Potrivit disp.art.1270(1) cc, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, iar instanţa a constatat că reclamantul a făcut dovada, cu înscrisurile depuse la dosar, că pârâții îi datorează suma cu titlu de împrumut nerestituit

Sentinţă civilă 367 din 04.06.2020


Cuprins pe materii: Dr. civil-  pretenții - restituire împrumut

Potrivit disp.art.1270(1) CC, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, iar  instanţa a constatat că reclamantul a făcut dovada, cu înscrisurile depuse la dosar, că pârâții îi datorează suma cu titlu de împrumut nerestituit

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Din conţinutul înscrisului sub semnătură privată( fila 8) a rezultat că, între reclamant şi pârâții R N și R C, a intervenit un contract de împrumut, în baza căruia reclamantul a împrumutat pârâților suma de 10.000 lei,  care trebuia achitată până la data de 01.06.2019.

Potrivit art.2158 al.(1) C.civ., împrumutul de consumaţie este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile şi consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeaşi sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeaşi natură şi calitate.

 Faţă de cele de mai sus şi având în vedere recunoaşterea pârâților, precum şi disp.art.1270(1) CC potrivit cărora, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, instanţa a constatat că reclamantul a făcut dovada, cu înscrisurile depuse la dosar, că pârâții îi datorează suma de 10.000 lei.

Potrivit art.2167 C.civ., dispozițiile referitoare la împrumutul cu dobândă sunt aplicabile, în mod corespunzător, ori de câte ori, în temeiul unui contract, se naște și o obligație de plată, cu termen, a unei sume de bani ori a altor bunuri de gen, în măsura în care nu există reguli particulare privind validitatea și executarea acelei obligații.

 Față de dispozițiile legale de mai sus , instanța urmează să oblige și la plata dobânzii legale calculate de la data de 01.06.2019, data scadenței și până la data plății.

Prin întâmpinare, pârâții au solicitat  a se acorda un termen de grație până la care să se îndeplinească obligațiile.

Instanța reține că, potrivit art.2162 al.1 C.civ., dacă nu a fost convenit un termen de restituire, acesta va fi stabilit de instanţă, ţinându-se seama de scopul împrumutului, de natura obligaţiei şi a bunurilor împrumutate, de situaţia părţilor şi de orice altă împrejurare relevantă.

 Din dispozițiile legale de mai sus reiese că, termenul de restituire a împrumutului poate fi stabilit de instanță numai dacă nu a fost convenit de părți.

Or, conform înscrisului sub semnătură privată, împrumutul trebuia restituit la data de 01.06.2019, în urmă cu un de zile, astfel că nu poate fi primită apărarea pârâților.

Cât priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reține că, potrivit disp.art.454 al.1 Cpr.civ., pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.

Oi, din actele dosarului, rezultă că pârâții au fost puși în întârziere potrivit art.1522 C.civ., adică printr-o notificare scrisă.

Urmează să oblige pârâții să plătească statului suma de 611,41 lei reprezentând taxa judiciară de timbru de care a fost scutit reclamantul  Istrate Ivan, în baza OUG nr.58/2008.