Pentru soluţionarea plângerilor formulate împotriva ordonanţei procurorului prin care a respins cererea de studiere a dosarului, legiuitorul a prevăzut procedura internă de la art. 336-339 C.pr.pen., potrivit căreia plângerile cu acest obiect pot fi soluţ

Hotărâre 55/2020 din 24.06.2020


R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA  PENALĂ

ÎNCHEIERE FINALĂ CAMERĂ PRELIMINARĂ NR. 55

Şedinţa din Camera de Consiliu de la 24 Iunie 2020

Domeniu asociat : competenţă materială

Titlu : Pentru soluţionarea plângerilor formulate împotriva ordonanţei procurorului prin care a respins cererea de studiere a dosarului, legiuitorul a prevăzut procedura internă de la art. 336-339 C.pr.pen., potrivit căreia plângerile cu acest obiect pot fi soluţionate numai de procurorul ierarhic superior, a cărui soluţie nu mai poate face obiectul plângerii la procurorul ierarhic superior al acestuia sau în faţa judecătorului de cameră preliminară.

...........

Pe rol fiind judecarea plângerii formulate de petentul I.M.L. împotriva ordonanţei nr. x din data de 30.03.2020 dispusă în dosarul nr. x al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a lipsit petentul I.M.L. reprezentat de avocat S.I.M.  în substituire pentru avocat M.M., în calitate de apărător ales conform împuternicirii avocaţiale x emisă la 16.06.2020 de UNBR-Baroul Gorj.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a depus la dosar o adresă la data de 11.05.2020 ( fila 16 ), prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a plângerii petentului în condițiile în care prin procedura instituită de dispozițiile art. 336 - 339 C.pr.pen. “împotriva actelor procurorului” nu se poate formula o plângere decât la prim-procurorul parchetului din care face parte procurorul ce inițial a luat măsura sau a efectuat actul vizat de plângerea petentului. În aceste condiţii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a apreciat că în dosarul nr. x al Tribunalului Gorj plângerea petentului nu se poate întemeia pe dispoziţiile procedurale instituite de art. 340 şi art. 341 C.pr.pen., deoarece plângerea acestuia nu vizează “ o soluţie de clasare dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu” şi, prin urmare, nu este necesară ataşarea dosarului de urmărire penală nr. x al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, apreciind că prin măsura ataşării dosarului de urmărire penală s-ar ajunge indirect la posibilitatea consultării acestuia deşi organele de urmărire penală au reţinut în temeiul dispoziţiilor art. 94 alin. 4 C.pr.pen. că, prin această măsură, la acest moment procesual, s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, măsură apreciată şi de prim-procurorul unităţii de parchet ca fiind legală şi temeinică dispunând în mod definitiv respingerea plângerii petentului împotriva ordonanţei procurorului,  după care,

Judecătorul de cameră preliminară întreabă părţile dacă mai au cereri de formulat şi, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri:

Apărătorul ales al petentului I.M.L. consideră că în mod nejustificat procurorul de caz a refuzat apărătorului petentului studierea dosarului şi în acest fel să i se asigure posibilitatea pregătirii unei apărări corespunzătoare petentului, apreciind că aceste strategii ale procurorului de caz nu au niciun fel de fundament care să vină în corelaţie cu atitudinea pe care procurorul a avut-o faţă de apărător.

În condiţiile în care este foarte bine cunoscut că drepturile procesuale ale inculpaţilor sunt asigurate prin participarea avocaţilor nemijlocit la studierea dosarului, la efectuarea oricăror acte de urmărire penală, apărătorul ales al petentului consideră că soluţia de a refuza o astfel de solicitare privind studierea dosarului, privind participarea la efectuarea actelor de urmărire penală este o măsură total nejustificată şi care contravine întru totul normelor legale.

Apărătorul petentului precizează că zilele trecute au fost audiaţi cei doi inculpaţi, care au dat declaraţii ample în ceea ce priveşte conţinutul şi modalitatea în care s-au desfăşurat aceste evenimente, considerând că nu este niciun impediment să se acorde posibilitatea avocatului ales de a studia dosarul şi de a lua cunoştinţă de datele din dosar.

 De asemenea, apărătorul susţine că justificarea dată de procuror a fost aceea că s-ar putea ajunge în situaţia în care să fie împiedicată cercetarea penală, neexistând niciun motiv din partea avocatului petentului de a influenţa negativ, precizând că sunt şi alte mijloace legale împotriva avocatului care vine în contact cu actele dosarului în cazul în care comunică datele altor persoane.

