Infractiunea de nerespectarea regimului armelor si munitiilor

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 5523/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, înregistrat pe rolul Judecătoriei Vaslui la 15.04.2016, sub nr. 2482 /333/2016 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului H.V.  pentru săvârşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi contrabandă calificată, fapte prevăzute de art. 342 al. 1 din Codul penal şi art. 271 din Legea nr. 86/2006, ambele cu aplicarea art. 38 al. 1 din Codul penal. 

În cursul camerei preliminare nu s-au formulat cereri şi excepţii privind legalitatea sesizării instan?ei şi a urmăririi penale, motiv pentru care, prin Încheierea dată în Camera de Consiliu din 19.05.2016, judecătorul de cameră preliminară, în baza art.346 alin.2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea  sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 5523/P/2015 din 13.04.2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui privind pe inculpatul H.V. , trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi contrabandă calificată, fapte prevăzute de art. 342 al. 1 din Codul penal şi art. 271 din Legea nr. 86/2006, ambele cu aplicarea art. 38 al.1 din Codul penal, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Prin sentinţa penală nr. 808/30 iunie 2016 a Judecătoriei Vaslui s-a dispus:

„În baza art. 396 alin. 3 C.p. p. raportat la art. 80 C.p. renunţă la aplicarea pedepsei faţă de inculpatul  H.V. , (…), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 C. pen.

În baza art. 81 C. p. aplică inculpatului un avertisment.

În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b C.p.p. achită inculpatul H.V. , (…), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă calificată prevăzută de art. 271 din legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al României.

În baza art. 112 lit. f C.p. confiscă de la inculpat cartuşul cu glonţ având inscripţia pe ramă „G.F.L. 9 mmx21”, aflat la Camera Corpuri Delicte a IPJ Vaslui, potrivit dovezii din 26.11.2015, f.29 din dosar.

În baza art. 3, 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (văzând şi Anexa nr. 1 pct. 34) dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul H.V. , după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în măsura în care nu sunt încălcate alte drepturi.

În conformitate cu art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, se aduce la cunoştinţa inculpatului ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 274 alin. 1 C. p. p. obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

 Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu T.C. pentru camera preliminară, în cuantum de 260 lei, delegaţie 490 din 19.04.2016 şi pentru cursul judecăţii, av. T.C., delegaţie 668 din 20.05.2016, în cuantum de 260 lei, rămân în sarcina statului şi vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Vaslui.”

Prin decizia penală nr.674/17.10.2016, Curtea de Apel Iaşi a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui împotriva sentinţei penale nr.808/30.06.2016 a Judecătoriei Vaslui, pe care a desfiinţat-o integral şi a trimis cauza spre rejudecare, constatând că în raport de soluţia instanţei de fond, privind admiterea cererii inculpatului de judecarea a cauzei în baza procedurii recunoaşterii vinovăţiei, aceasta nu putea, urmare a deliberării, să constate că una dintre fapte reţinute în sarcina inculpatului nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege şi să dispună achitarea inculpatului pentru această infracţiune,  fără repunerea cauzei pe rol şi administrare de probe.

În rejudecare,

Instanţa a adus la cunoştinţa inculpatului H.V.  dispoziţiile art.374 alin.4 Cod procedură penală şi art.396 alin.l Cod procedură penală, potrivit cărora poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate, dacă recunoaşte în totalitate fapta reţinută în sarcina sa, situaţie în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime.

Interpelat de instanţă, inculpatul a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun, arătând că nu-şi recunoaşte vinovăţia cu privire la faptele reţinute în sarcina sa, astfel cum au fost acestea prezentate prin actul de sesizare.

A fost audiat inculpatul, declaraţia acestuia fiind ataşată la dosarul cauzei ( fila 23) 

În probaţiune, inculpatul nu a solicitat probe.

Din oficiu, instanţa a dispus audierea martorilor D.M.V., D.C. şi P.L.M. ( fostă D.).

Au fost audiate martorele D.C.( fila 55) şi P.L.M.  ( fostă D.) ( filele 53-54).

Faţă de lipsa martorului D.M.V. – martor citat din oficiu, şi în raport de precizările martorei P.L., mama martorului, instanţa a apreciat că  nu mai este necesară administrarea acestei probe având în vedere faptul că martorul este plecat din ţară şi a fost audiat la urmărire penală.

