Excluderea probelor excede în anumite situații nulității ca sancțiune cadru, iar în sistemul nostru procesual aflarea adevărului (art. 5 C.pr.pen.) este subsumată legalității procedurii penale (art. 1 alin. 2 și art. 2 C.pr.pen.).

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ

NR. 17/2019

21.01.2019

Domeniu asociat: Libertatea persoanei (infracţiuni privind)

Titlu: Excluderea probelor excede în anumite situații nulității ca sancțiune cadru, iar în sistemul nostru procesual aflarea adevărului (art. 5 C.pr.pen.) este subsumată legalității procedurii penale (art. 1 alin. 2 și art. 2 C.pr.pen.).

Pe rol fiind pronunţarea asupra procesului penal privind pe inculpaţii B.C.C. (fost G.), trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (două acte materiale), complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 322 alin. 1 C.pen., fals în declarații, prev. de art. 326 C.pen., înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 raportat la alin. 2 C.pen. și spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, modificată și completată prin Legea 187/2012, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., S.D.D., trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. 1 C.pen., trafic de minori, prev. de art. 211 alin. 1 C.pen. (două fapte), traficul de migranţi, prev. de art. 263 alin. 1 rap. la alin. 2 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (trei acte materiale), proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), toate cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. și cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., G.E.A., trimisă în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. 1 C.pen., trafic de minori prev. de art. 211 alin. 1 C.pen. (două fapte), traficul de migranţi prev. de art. 263 alin. 1 rap. la alin. 2 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (trei acte materiale), complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale) și cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., R.G.C., trimis în judecată cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (două acte materiale) și infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. şi B.I., trimis în judecată în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev şi ped. de art. 322 alin. 1 C.pen., prin rechizitoriul nr. X din 22.12.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 08.01.2019, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 C.pr.pen., a stabilit termen pentru pronunţare la data de 15.01.2019, iar ulterior a amânat pronunţarea pentru data de 21.01.2019.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin rechizitoriul nr. X din 22.12.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii B.C.C. (fost G.), sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (două acte materiale), complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 322 alin. 1 C.pen., fals în declarații, prev. de art. 326 C.pen., înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 raportat la alin. 2 C.pen. și spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, modificată și completată prin Legea 187/2012, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; S.D.D., sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. 1 C.pen., trafic de minori, prev. de art. 211 alin. 1 C.pen. (două fapte), traficul de migranţi, prev. de art. 263 alin. 1 rap. la alin. 2 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (trei acte materiale), proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), toate cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. și cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; G.E.A., sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. 1 C.pen., trafic de minori prev. de art. 211 alin. 1 C.pen. (două fapte), traficul de migranţi prev. de art. 263 alin. 1 rap. la alin. 2 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (trei acte materiale), complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale) și cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; cu măsura preventivă a arestului la domiciliu inculpatul R.G.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (două acte materiale - săvârșite față de Ţ.M.A. și C.C.A.) și infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen. (săvârșită față de T.L.C.), cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. şi în stare de libertate, inculpatul B.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev şi ped. de art. 322 alin. 1 C.pen.

În esenţă, s-a reţinut ca stare de fapt că inculpaţii B.C.C., S.D.D. şi G.E.A., începând cu vara anului 2015 - până în luna noiembrie 2016, ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi sprijinit sub diferite forme şi alte persoane, în scopul săvârşirii de infracţiuni de trafic de persoane, minore şi majore, trafic de migranţi, proxenetism şi spălarea a banilor.

1. În sarcina inculpatului B.C.C. (fost G.) s-a reţinut, în esenţă, că, începând cu luna octombrie 2015 până în luna septembrie 2016, singur şi împreună cu alte persoane, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a dobândit foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către Ţ.M.A.(26 ani) şi S.M.I. (actualmente D. - 24 ani).