În concluzie, apărătorul petentului solicită admiterea solicitării petentului, susţinând că cererea este şi admisibilă şi întemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere plângerea formulată, solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă, urmând să fie avută în vedere şi adresa din 11.05.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj cu privire la dosarul nr. x în care se precizează motivele respingerii plângerii.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza rămâne în pronunţare.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ:

Asupra plângerii penale de faţă:

Prin cererea înregistrată la data de 22.04.2020 pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. x petentul I.M.L. a formulat plângere împotriva ordonanţei nr. x din data de 30.03.2020 dispusă în dosarul nr. x al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

În motivare, petentul a arătat că, în fapt, prin ordonanţa nr. x din data de 30.03.2020 dispusă în dosarul nr. x al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj i s-a respins dreptul de a studia dosarul menţionat, ulterior a formulat plângere împotriva ordonanţei, iar prin ordonanţa nr. x nu i s-a admis plângerea şi s-a menţinut în continuare ordonanţa de respingere, neputând să studieze dosarul.

Petentul a considerat că soluţia dispusă este nelegală şi netemeinică întrucât prim procurorul a respins cererea pe aceleaşi motive ca şi ale procuroului de caz, în sensul că pot fi alterate probele ce vor urma să fie administrate, însă petentul a considerat că această motivare nu poate fi reţinută întrucât motivele nu fac trimitere directă şi doar sunt la superlativ, această motivare putând fi făcută în continuu până la soluţionarea dosarului, iar dreptul la un proces echitabil şi egalitate de arme este grav încălcat  raportat la drepturile petentului ca cetăţean român şi european.

Petentul a susţinut că prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nu a analizat în concret plângerea formulată ci şi-a însuşit în totalitate concluziile procurorului de caz din ordonanţa contestată, petentul apreciind că acesta nu a făcut o motivare concretă şi temeinică de respingere a plângerii neaducând niciun motiv întemeiat, având în vedere faptul că petentul are calitatea de suspect, iar conform art. 94 C.pr.pen. îi conferă dreptul de a consulta dosarul fără să-i fie restricţionat dreptul la apărare.

Petentul a mai arătat faptul că este un dosar vechi de aproximativ un an de zile, iar în toată această perioadă nu i s-a adus la cunoştinţă că se efectuează acte de urmărire împotriva sa sau că are vreo calitate în acest dosar, astfel că petentul nu poate influenţa viitoarele probe ce se vor administra în dosar dacă în această perioadă de un an s-au adunat probe de organele de cercetare penală pentru soluţionarea dosarului fără ca suspentul să aibă cunoştinţă de ele şi deja au fost administrate.

Petentul a mai arătat că în egală măsură, conform art. 10 alin. 2 C.pr.pen., părţile, subiecţii procesuali şi avocatul au dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării. Această regulă impusă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin art. 6 paragraful 3 tinde să acopere dezechilibrul care există în materie penală între cel acuzat şi procuror, care dispune de mijloace materiale şi logistice importante, asigurând astfel echitatea procedurii.

Petentul a precizat că noţiunea de proces echitabil în sensul art. 6 al Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului presupune ca organele de urmărire penală să fi examinat în mod real probele propuse în apărare, să respecte principiile egalităţii de arme, legalităţii şi loialităţii în administrarea mijloacelor de probă, precizând că nu are în vedere principiul loialităţii în sens restrâns, astfel cum este definit de dispoziţiile art. 101 C.pr.pen., cu referire la violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a obţine probe, petentul precizând că se referă la acel principiu al loialităţii procedurilor care recurge din dreptul la un proces echitabil şi implică o anumită „moralitate procedurală” a organelor de urmărire penală în activitatea de strângere a probelor aptă de a asigura credibilitatea actului de justiţie şi aflarea adevărului.

Petentul a susţinut că dreptul avocatului de a consulta dosarul nu poate fi restrâns prin invocarea unor proceduri care nu privesc drepturile sale, ci ale unei persoane supravegheate, susţinând că procedura reglementată de art. 94 C.pr.pen. priveşte dreptul avocatului de a consulta dosarul, nu dreptul suspectului, al inculpatului sau al subiectului unui mandat de supraveghere tehnică, chiar dacă acest subiect are calitatea de suspect sau inculpat în dosarul respectiv.

