Dispoziţia pronunţată în procedura prealabilă reglementată de Legea nr. 10/2001 îşi produce efectele asupra tuturor celor care au depus notificarea iar contestaţia formulată numai de unii dintre notificatori foloseşte şi celorlalţi întrucât reprezintă un

Hotărâre 470 din 15.06.2018


Dispoziţia pronunţată în procedura prealabilă  reglementată de  Legea nr. 10/2001 îşi produce efectele  asupra tuturor celor  care au depus notificarea iar contestaţia formulată  numai de unii dintre notificatori foloseşte şi celorlalţi întrucât reprezintă un act de conservare.

Prin dispoziţia nr. 2571/11.07.2017 emisă în baza Legii 10/2001 de pârâtul Primarul municipiului Iaşi s-a respins Notificarea nr. 40/2001 depusă de R. I. , B. S. şi M.C.

Anularea dispoziţiei nr. 2571/11.07.2017 a fost solicitată doar de către una dintre moştenitoare, respectiv apelanta R.I. iar Curtea constată că se află în faţa unei coparticipări procesuale obligatorii care să impună introducerea în cauză şi a celorlalţi moştenitori, astfel cum a reţinut instanţa de fond.

Raportat la dispoziţiile art. 4 alin. 4 din Legea 10/2001, dreptul de acrescământ, potrivit cu care de cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite care au depus în termen cererea de restituire, funcţionează numai în raport de actul prin care se declanşează procedura prevăzută la cap. III al Legii nr.10/2001, deci de notificare, iar nu în raport de alte acte ulterioare declanşării procedurii, precum contestaţia formulată împotriva modului de soluţionare a notificării.

Dispoziţia pronunţată în procedura prealabilă îşi produce efectele asupra tuturor celor care au depus notificare, iar contestaţia formulată numai de către unii dintre notificatori foloseşte şi celorlalţi.

Legea reglementează două etape succesive: una administrativă, obligatorie, şi una judiciară, facultativă, care priveşte controlul judecătoresc al actelor emise în temeiul acestei legi în cadrul procedurii administrative prealabile.

Dacă unul dintre comoştenitori,. după ce a formulat notificarea, prin care a declanşat procedura administrativă, nu a înţeles să mai urmeze procedura judiciară şi să atace dispoziţia prin care s-a finalizat această procedură, nu duce la pierderea dreptului recunoscut prin dispoziţia emisă de unitatea sau entitatea notificată în favoarea comoştenitorilor/comoştenitorului care uzează de procedura judiciară.

Nu este incidentă în materia Legii nr.10/2001 regula unanimităţii cu privire la formularea notificării.

Însă contestaţia formulată împotriva soluţiei date asupra notificării nu constituie decât un act de conservare în numele şi pe seama tuturor moştenitorilor care, prin formularea cererii de restituire, au făcut act de acceptare a moştenirii,

Fiind un act juridic de conservare, respectiv un act prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil aparţinând tuturor moştenitorilor care au formulat notificare nu se impune participarea obligatorie a tuturor acestora la judecarea cauzei, caz în care apelul se dovedeşte a fi întemeiat.

Faţă de cele ce preced, Curtea admite apelul şi pe cale de consecinţă, în baza art. 480 alin.3 Cod procedură civilă, dispune anularea hotărârii de fond şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare tribunalului.