De asemenea, s-a reţinut în sarcina aceluiaşi inculpat că ar fi ajutat cu intenţie, pe inculpatul B.I. să falsifice contactul de înstrăinare - dobândire a autoturismului marca Audi A 8, cu nr. de înmatriculare GL-10-KCR, pe care a și semnat în calitate de cumpărător, atestând date nereale cu privire la locul, condițiile, persoanele și semnătura acestora, document care, mai apoi, a fost folosit la înmatricularea autoturismului pe numele inculpatului B.I., sub numărul GJ-88-BRZ.

S-a mai reţinut în sarcina inculpatului că, începând cu luna octombrie 2015 până la data de 09 noiembrie 2017, ar fi schimbat, transferat, ascuns şi disimulat adevărata natură a provenienţei ilicite, a situaţiei, a dispoziţiei şi a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, printre care şi autoturismul marca Audi A8 (cu nr. GJ-88-BRZ), înmatriculat la dispoziţia sa şi în folosul exclusiv al acestuia pe numele inculpatului B.I..

Totodată, s-a reţinut că inculpatul B.C.C., la data de 27.03.2017 și ulterior, cu ajutorul altei persoane, ar fi completat în fals formularul de înţelegere amiabilă către Omniasig Vienna Insurance Group S.A. şi ar fi făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la împrejurările producerii unui eveniment rutier şi că ar fi indus în eroare reprezentanţii firmei de asigurări, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, că la data de 27.03.2017, autoturismul marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare GJ-88-BRZ a fost avariat de către autovehiculul cu numărul de înmatriculare GJ-16-BRZ, scop în care ar fi obţinut pentru sine şi alţi membri ai familiei sale un folos patrimonial injust în sumă de 4.477,10 lei, corespunzător pagubei pricinuite în defavoarea firmei de asigurări.

2. În sarcina inculpatului S.D.D., s-a reţinut, în esenţă, că, aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, împreună cu alte persoane, începând cu vara anului 2015 până în data de 02.12.2015, ar fi recrutat, transportat, transferat şi adăpostit pe minorele C.E. (15 ani) şi P.R.C. (16 ani) în scopul exploatării sexuale ale acestora în Italia.

De asemenea, s-a reţinut în sarcina aceluiaşi inculpat că împreună cu alte persoane, la datele de 06.09.2015 și 02.12.2015, ar fi racolat, îndrumat, transportat şi transferat în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României (cu acte de identitate și înscrisuri notariale falsificate) pe minora C.E. (15 ani) – 06.09.2015 și 02.12.2015 şi pe minora P.R.C. (16 ani) - 02.12.2015, în scopul de a obţine un folos patrimonial.

S-a mai reţinut că inculpatul S.D.D., în perioada martie-octombrie 2016, ar fi înlesnit practicarea prostituţiei şi ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către S.M.I. (actualmente D. - 24 ani), Ţ.M.A. (26 ani), C.C.A. (21 ani) şi T.L.C. (19 ani).

Totodată, s-a reţinut că acelaşi inculpat, în perioada septembrie - 2 decembrie 2015, ar fi ajutat, cu intenţie, un alt făptuitor să contrafacă două acte de identitate cu seria GZ nr. 572478, pe numele de S.D., dar cu fotografia persoanei vătămate C.E., precum şi să contrafacă două procuri notariale în cazul minorei P.R.C..

3. Referitor la inculpata G. E.A., ca stare de fapt s-a reţinut în sarcina acesteia, în esenţă, că împreună cu alte persoane, începând cu vara anului 2015 până în data de 02.12.2015, ar fi recrutat, transportat, transferat şi adăpostit pe minorele C.E. (15 ani) şi P.R.C. (16 ani), în scopul exploatării sexuale ale acestora în Italia.

De asemenea, s-a reţinut în sarcina aceleiaşi inculpate că, împreună cu alte persoane, la datele de 06.09.2015 și 02.12.2015, ar fi racolat, îndrumat, transportat şi transferat în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României pe minora C.E. (15 ani) – 06.09.2015 și 02.12.2015 şi pe minora P.R.C. (16 ani) - 02.12.2015, în scopul de a obţine un folos patrimonial.