A fost ataşată la dosar fişa de cazier judiciar pentru inculpat.

Analizând coroborat actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt cu cea descrisă în actul de sesizare a instanţei şi anume:

La data de 26.11.2015 un lucrător de poliţie din cadrul IPJ Vaslui-Serviciul arme, explozivi, substanţe periculoase s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că H.V. deţine fără drept muniţie letală şi, în aceeaşi zi, a fost ridicat de la inculpat un cartuş cu glonţ, calibru 9 mm. 

Din declaraţiile inculpatului H.V. a rezultat că, în anul 2010, pe când lucra în oraşul italian Alcamo, concubina lui de la acel moment a adus acasă mai multe poşete care îi fuseseră date de o altă persoană, în una dintre acestea a găsit un cartuş cu glonţ calibru 9 mm pe care l-a păstrat si l-a adus în România în luna august 2014, intrând prin punctul de trecere a frontierei Nădlac. La trecerea frontierei inculpatul nu a declarat că faptul că deţine un cartuş cu glonţ.

În luna august 2015 inculpatul şi-a stabilit locuinţa, fără forme legale, în comuna (…), la locuinţa martorei D.L.M. , aducând cu el şi cartuşul respectiv. În luna noiembrie 2015 inculpatul H.V. s-a certat, atât cu D.L.M. , cât şi cu fiul acesteia, martorul D.M.V. , arătându-le acel cartuş. Din declaraţiile martorilor a rezultat că inculpatul a spus că o să o împuşte pe D.L.M.  şi că are un cartuş şi pentru fiul acesteia. D

În cauză a fost efectuat raportul de constatare criminalistică nr. 126130/16.12.2015 de IPJ Vaslui -Serviciul Criminalistic pe cartuşul ridicat de la inculpat, stabilindu-se următoarele: 

- cartuşul pus la dispoziţie este de calibru 9 mm şi constituie muniţie pentru arme de foc de tipul pistolului marca Glock 17, având ca părţi componente: tubul cartuş, ce avea capsa de aprindere nepercutată, încărcătura de azvârlire (pulbere) şi proiectil; 

- cartuşul avea încărcătura de azvârlire activă şi capsa de aprindere funcţională.

Instanţa constată că în ceea ce priveşte infracţiunea de deţinere de arme letale fără drept, inculpatul a recunoscut săvârşirea acesteia, atât în cursul urmăririi penale cât şi la instanţă, la prima judecare sau în rejudecare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă calificată, inculpatul nu neagă că ar fi trecut frontiera de stat a României cu glonţul în bagaj, însă precizează că nu ar fi fost conştient de acest fapt, întrucât uitase de existenţa cartuşului, pe care îl avea în bagaj.

 Cu privire la vinovăţia cu care inculpatul ar fi săvârşit această faptă, instanţa nu poate primi apărarea inculpatului motivat de următoarele argumente:

Instanţa constată că sub acest aspect există mai multe contradicţii în declaraţiile inculpatului:astfel acesta a precizat iniţial că după ce a găsit cartuşul în anul 2010 într-una dintre poşetele primite de concubina sa, a uitat de existen?a acestuia, iar din greşeală, în august 2014, a fost adus în ţară prin răsturnarea  în bagaj a unui sertar în care se aflau scule şi în care pusese şi cartuşul.

În analiza acestei situaţii, sub aspectul formei de vinovăţie cu care inculpatul ar fi săvârşit fapta, instanţa constată că inculpatul nu a justificat în nici un mod cum de a reţinut exact momentul – august şi anul – 2014, când a fost adus cartuşul în ţară, în condiţiile în care, din declaraţia martorei P.L. , fosta concubină a inculpatului din acea perioadă, a rezultat că în perioada  2010-2104 ea şi inculpatul au plecat şi au venit în România de mai multe ori.

De asemenea, în condiţiile în care în declaraţia dată la urmărire penală ( fila 9 verso d.u.p.) inculpatul a arătat că avea cunoştinţă despre faptul că deţinerea cartuşului în România este ilegală în lipsa unei autorizaţii sau a unei deţineri legale, acesta nu a motivat în niciun fel hotărârea sa de a nu preda cartuşul autorităţilor, în condiţiile în care imediat după aducerea cartuşului în ţară, inculpatul a descoperit existenţa sa şi eventual faptul că din greşeală l-a transportat peste graniţă, aducându-l în România.