În concluzie, petentul prin apărătorul ales a solicitat infirmarea ordonanţei şi emiterea unei noi ordonanţe de admitere a cererii de consultare a dosarului conform art. 94 C.pr.pen., solicitând ataşarea dosarului nr. x al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

La data de 29.04.2020 s-a solicitat dosarul nr. x de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj în vederea ataşării la dosarul nr. x al Tribunalului Gorj.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a depus la dosar o adresă la data de 11.05.2020  ( fila 16 din dosar) prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a plângerii petentului în condițiile în care prin procedura instituită de dispozițiile art. 336 - 339 C.pr.pen. “împotriva actelor procurorului” nu se poate formula o plângere decât la prim-procurorul parchetului din care face parte procurorul ce inițial a luat măsura sau a efectuat actul vizate de plângerea petentului. În aceste condiţii Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a apreciat că în dosarul nr. x al Tribunalului Gorj plângerea petentului nu se poate întemeia pe dispoziţiile procedurale instituite de art. 340 şi art. 341 C.pr.pen. deoarece plângerea acestuia nu vizează “o soluţie de clasare dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu” şi prin urmare nu este necesară ataşarea dosarului de urmărire penală nr. x al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, apreciind că prin măsura ataşării dosarului de urmărire penală s-ar ajunge indirect la posibilitatea consultării acestuia deşi organele de urmărire penală au reţinut în temeiul dispoziţiilor art. 94 alin. 4 C.pr.pen. că, prin această măsură, la acest moment procesual, s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, măsură apreciată şi de prim-procurorul unităţii de parchet ca fiind legală şi temeinică dispunând în mod definitiv respingerea plângerii petentului împotriva ordonanţei procurorului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară constată că sesizarea este inadmisibilă pentru următoarele motive.

Astfel, se constată că, prin ordonanţa nr. x din 30.03.2020, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a admis cererea formulată de avocat M.M., apărător ales al suspectului I.M.L., şi a încuviinţat participarea avocatului la efectuarea oricărui act de urmărire penală în dosarul nr. x, cu excepţiile prevăzute de disp.art. 92 alin. 1 lit. a, b C.pr.pen. şi a repins cererea de consultare a dosarului nr. x formulată de avocat M.M., apărător ales al suspectului I.M.L..

Împotriva acestei ordonanţe a formulat plângere avocatul M.M., apărător ales al suspectului I.M.L., iar, prin ordonanţa nr. x din 10.04.2020, prim-procurorul parchetului a respins-o ca neîntemeiată.

 Potrivit art. 336 alin. (1) C.pr.pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.

De asemenea, legiuitorul a prevăzut o procedură pentru soluţionarea plângerilor împotriva actelor procurorului la art. 339 C.pr. pen., care are următorul conţinut:

„(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al parchetului.

(2) În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al parchetului ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcţiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.

(4) În cazul soluţiilor de clasare ori de renunţare la urmărire, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.

(5) Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate”.

Conform art. 340 alin. (1) C.pr.pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Din economia dispozițiilor legale menționate mai sus rezultă că legiuitorul a prevăzut că se poate face plângere în faţa judecătorului de cameră preliminară numai împotriva soluţiilor de clasare dispuse prin ordonanţă sau rechizitoriu, niciun alt act al organului de urmărire penală neputând fi supus analizei judecătorului de cameră preliminară, în procedura prev. de art. 340 C.pr.pen.

Pentru soluţionarea plângerilor formulate împotriva ordonanţei procurorului prin care a respins cererea de studiere a dosarului, legiuitorul a prevăzut procedura internă de la art. 336-339 C.pr.pen., potrivit căreia plângerile cu acest obiect pot fi soluţionate numai de procurorul ierarhic superior, a cărui soluţie nu mai poate face obiectul plângerii la procurorul ierarhic superior al acestuia sau în faţa judecătorului de cameră preliminară.

Aşadar, cum în cauză nu pot face obiectul plângerii în faţa judecătorului de cameră preliminară ordonanţele prin care se soluţionează cererile formulate în cursul urmăririi penale pentru studierea dosarului, ori prin care se soluţionează plângerile formulate de părţi la prim procuror, conform art. 336-339 C.pr.pen., plângerea formulată de petentul I.M.L. împotriva ordonanţei nr. x din 10.04.2020 a prim - procurorului al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj este inadmisibilă.

Faţă de cele expue mai sus, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C.pr.pen., va respinge plângerea ca inadmisibilă.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul I.M.L. împotriva ordonanţei nr. x din 10.04.2020 a prim - procurorului al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul la plata către stat a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunţată în cameră de consiliu din 24 Iunie 2020, la Tribunalul Gorj.