Totodată, s-a reţinut că inculpata G. E.A., în perioada septembrie - 2 decembrie 2015, ar fi ajutat, cu intenţie, un alt făptuitor să contrafacă două acte de identitate cu seria GZ nr. 572478, pe numele de S.D., dar cu fotografia persoanei vătămate C.E., precum şi să contrafacă două procuri notariale în cazul minorei P.R.C..

4. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.G.C., s-a reţinut ca stare de fapt, în esenţă, că în perioada iunie - septembrie 2016, împreună cu alte persoane, ar fi înlesnit practicarea prostituţiei şi ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei, în aceleași împrejurări, de către Ţ.M.A. (26 ani) și C.C.A. (21 ani).

Totodată, s-a reţinut că acelaşi inculpat, în luna septembrie 2016, împreună cu alte persoane, ar fi înlesnit practicarea prostituţiei şi ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către T.L.C. (19 ani).

5. Cu privire la inculpatul B.I., s-a reţinut, în esenţă, că în perioada noiembrie 2016 - 27 februarie 2017, ajutat şi de alte persoane, ar fi falsificat contractul de înstrăinare-dobândire a autoturismului marca Audi, cu numărul de înmatriculare GL-10-KCR, document pe care l-a folosit la înmatricularea aceluiaşi autoturism la data de 27.02.2017, cu numărul de înmatriculare GJ-88-BRZ, pe numele său.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. 6422/95/2017 la data de 28.12.2017, fiind repartizată aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

Prin încheierea nr. 12 din 13.02.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii S.D.D., B.C.C. şi G. E.

În baza art. 346 alin. 2 C.pr.pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. X din 22.12.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii S.D.D., B.C.C., G. E., R.G.C. şi B.I., iar această încheiere a rămas definitivă prin necontestare.

Chestiuni prealabile:

1. Referitor la cererea inculpatului B.C.C., formulată prin avocat ales, privind constatarea nulității absolute a actelor de procedură și a procedeelor probatorii și consecutiv a mijloacelor de probă rezultate privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică și excluderea acestor probe obţinute nelegal, juridic şi fizic, instanţa urmează să o respingă din considerentele ce succed:

Aşa cum rezultă din încheierile preparatorii anterioare, instanţa a pus în vedere parchetului să înainteze suporţii optici ce au stat la baza transcrierilor/redărilor convorbirilor telefonice ce fac obiectul volumului IX şi X din dosarul de urmărire penală însă, aşa cum s-a menţionat în încheierea de la termenul din 11.12.2018, suportul optic conţinând înregistrările care au legătură cu cauza nu a putut fi pus la dispoziţia instanţei, întrucât nu a fost găsit fizic.

În acest punct de analiză, instanţa reţine că judecătorul este chemat să asigure verificarea conformităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanţiile de echitate a procedurii, sub acest aspect legalitatea administrării probelor fiind strâns şi exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil în ansamblu al procesului penal, condiții față de care principalul etalon al constatării legalității probelor se înfățișează cel privitor la respectarea drepturilor și garanțiilor fundamentale (cauza Al-Khawaja şi Tahery contra Regatului Unit).

Fiabilitatea probei ține de fondul cauzei penale, aptitudinea fiecărei probe individuale de a servi la aflarea adevărului reprezentând un plan distinct de loialitatea sau legalitatea obținerii mijlocului de probă, care se constituie într-o condiție prealabilă de primire în materialului probatoriu a acestuia.

În consecință, excluderea excede în anumite situații nulității ca sancțiune cadru, iar în sistemul nostru procesual aflarea adevărului (art. 5 C.pr.pen.) este subsumată legalității procedurii penale (art. 1 alin. 2 și art. 2 C.pr.pen.), astfel încât stabilirea adevărului judiciar se poate face doar pe bază de probe obținute în condiții de legalitate și loialitate.

