.07.2015, la plata  dobânzii prevăzută de Codul de procedură fiscală  pentru fiecare zi de întârziere, calculată asupra fiecărei sume ce intră în componenţa sumei totale de 35.720 lei pentru  incepând cu data de 01.08.2015 până la achitarea integrală a debitului.

Relativ la stabilirea cuantumului sumelor acordate cu titlu de dobânzi, instanţa apreciază că raportat la dispoziţiile art.628 aşin.2 Cod pr.civilă, acestea pot fi stabilite de excecutorul judecătoresc, sentinţa penală indicând în mod detaliat modalitatea de calcul a acestora. 

În temeiul art. 397 alin 4 C.pr.pen. rap la art. 404 alin 4 lit. c Cpp, va menține măsurile asiguratorii, dispuse în cursul urmăririi penale prin ordonanța nr. a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 108), ordonanţa a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. III, fil. 123) asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei  I..... G....... F....... şi a numitului I.......... G...... cu domiciliul în Deveselu, sat Deveselu, Strada M.......... C......, nr.49, județul Olt.

Instanţa apreciază necesară menţinererea măsurilor asiguratori dispuse în condiţiile în care prejudiciul provocat părţii civile UAT Deveselu nu a fost acoperit integral

În baza art. 274 alin.1 din Codul de procedură penală, reţinând culpa procesuală a inculpatei,  va obligă  inculpata  la plata sumei de 2250  lei , din care 250 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi 2000 lei în faza de judecată în toate ciclurile procesuale, reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.

In baza art. 276 alin 1 c.p.c., reţinând culpa procesuală a inculpatei,  va obligă inculpata la plata către partea civilă a cheltuielilor judiciare în cuantum de 1750 lei  reprezentând ½ din onorariul expertizei  contabile efectuată în faza de urmărire penală de doamna expert C...... A...... M.......na  .

La stabilirea cheltuielilor judiciare ce urmează a fi achitate de inculpată părţii civile, instanţa nu a avut în vedere suma de 3.500 lei achitată de partea civilă domnului expert în specialitatea contabilitate  G..... M......, având în vedere, că acest raport de expertiză nu vizează clarificarea unor aspecte relative la infracţiunea pentru care inculpata a fost trimisă in judecată.

Totodată, deşi partea civilă  a achitat în contul doamnei expert C..... M..... suma de 3.500 lei în vederea efectuării raportului de expertiză  în specialitatea contabilitate instzanţa are în vedere următoarele:

Doamna expert a răspuns unui număr de 3 obiective stabilite de organele de urmărire penală dar singurul obiectiv ce vizează fapta pentru care inculpata a fost trimisă în judecată ce formează obiectul prezentei cauze, este obiectivul C, motiv pentru care instanţa  a calculat sumele corespunzătoare ce urmează a fi suportate de inculpată raportat la acest obiectiv.

Postat 12.10.2020