Vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal raportat la art. 194 alin. 1 lit. b) Cod penal. Stabilirea persoanei responsabile civilmente.

Sentinţă penală 350 din 31.01.2020


Infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal

raportat la art. 194 alin. 1 lit. b) Cod penal. Stabilirea persoanei responsabile civilmente. Contract de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie încheiat pentru autoutilitară și pentru remorcă. Art. 16 alin. 1 şi 2  din Norma A.S.F.  nr. 20/2017. Stabilirea cuantumului daunelor materiale și a daunelor morale.

 

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei (filele nr. 63-64) instanţa constată că pentru vehiculul autotractor marca MAN cu numărul de înmatriculare GL-___-____ s-a încheiat contractul de asigurare obligatorie RCA seria RO/__/___ nr. ______ din data de 21.02.2017 cu asigurătorul S.C. A____-Ţ____ Asigurări S.A., valabil la data de 14.02.2018.

De asemenea, instanţa constată că pentru remorca marca UMM cu numărul de înmatriculare GL-__-___ s-a încheiat contractul de asigurare obligatorie RCA seria RO/__/___/__ nr.______ din data de 07.06.2017 cu asigurătorul SC G____ A_____ SA, valabil la data de 14.02.2018.

Observând faptul că atât pentru autoutilitară cât şi pentru remorcă existau la data producerii accidentului rutier contracte de asigurare obligatorie RCA valabile, instanţa urmează să stabilească raporturile dintre cele două.

Cu titlu preliminar, instanţa constată că, raportat la data producerii faptei ilicite, dispoziţiile legale aplicabile sunt cele ale Legii nr. 132/2017 privind  asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie.

 Potrivit art. 5 alin. (4) din Legea nr. 132/2017, asigurarea RCA produce efecte în baza prevederilor prezentei legi, a reglementărilor emise de A.S.F. în aplicarea acesteia, precum şi a încheierii contractului RCA între asigurat şi un asigurător RCA, emis inclusiv prin mijloace electronice, conform reglementărilor A.S.F.

În aceeaşi ordine de idei, art. 16 alin. 1 şi 2  din Norma A.S.F.  nr. 20/2017 statuează faptul că, asigurarea RCA a remorcilor/semiremorcilor are acoperire doar dacă acestea nu sunt ataşate unui vehicul tractor, iar în cazul în care evenimentul se produce în timp ce remorca sau semiremorca este ataşată vehiculului tractor, răspunderea aparţine vehiculului tractor.

Având în vedere că, în cauza dedusă judecăţii, semiremorca a intrat în coliziune cu autobuzul condus de persoana vătămată fiind ataşată vehiculului tractor, instanţa apreciază că răspunderea aparţine asigurătorului vehicului tractor, respectiv SC A___-Ţ____ A_____SA. De altfel, consilierul juridic al asigurătorului ______ SA a arătat că răspunderea aparţine capului tractor, aşa cum accidentul s-a produs în momentul în care remorca era tractată şi a arătat că sunt de acord să despăgubească partea civilă (încheierea de şedinţă din 17.01.2020).

(...)

În ceea ce priveşte acţiunea civilă exercitată de către partea civilă C_____ D_____, instanţa o va admite în parte din următoarele considerente:

Prejudiciile nepatrimoniale, denumite şi daune morale, constituie acele consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conţinut neeconomic şi care rezultă din atingerile şi încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinţe pot fi durerile fizice, psihice, afective, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnităţii etc.

În urma infracţiunii săvârşite de inculpat, partea civilă este îndreptăţită a fi despăgubită atât pentru prejudiciul material suferit, cât şi pentru cel nepatrimonial, cu condiţia dovedirii caracterului cert al prejudiciului invocat, în privinţa prejudiciului patrimonial, cel nepatrimonial urmând a fi cuantificat pe baza evaluării obiective a instanţei, având în vedere suferinţele fizice şi morale susceptibil, în mod rezonabil, a fi fost cauzate de traumatismul suferit, astfel cum acestea au fost relevate de actele medicale.

Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare şi de principiu nu există criterii obiective, precise, cuantificabile de stabilire a despăgubirilor băneşti pentru repararea prejudiciilor morale, instanţa menţionează că daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate etc.

Fără a minimaliza împrejurările comiterii faptei sau prejudiciul suferit de partea civilă C_____ D_____, confirmate de înscrisurile existente la dosar şi de martorul audiat în cauză, instanţa apreciază că existenţa prejudiciului rezultă din însăşi săvârşirea faptei, suferinţa morală provocată de schimbarea comportamentului, a stilului de viaţă, fiind de natură a justifica acordarea daunelor morale, context în care se constată îndeplinite pe deplin condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a autorului faptei ilicite, prevăzute de art. 1349 şi urm. C.civ., prin fapta acestuia, cauzând nemijlocit prin urmările sale, un prejudiciu moral părţii civile.

Raportat la valoarea acestora, faţă de circumstanţele în care s-a produs fapta cauzatoare de prejudicii şi urmările pe care le-a avut asupra părţii civile, în raport de contextul social actual, instanţa are în vedere, pe de o parte, impactul psihic şi afectiv pe care l-a avut traumatismul suferit,  pentru cuantificarea căruia se va raporta la vârsta părţii civile, ocupaţia avută la momentul incidentului, relaţiile de familie, activităţile efectuate în timpul liber, personalitatea sa şi modalitatea în care acestea i-au fost afectate ca urmare a accidentului rutier, iar, pe de altă parte, instanţa va avea în vedere suferinţele fizice încercate la momentul producerii faptei, cât şi ulterior în perioada de convalescenţă.

În acest sens, instanţa ia în considerare faptul că partea civilă avea vârsta de 34 ani la data producerii rezultatului vătămător, fiind o persoană tânără, căsătorită, având un copil minor de un an şi jumătate, care anterior accidentului ducea un mod de viaţă activ şi practica diverse sporturi, avea o vechime în muncă de 10 ani, iar incidentul i-a schimbat radical modul de viaţă, în sensul că a fost nevoit să stea mobilizat total la planul patului timp de 3 săptămâni, iar ulterior a necesitat încă timp de 2 luni de zile îngrijiri medicale la pat, aspecte rezultate prin coroborarea declaraţiei martorei (f. 89 din dosar) cu recomandările medicale indicate în biletul de ieşire din spital (f. 43 d.u.p.). De asemenea, a fost nevoit să stea în concediu medical pentru o perioadă de peste 270 de zile calendaristice (f. 47-62 d.u.p.), a fost în imposibilitate să-i acorde sprijin soţiei sale în îngrijirea şi educarea copilului lor în vârstă de 1 an şi 6 luni, împrejurări care l-au afectat atât la nivel emoțional, psihic, cât şi social, martora audiată în cauză declarând în acest sens următoarele: „soţul meu s-a comportat diferit după accident, a avut de multe ori căderi psihice, în sensul că avea diferite gânduri că i-a nenorocit viaţa, pentru că nu mai putea să meargă”.

Raportat la suferinţele fizice suportate de către partea civilă, instanţa va ţine seama de numărul considerabil de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, leziunile traumatice suferite: fractură deschisă grad I tibie cu deplasare la piciorul drept, fractură luxaţie tarso-metatarsiană I la piciorul drept, fractură luxaţie cuboido-metatarsiană II la piciorul stâng, fractură cotil stâng, politraumatism prin AR, intervenţia chirurgicală suportată, cât şi durerile fizice inerente acestor leziuni traumatice şi pe care acesta le acuză până în prezent, potrivit declaraţiei martorului audiat.