Este în sarcina judecătorului aprecierea în ansamblu a caracterului echitabil al procesului, și nu excluderea în principiu și in abstracto a probelor administrate nelegal. În cauză, se constată că inculpaţilor le-a fost respectat dreptul la apărare, iar procedura în ansamblul său a fost una echitabilă.

Instanţa consideră necesar, în raport de motivele invocate, că trebuie făcută o analiză şi în ceea ce priveşte aplicarea directă a principiilor consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Astfel s-ar putea pune problema dacă neînlăturarea unor mijloace de probă efectuate de alte organe decât cele de urmărire penală, în condiţiile în care Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 51/2016, nu conduce de plano la desfăşurarea unui proces inechitabil. Altfel spus, s-ar putea pune problema, în situaţia în care decizia Curţii Constituţionale nu-şi poate produce efecte în unele cauze aflate pe rol, dacă probele administrate în condiţiile prevăzute în decizie nu ar trebui înlăturate în baza dispoziţiilor Convenţiei şi a jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg privind dreptul la un proces echitabil.

Cu privire la sancţiunea ce poate interveni în cazul unor astfel de probe obţinute cu nerespectarea legii sau atunci când condiţiile legale sunt respectate, însă ele nu corespund exigenţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului, atât în doctrină căt şi în jurisprudenţă s-a exprimat opinia potrivit căreia nu trebuie să se dispună excluderea automată a lor, ci este necesar să se analizeze, în continuare, dacă încălcarea are caracter substanţial şi semnificativ şi dacă aceasta, în împrejurările concrete ale cauzei, face ca menţinerea mijlocului de probă astfel administrat să aducă atingere caracterului echitabil al procesului penal în ansamblu. Judecătorul intern trebuie să evalueze necesitatea aplicării sancţiunii excluderii prin raportare la gravitatea încălcării drepturilor inculpaţilor, în procesul de administrare a probatoriului, la impactul pe care caracterul nelegal al probei îl poate avea cu privire la credibilitatea mijlocului de probă, precum şi la importanţa pe care mijlocul de probă o prezintă în susţinerea acuzării.

În cauza Dumitru Popescu contra României, Curtea a stabilit că utilizarea de înregistrări nelegale aduce atingere dispoziţiilor art. 8 din Convenţie privind respectarea vieţii private şi de familie, însă nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 6, privind dreptul la un proces echitabil, întrucât stabilirea admisibilităţii unor probe este atributul instanţelor naţionale. Aceeaşi idee, conform căreia administrarea unei probe constând în interceptarea unor convorbiri telefonice sau în mediul ambiental cu încălcarea dispoziţiilor legale nu conduce, de plano, la încălcarea dispoziţiilor art. 6 din Convenţie a fost exprimată şi în cauzele Khan contra Marii Britanii, P.G. şi J.H. contra Marii Britanii, Heglas contra Republicii Cehe, Bykov contra Rusiei.

Aşa fiind, nici prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului nu se impune la acest moment procesual o înlăturare a mijloacelor de probă constând în supravegherea tehnică, aşa cum au solicitat, dealtfel, toţi inculpaţii, deoarece şi în condiţiile în care ar exista o încălcare a dispoziţiilor art. 8 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind respectarea dreptului la viaţă privată şi familială ea s-a produs deja şi nu poate fi corijată de instanţa naţională prin înlăturarea acestor probe.

În consecinţă, neputându-se administra într-o procedură de contradictorialitate şi oralitate această probă, aşafiind fiabilitatea şi veridicitatea acesteia nu poate fi verificată, ea nu va fi exclusă, însă în contrabalansare instanţa nu o va avea în vedere la stabilirea stării de fapt, întrucât ar contraveni dreptului la un proces echitabil.

