Caracterul subsidiar al infracţiunii de hărţuire, prev. de art. 208 Cod penal, faţă de infracţiunea de ameninţare, prev. de art. 206 Cod penal

Sentinţă penală Încheiere de ședință din 06.06.2022


Prin încheierea din data de 6 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosar nr. 7339/314/2021, a fost admisă sesizarea, invocată din oficiu de către instanţa de judecată, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul apelant C. D. şi s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată din două infracţiuni respectiv infracţiunile de hărţuire prev. de art. 208 alin. 2 Cod penal şi ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, într-o singură infracţiune, respectiv în infracţiunea de ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.

Pentru a dispune în acest sens curtea, analizând schimbarea de încadrare juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat inculpatul în primă instanţă invocată, din oficiu, de către instanţa de control judiciar, a constatat următoarele:

Inculpatul C.D. a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă pentru săvârşirea infracţiunilor de hărţuire prev. de art. 208 alin. 2 Cod penal şi ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că la data de ...., în intervalul orar ...., inculpatul a trimis un mesaj text și a efectuat mai multe apeluri telefonice către postul telefonic aparținând persoanei vătămate T.O. care are calitatea de agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului ....– Biroul Investigații Criminale, adresându-i în mod repetat amenințări cu acte de violență fizică și cu moartea în legătură exercitarea unor atribuții de serviciu, prin  frecvenţa şi conţinutul mesajelor şi apelurilor telefonice fiindu-i creată persoanei vătămate o stare de temere.

Potrivit art. 208 alin. 2 Cod penal constituie infracţiunea de hărţuire efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane.

Infracţiunea de hărţuire este reglementată ca o formă specială de ameninţare care produce victimei o stare de temere realizată prin efectuarea, în mod repetat, de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă. Pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni este necesar ca apelurile telefonice să nu constea într-o ameninţare, în caz contrar urmând a fi reţinută infracţiunea de ameninţare şi nu cea de hărţuire.

Totodată, infracţiunea de hărţuire are un caracter subsidiar infracţiunii de ameninţare, reţinerea acestei ultime infracţiuni împiedicând reţinerea infracţiunii de hărţuire.

În prezenta cauză, raportat la situaţia de fapt expusă în rechizitoriu, care a fost recunoscută integral de către inculpat, conţinutul comunicărilor transmise de inculpat persoanei vătămate prin intermediul sms-urilor şi apelurilor telefonice a constat în ameninţări cu moartea şi acte de violenţă, astfel încât în cauză s-a reţinut infracţiunea de ameninţare şi nu cea de hărţuire. Cum persoana vătămată are calitatea de agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului....– Biroul Investigații Criminale, iar ameninţările ce i-au fost adresate de către inculpat au legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu de către persoana vătămată, infracţiunea de ameninţare se absoarbe în infacţiunea de ultraj, astfel încât a fost reţinută doar această ultimă infracţiune.