De asemenea, inculpatul a declarat că deţine cartuşul din 2010 şi l-a adus în ţară în august  2014, fără ca în acest interval inculpatul să-l fi predat organelor de poliţie din Italia. După venirea în ţară, inculpatul a păstrat acest cartuş, iar cu ocazia discuţiilor cu cei doi martori a arătat cartuşul şi chiar a ameninţat cu acte de violenţă, rezultând că era pe deplin conştient de faptul că deţine acel cartuş şi nu l-a adus întâmplător în ţară.

Situaţia de fapt a fost reţinută prin coroborarea următoarelor probe: procesul-verbal de sesizare din oficiu; declaraţiile suspectului/inculpatului; proces-verbal de verificare în bazele de date ale Poliţiei Române, privind faptul că H.V. nu figurează înscris ca persoană autorizată pe linie de arme şi muniţii letale ori neletale; dovadă de ridicare a cartuşului;  declaraţiile martorilor D.L.M. ; D.M.V. ; raport de constatare criminalistica nr. 126130/16.12.2015.

Întrucât situaţia de fapt reţinută în actul de inculpare se coroborează cu faptele şi împrejurările ce rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză şi cu declaraţia de recunoaştere a faptei dată de către inculpat, instanţa constată că săvârşirea faptelor şi vinovăţia inculpatului a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, fiind răsturnată în mod clar prezumţia legală relativă de  nevinovăţie instituită în favoarea inculpatului prin dispoziţiile art. 99 şi art. 4 Noul Cod de procedură penală, art. 23 alin. 11 din Constituţia României şi art. 6 paragraf 2 din Convenţia Europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

În drept,

În ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şţi muni?iilor:

Potrivit art. 342 alin. 1 C.p., deţinerea, portul, confecţionarea, precum şi orice operaţiune privind circulaţia armelor letale, a muniţiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau funcţionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului de a deţine un glonţ în stare de funcţionare, calibru 9 mm fără a avea autorizaţie de procurare a armelor/muniţiilor şi nici permis de armă, constituie infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, faptă prevăzută de art. 342 al. 1 din Codul penal.

Elementul material al infracţiunii îl constituie deţinerea glonţului.

Legislaţia din România prevede, în esenţă, că o persoană poate procura muniţie de la armurieri sau alte persoane autorizate doar în condiţiile în care a fost anterior autorizată pentru a-şi achiziţiona o armă ori deţine deja o armă putând, însă, să deţină doar muniţie corespunzătoare tipului de armă deţinut.

Inculpatul nu a fost autorizat să îşi procure arme de foc letale ori pentru a deţine astfel de arme.  Acesta nu este deţinător legal al unei arme de foc letale şi nu deţine permis de armă, acesta neavând dreptul de a deţine muniţie pentru o armă de foc, recunoscând în timpul cercetărilor că a deţinut cartuşul deşi ştia că deţinerea fără drept de muniţie letală constituie infracţiune.

Potrivit art. 2 pct. II.1 din lg. 295/2004, prin expresia arme şi muniţii letale se înţelege armele şi muniţiile a căror utilizare poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor prevăzute în categoria B din anexa – diverse arme de foc. Potrivit art. 2.1 pct. 5, muniţia este ansamblul format din tub cartuş, încărcătură de azvârlire, capsă de aprindere şi, după caz, proiectil, rezultând din raportul de constatare criminalistică 126130 din 16.12.2015 că în cazul cartuşului ridicat de la inculpate sunt întrunite elementele componente ale muniţiei.

Deţinerea glonţului a fost fără drept, câtă vreme inculpatul nu deţine autorizaţie de procurare a remelor/muniţiilor şi nici permis de armă, potrivit procesului verbal, f.16, ds. U.p.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă şi urmarea imediată rezultă din însăşi materialitatea faptei,

Sub aspectul  laturii subiective a infracţiunii, instanţa apreciază că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, câtă vreme acesta cunoştea că deţinerea fără drept de muniţie letală constituie infracţiune.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă calificată, instanţa reţine că, potrivit art. 271 din lg. 86/2006, privind Codul vamal al României, introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