Instanţa apreciază că în cauză nu se poate dispune înlăturarea fizică a acestor mijloace de probă din dosarul cauzei şi din rechizitoriu, întrucât această operaţiune poate fi realizată doar în cursul camerei preliminare, fază depăşită şi asupra căreia nu se mai poate reveni. Totodată această operaţiune revine în sarcina organului de urmărire penală, nefiind astfel incidente cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin decizia nr. 22/2018. Dacă s-ar admite teza contrară, instanţa de judecată ar fi pusă în situaţia paradoxală să intervină şi în textul rechizitoriului (pentru a elimina convorbirile redate), act procesual emis doar de procuror, acesta fiind singurul organ judiciar care are competenţa funcţională de a elimina pasaje care redau convorbiri telefonice. În acest sens, dovadă sunt hotărârile depuse de inculpat prin intermediul avocatului său.

2. În ceea ce priveşte cererea aceluiaşi inculpat, privind constatarea necompetenţei materiale a organului de urmărire penală privind infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prev. şi ped. de art. 244 alin. 1 rap. la alin. 2 şi art. 326 C.pen., instanţa urmează să o respingă din considerentele următoare:

În conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 1 pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, infracţiunile care au legătură, - potrivit art. 43 din Codul de procedură penală -, cu cele prevăzute la pct. 1 - 4 sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, indiferent de calitatea persoanei. Cum în cauză infracţiunile de fals şi înşelăciune au legătură cu infracţiunile de proxenetism şi spălarea banilor şi sunt săvârşite de acelaşi inculpat, cererea formulată de inculpat prin apărătorul său apare ca evident nefondată.

3. În ceea ce priveşte chestiunea prejudicială invocată de acelaşi inculpat la ultimul termen de judecată, în sensul sesizării Curţii Constituționale a României în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, pentru prevenirea sancționării spălării banilor, precum și instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, în interpretarea dată de pct. 2 al dispozitivului deciziei nr. 16 din 08 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și în interpretarea lui corelată cu prevederile art. 10 din aceeași lege, potrivit art. 97 din R.O.I., s-a dispus crearea dosarului asociat.