De asemenea, la stabilirea cuantumului daunelor morale instanţa va ţine cont şi de natura valorilor lezate, respectiv integritatea corporală a părţii civile, principiul proporţionalităţii, echităţii şi reparării integrale a pagubei, dar şi împrejurarea că sumele de bani stabilite cu acest titlu nu trebuie să constituie o îmbogăţire fără justă cauză a victimelor daunelor, dar nici o diminuare a patrimoniului pentru autorii daunelor.

De altfel, contrar solicitărilor părţii responsabile civilmente SC A_____ Ţ_____ Asigurări SA, instanţa nu va avea în vedere criteriile de acordare a daunelor morale stabilite prin Ghidul pentru soluționarea daunelor morale, emis de Fondul de protecție a victimelor străzii, care conține date statistice extrase din hotărâri ale instanțelor de judecată, deoarece acesta a fost elaborat, cu titlu de recomandare, pentru uzul societăților de asigurări şi nu reprezintă un criteriu legal de evaluare judiciară a prejudiciului moral, ci un instrument de lucru la dispoziția asigurătorilor în procedura administrativă, neavând putere normativă și, deci, caracter obligatoriu pentru instanțe (Decizia nr. 130 din 23 ianuarie 2019, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Faţă de cele ce preced, în baza art. 19 Cod procedură penală, art. 23 alin. 3 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală. rap. la art. 1.357 şi art. 1385 alin. 3 Cod civilă, coroborat cu art. 10 şi 11 din Legea 132/2017 privind  asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie ( în vigoare la data de 14.02.2018), instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C_____ D_____ şi va obliga partea responsabilă civilmente SC ¬¬¬¬______ Asigurări SA, la plata către acesta a sumei de  21.000 euro (în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii), reprezentând daune morale.

În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate de către partea civilă C_____ D_____, instanţa constată că acesta a cerut obligarea inculpatului şi a asigurătorului la plata sumei de 50.000 euro depunând în acest sens înscrisuri doveditoare (filele nr. 43-88 d.u.p. şi f. 53-61 din dosarul instanţei).

Raportat la documentele justificative, instanţa are în vedere doar înscrisurile aflate în strânsă legătură cu fapta cauzatoare de prejudiciu, astfel că nu va lua în considerare bonurile fiscale aflate la fila 82 din d.u.p. reprezentând plată anthurium la ghiveci, la fila 85 d.u.p. reprezentând plată încărcător reţea şi la fila 61 din dosarul instanţei, reprezentând plată smartphone huawei P20 lite.

Astfel, analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi depoziţiile martorului audiat pe latură civilă, instanţa apreciază ca fiind dovedite daunele materiale în cuantum de 6.984,39 lei.

Faţă de cele ce preced, în baza art. 19 Cod procedură penală, art. 23 alin. 3 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală. rap. la art. 1.357 şi art. 1385 alin. 3 Cod civilă, coroborat cu art. 10 şi 11 din Legea nr. 132/2017 privind  asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie ( în vigoare la data de 14.02.2018), instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C_____ D_____ şi va obliga partea responsabilă civilmente SC _______ Asigurări SA la plata către acesta a sumei de 6.984,39 lei, reprezentând daune materiale.

De asemenea, având în vedere cele menţionate anterior, instanţa, în baza art. 19 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală rap. la art. 5 alin. 4 din Legea 132/2017 privind  asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie ( în vigoare la data de 14.02.2018) raportat la art. 16 alin. 1 şi 2 din Norma A.S.F. nr. 20/27.07.2017 privind asigurările auto din România, va respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă C_____ D_____ în contradictoriu cu partea responsabilă civilmente S.C. G______ A____  SA, ca neîntemeiată.

Instanţa va respinge în rest pretenţiile părţii civile C_____ D_____ ca neîntemeiate.

Sentința penală nr. 350/31.01.2020 a Judecătoriei Galați, definitivă prin Decizia penală nr. 507/A din 15.06.2020 a Curții de Apel Galați.

Domenii speta