Instanţa apreciază că, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie indirectă, întrucât, chiar dacă nu a prevăzut rezultatul, cel puţin l-a acceptat în momentul în care, găsind cartuşul în 2010,  a hotărât să-l păstreze printre sculele lui, pe care era de aşteptat să le aducă în România, prin trecerea frontierei, în momentul în care s-ar fi hotărât să se întoarcă definitiv acasă.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin.2 Cod procedură penală, întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracţiuni sub aspectul laturii obiective şi au fost săvârşite de către inculpatul H.V.  cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa va dispune condamnarea acestuia la câte o pedeapsă situată între limitele speciale prevăzute de normele de incriminare.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului,  instanţa va ţine seama de dispoziţiile art. 74 din Noul Cod penal care prevăd că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, de limitele de  pedeapsă, de gradul de pericol social concret, dat de circumstanţele reale ale faptelor, persoana şi conduita inculpatului anterior săvârşirii infracţiunii, prin inexistenţa antecedentelor penale, ca fiind o persoană fără un trecut infracţional, integrată socială.

Pe de altă parte, la stabilirea pedepsei, instanţa va ţine seama şi de faptul că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală.

Pentru ca o pedeapsă să-şi atingă scopul preventiv, ea trebuie să fie aleasă şi dozată încât prin  funcţiile ei să realizeze un efect preventiv maxim. De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile ce-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care  îl prezintă persoana inculpatului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

În consecinţă, în raport de împrejurarea că infracţiunile săvârşite, în materialitatea lor, prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit – respectiv, inculpatul a intrat în posesia glonţului în mod întâmplător, l-a deţinut pe teritoriul României o perioadă relativ scurtă, în raport de persoana infractorului, necunoscut cu antecedente penale, aflat la primul conflict cu legea penală, cu o atitudine sinceră, de cooperare cu organele judiciare, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unor pedepse este necesară şi proporţională cu gravitatea faptelor, însă va reţine circumstanţe atenuante prevăzute de art.75 alin.2 lit.b Cod penal în raport de cele reţinute expuse mai sus, cu efectul reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3, motiv pentru care, în concret, instanţa va aplica  următoarele pedepse:

1.pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului

armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 alin.1 C. pen. cu aplicarea art. 75 alin.2 lit.b, 76 alin.1  Cod penal; 

2.pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată

prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 75 alin.2 lit. b, 76 alin.1  Cod penal.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, fiind obligatorie, instanţa va aplica inculpatului H.V. pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, care se calculează conform art.68 alin.1 lit.b Cod penal.;

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal va aplica inculpatului H.V. pedeapsa accesorie a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, care se execută conform art. 65 alin.3 Cod penal de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 38 al.1, 39 alin.1 lit.b Cod penal, va contopi pedepsele principale aplicate inculpatului pentru fapte concurente, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă), inculpatul H.V. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 3 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 1 Cod penal, va aplica inculpatului H.V. pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, care se calculează conform art.68 alin.1 lit.b Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 45 al.5 rap. la art.45 alin.1 Cod penal, va aplica inculpatului H.V. pedeapsa accesorie a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, care se execută conform art.65 alin.3 Cod penal de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

La individualizarea judiciară a modalităţii de executare, instanţa apreciază că, în raport de circumstanţele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, a fost sincer şi cooperant pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, motiv pentru care în baza art. 91 Cod penal, va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatului,  pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de supraveghere potrivit art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin.1 lit. a-e Cod penal pe durata termenului de supraveghere  impune inculpatului H.V. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Neamţ, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei ?i orice deplasare care depă?e?te 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii ?i documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.93 alin.2 lit. b  Cod penal, va impune inculpatului H.V. obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Neamţ, sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul H.V. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei (…) sau al (…), pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare, în condiţiile art. 57 raportat la art. 52 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 94 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.93 alin.1 lit. c-e se comunică Serviciului de Probaţiune Neamţ.

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal se face de Serviciul de Probaţiune Neamţ.

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin.3 se face de Serviciul de Probaţiune Neamţ.

În baza art.91 alin.4 Cod penal, va atrage atenţia inculpatului H.V. asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere  cu consecinţa executării pedepsei în regim de detenţie, în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse de instanţă, în cazul în care nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite de instanţă până la expirarea termenului de supraveghere precum şi în cazul în care mai inculpatul mai săvârşeşte o infracţiune pe parcursul termenului de supraveghere.