Din analiza probelor administrate în cauză, respectiv: declaraţiile martorilor T.L.C. (fila 31-32,volumul II d.u.p. şi fila 1 volumul III d. instanţă), M.F. (fila 33-34,volumul II d.u.p. şi fila 138 volumul II d. instanţă), S.D. (fila 36-37, volumul II d.u.p), T.N. (filele 39-43, 44-45,volumul II d.u.p., şi fila 167, volumul II d. instanţă), T.A.C. (fila 50-51,volumul II d.u.p., şi fila 172, volumul II d. instanţă), C.C.G. (fila 54-55,volumul II d.u.p. şi fila 17, volumul II d. instanţă), P.E. (fila 57-58,volumul II d.u.p. şi fila 54, volumul II d. instanţă), V.L.E. (fila 60-61,volumul II d.u.p.), B.G.C. (fila 63-64,volumul II d.u.p.), A.C. (fila 67-68,volumul II d.u.p.), P.A. (fila 72-74,volumul II d.u.p.), P.A. (fila 76-77,volumul II d.u.p.), L.V.E. (fila 81-82,volumul II d.u.p.), G.S.G. (fila 86,volumul II d.u.p.), P.F.D. (fila 90-92,volumul II d.u.p. şi fila 56, volumul IV d. instanţă), P.F.D. (fila 94-99,volumul II d.u.p., şi fila 55 volumul III d. instanţă), A.A. (fila 131-132,volumul II d.u.p. şi fila 57, volumul III d. instanţă), G.D. (fila 144-146, volumul II d.u.p.), B.A.N. (fila 158-159,volumul II d.u.p.), M.V.A. (fila 161-162,volumul II d.u.p.), S.D.M. (fila 164-166, volumul II d.u.p. şi fila 14, volumul IV d. instanţă), T.C. (fila 169-170,volumul II d.u.p.), C.C.C. (fila 172-173,volumul II d.u.p.), D.F. (fila 176-177,volumul II d.u.p.), F.N. (fila 182-183,volumul II d.u.p. şi fila 12, volumul IV d. instanţă), F.F. (fila 186-187,volumul II d.u.p. şi fila 13, volumul IV d. instanţă), P.I. (fila 193-194,volumul II d.u.p. şi fila 16, 109, volumul IV d. instanţă), B.C. (fila 196-197,volumul II d.u.p.), B.G. (fila 199-200, volumul II d.u.p.), C.V. (fila 255-256,volumul I d.u.p., şi fila 71, volumul II d. instanţă ), C.T. (fila 258-259,volumul I d.u.p., şi fila 72, volumul II d. instanţă), C.C.A. (fila 276-280,volumul I d.u.p., şi fila 136, volumul II d. instanţă), S.M.I. (fila 2-4, 6-8,volumul II d.u.p., şi fila 167-169, volumul II d. instanţă); declaraţiile persoanelor vătămate: C.E. (fila 238-240,volumul I d.u.p., şi fila 82-83, volumul I d. instanţă), P.R.C. (fila 248-249,volumul I d.u.p. şi fila 148, volumul IV d. instanţă) şi Ţ.M.A. (fila 261-264,volumul I d.u.p. şi fila 129-132, volumul II d. instanţă); înscrisuri: contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport (fila 133, volumul II d.u.p.), chitanţă şi factură achiziţionare autoutilitară (fila 135-136, volumul II d.u.p.), copie de pe contractul de înstrăinare/dobândire a unui mijloc de transport (fila 141-142, volumul II d.u.p.), duplicat contract de comodat (fila 23, volumul III d.u.p.), copii de pe poliţe de asigurare răspundere civilă auto, certificate de înmatriculare, carte de identitate, contract vânzare-cumpărare, chitanţe emise de CEC şi Primăria municipiului Galaţi (fila 29-51, volumul III d.u.p.), contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport (fila 64-66, volumul III d.u.p.), răspuns S.C. ELSIMIDA S.R.L. (fila 83-86, volumul III d.u.p.), adresa S.P.C.R.P.C.Î.V. Gorj privind autoturismul Ford cu nr. GJ-84-BRZ (fila 249-261, volumul IV d.u.p.), adresa răspuns S.P.C.R.P.C.Î.V. Gorj privind autoturismul Citroen Jumper cu nr. DJ-87-BLU (fila 268-278, volumul IV d.u.p.), act de identitate fals pe numele S.D. (fila 56, volumul V d.u.p.), raport de constatare criminalistică nr. 135711/18.12.2017 (fila 47-55, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns S.C. ATLASIB S.R.L. (fila 57-76, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns S.C. GORJ TURISM S.R.L. (fila 77-87, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns D.G.A.S.P.C. ARAD (fila 88-108, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea - Sector Nădlac (fila 109-116, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns B.N.I. Raluca Daviţoiu (fila 117-121, volumul V d.u.p.), raport de constatare criminalistică 135182/14.11.2017 (fila 124-137, volumul V d.u.p.), carte de identitate falsă pe numele S.D. (fila 138-140, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns Serviciul de combatere a traficului de persoane (fila 152-170, volumul V d.u.p.), răspuns S.C. WESTERN UNION (fila 191-235, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns cazare S.C. VILA TEI (fila 270-275, volumul V d.u.p.), dovadă depunere S.C. UNICREDIT BANK a sumei de 1750 euro pe numele P.I. (fila 205-206, volumul VI d.u.p.), dovadă depunere S.C. UNICREDIT BANK a sumei de 800 lei pe numele R.G.C. (fila 207-208, volumul VI d.u.p.); planşe foto, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor B.C.C. (fila 54-56, 61-62, 64-65, volumul I d.u.p. şi fila 80-81, volumul I d. instanţă), S.D.D. (fila 123-126, 133-134 volumul I d.u.p. şi fila 78-79, volumul IV d. instanţă), G. E. (fila 178-179, 181-184, 186-192, volumul I d.u.p. şi fila 75-76, volumul IV d. instanţă), R.G.C. (fila 148-149, 153-156, volumul I d.u.p. şi fila 77, 150, volumul IV d. instanţă) şi B.I. (fila 220-222, volumul I d.u.p. şi fila 73-74, volumul I d. instanţă), instanţa reţine următoarele:

În fapt,

I. Infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C.pen.

Inculpatul B.C.C., începând cu vara anului 2015 până în luna noiembrie 2016, împreună cu sora sa, inculpata G. E.A. şi concubinul acesteia, inculpatul S.D.D. au pus bazele constituirii unui grup infracţional organizat, la care au aderat sau care a fost sprijinit sub diferite feluri şi de alte persoane, printre care G.T. (sora inculpaţilor B.C.C. şi G. E.A.) şi inculpaţii R.G.C. şi B.I., faţă de care procurorul a dispus disjungerea urmăririi penale în vederea continuării cercetărilor.

Din analiza probelor administrate în cauză, se constată că grupul infracţional a fost constituit pe relaţia România - Italia, după reguli şi ierarhii elaborate, stabilite, transmise şi controlate de către inculpatul B.C.C. şi a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni de trafic de persoane (minore şi majore), proxenetism, trafic de migranţi, cu consecinţa finală a obţinerii de sume de bani şi spălarea produsului infracţional, prin săvârşirea şi de alte infracţiuni conexe. Acesta, potrivit înscrisurilor de la dosar, era cunoscut cu antecedente penale în Italia încă din anul 2012 pentru fapte de furt şi violenţă, motiv pentru care, probabil, la data de 05.02.2015, a adoptat numele „Breazu” prin încheierea căsătoriei, pentru a evita, cel puţin în faţa autorităţilor italiene, legătura cu antecedentele penale consemnate pe numele purtat anterior.

Instanţa reţine că inculpaţii au pornit de la anumite premise rezultate din faptul că în Italia, în zona oraşului Milano, au identificat oportunităţi să constituie o reţea de victime pentru a fi exploatate sexual sau să practice prostituţia în mod coordonat, pe diferite paliere de acţiune, activitate al cărui produs infracţional să ajungă în beneficiul membrilor grupării (familia G.) prin persoane interpuse sau prin simularea aparentă a unor operaţiuni de comerţ cu autovehicule folosite. Aceste autovehicule proveneau, iniţial din banii obţinuţi din prostituţie, prin operaţiuni cu caracter ilicit şi prin întocmirea de documente false în legătură cu proprietatea şi provenienţa acestora, după care inculpatul B.C.C. cu ajutorul şi al altor persoane sporea valoarea acestora prin săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune prejudiciind firme de asigurare sau asamblarea în mod fraudulos a unor componente auto cu numere de identificare provenite de la mai multe autovehicule (ex. autoturismul Opel Astra înmatriculat cu numărul provizoriu GJ 087651, la care au fost identificate componente de la autovehicule provenite din Italia şi Germania).

Această activitate a membrilor grupului a fost facilitată de faptul că mama inculpatului B.C.C., a inculpatei G. E.A. şi G. T. era în relaţii de concubinaj cu cetăţeanul italian R.A., astfel că şi-au concertat eforturile organizării activităţii infracţionale în perimetrul zonei în care locuiau cei doi concubini, considerând că pot să justifice în mod plauzibil prezenţa temporară şi în mod repetat în acele locuri şi să primească sprijin sub diferite forme pentru dezvoltarea reţelei şi conspirativitatea acţiunilor. Totodată, din probele administrate rezultă că serviciile prestate de unele din persoanele exploatate au profitat şi acest cetăţean italian, în vârstă de 63 ani, de pe urma căruia membrii grupării infracţionale au profitat material în diferite moduri şi totodată prin această persoană au justificat o mare parte a câştigurilor consemnate în beneficiul unor inculpaţi.