În baza art. 112 lit. f C.p. va confiscă de la inculpat cartuşul cu glonţ având inscripţia pe ramă „G.F.L. 9 mmx21”, aflat la Camera Corpuri Delicte a IPJ Vaslui, potrivit dovezii din 26.11.2015, f.29 din dosar.

În baza art. 3, 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (văzând şi Anexa nr. 1 pct. 34) va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpate, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în măsura în care nu sunt încălcate alte drepturi.

În conformitate cu art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, se va aduce la cunoştinţa inculpatului ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 274 alin. 1 C. p. p. va obliga pe inculpat la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, după rejudecare.

Cheltuielile judiciare efectuate cursul judecăţii la prima judecare  a cauzei rămân în sarcina statului.

 Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu,  vor fi achitate din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 396 alin. 1,2 Cod penal raportat la art. 91 Cod penal, condamnă pe inculpatul  H.V. , (…), la următoarele pedepse:

3. pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului

armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 alin.1 C. pen. cu aplicarea art. 75 alin.2 lit.b, 76 alin.1  Cod penal; 

4.pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată

prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 75 alin.2 lit. b, 76 alin.1  Cod penal.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal aplică inculpatului H.V. pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, care se calculează conform art.68 alin.1 lit.b Cod penal.;

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal aplică inculpatului H.V. pedeapsa accesorie a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, care se execută conform art. 65 alin.3 Cod penal de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 38 al.1, 39 alin.1 lit.b Cod penal, contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă), inculpatul H.V. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 3 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 1 Cod penal aplică inculpatului H.V. pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, care se calculează conform art.68 alin.1 lit.b Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 45 al.5 rap. la art.45 alin.1 Cod penal aplică inculpatului H.V. pedeapsa accesorie a interzicerii  drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în  orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, care se execută conform art.65 alin.3 Cod penal de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ?i stabile?te un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 alin.1 Cod penal, termen care se calculează potrivit dispoziţiilor art. 92 alin. 2 Cod penal de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă.

În baza art. 93 alin.1 lit. a-e Cod penal pe durata termenului de supraveghere  impune inculpatului H.V. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Neamţ, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei ?i orice deplasare care depă?e?te 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii ?i documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.93 alin.2 lit. b  Cod penal, impune inculpatului H.V. obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Neamţ, sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul H.V. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul (…), pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare, în condiţiile art. 57 raportat la art. 52 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 94 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.93 alin.1 lit. c-e se comunică Serviciului de Probaţiune Neamţ.

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal se face de Serviciul de Probaţiune Neamţ.

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin.3 se face de Serviciul de Probaţiune Neamţ.

În baza art.91 alin.4 Cod penal atrage atenţia inculpatului H.V. asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere  cu consecinţa executării pedepsei în regim de detenţie, în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse de instanţă, în cazul în care nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite de instanţă până la expirarea termenului de supraveghere precum şi în cazul în care mai inculpatul mai săvârşeşte o infracţiune pe parcursul termenului de supraveghere.

În baza art. 112 lit. f C.p. confiscă de la inculpat cartuşul cu glonţ având inscripţia pe ramă „G.F.L. 9 mmx21”, aflat la Camera Corpuri Delicte a IPJ Vaslui, potrivit dovezii din 26.11.2015, f.29 din dosar.

În baza art. 3, 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (văzând şi Anexa nr. 1 pct. 34) dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul H.V. , după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în măsura în care nu sunt încălcate alte drepturi.

În conformitate cu art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, se aduce la cunoştinţa inculpatului ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 274 alin. 1 C. p. p. obligă pe inculpat la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, după rejudecare.

Cheltuielile judiciare efectuate cursul judecăţii la prima judecare  a cauzei rămân în sarcina statului.

 Onorariile cuvenite apărătorului din oficiu, la prima judecare  a cauzei, av. T.C.  pentru camera preliminară, în cuantum de 260 lei, delegaţie 490 din 19.04.2016 şi pentru cursul judecăţii, av. T.C., delegaţie 668 din 20.05.2016, în cuantum de 260 lei, rămân în sarcina statului şi vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Vaslui.

Suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza judecăţii, după rejudecare, av. Z.A., va fi achitată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30.06.2017.

Preşedinte, Grefier,

G.M. C.Ş. 

Domenii speta

Spete similare