Pe de altă parte, din anul 2013, inculpatul S.D.D. a intrat în relaţie de concubinaj cu G. E.A. care a locuit alternativ atât cu sora sa, G. T., stabilită prin căsătorie în Bumbeşti Jiu, localitatea Tetila, nr. 214, cât şi cu S.D.D., domiciliat în localitatea învecinată, Curtişoara, judeţul Gorj.

La baza constituirii grupului infracţional au stat relaţiile de rudenie şi afinitate, care au sporit eficienţa şi periculozitatea grupului, însă pe măsura diversificării activităţilor şi creşterii pretenţiilor faţă de rezultatele obţinute din acestea, au fost implicate pe lângă membrii iniţiali şi alte persoane care au sprijinit în diferite moduri gruparea. Această extindere corespunde planurilor liderului grupării infracţionale, în persoana inculpatului B.C.C. de a implica succesiv la comiterea faptelor de proxenetism şi trafic de persoane pe surorile sale G. E.A., G. T. şi mama acestora, martora P.I., pe inculpatul S.D.D. şi prin aceştia alte persoane de sprijin. În acest fel, inculpatul B.C.C. şi-a concentrat acţiunile în sensul însuşirii şi distribuirii produsului infracţional, pentru a ascunde provenienţa, circuitul acestuia şi beneficiarii adevăraţi. Aşa se explică faptul că nici unul din bunurile folosite de inculpatul B.C.C. ca adevărat proprietar nu se găsesc în acte pe numele său (bani, autovehicule, locuinţe, terenuri, etc.).

Din ansamblul probator rezultă o atitudine autoritară a inculpatului B.C.C., asupra celorlalţi membrii ai grupării, manifestată în diferite ocazii, dar această caracteristică este pusă pe seama poziţiei sale de lider care a impus reguli, ierarhii şi un anume comportament ce trebuia să fie respectat de către oricare din membrii grupării sau persoanele de sprijin. Această atitudine avea drept scop tocmai păstrarea coeziunii grupării infracţionale constituite, asigurarea reuşitei acţiunilor acesteia, pe segmente şi sarcini precise stabilite fiecărui membru, dar mai ales pentru a conferi conspirativitatea acţiunilor, anonimizarea membrilor grupării în ansamblul ei şi în final, însuşirea produsului infracţional fără a exista riscul urmăririi şi confiscării acestuia din partea organelor judiciare. Calităţile de lider s-au manifestat şi după luna februarie 2016, când B.C.C. s-a confruntat cu un moment de impas al grupării (vestea că minora C.E. a hotărât să declare adevărul, devoalarea relaţiei dintre minora menţionată şi R.A., precum şi a legăturii dintre inculpatul B.C.C. şi persoana vătămată Ţ.M.A.), situaţie în care, după ce a obţinut substanţiale foloase patrimoniale din activitatea de prostituţie a tinerei Ţ.M.A., a plasat-o subtil către S.D.D., ajutându-l în continuare din umbră.

În acest punct de analiză, instanţa reţine că ambii inculpaţi, folosindu-se de metoda „loverboy”, au racolat victimele, care de regulă erau vulnerabile, fie datorită vârstei fragede şi lipsei de experienţă de viaţă sau a posibilităţilor materiale, acestea provenind din familii dezorganizate, cu o situaţie materială precară, prin promisiuni de căsătorie, ulterior acestea fiind pasate de către inculpaţi în cadrul grupului. Totodată, se constată că victimele se aflau în situaţii conflictuale cu familiile lor sau nu beneficiau de autoritatea şi grija părinţilor (victimele minore C.E. -15 ani, P.R.C. - 16 ani), fapt ce a favorizat reuşita activităţii infracţionale a membrilor grupului, minorele şi tinerele primind asigurări că vor accede la o viaţă uşoară material prin această modalitate, dar şi la intrarea în „lumea bună a societăţii”.

De asemenea inculpatul B.C.C. a reuşit mobilizarea inculpatului S.D.D. cu ajutorul şi al inculpatei G. E.A. sora primului, încât, în perioada următoare în mod coordonat au fost identificate şi aduse în cadrul reţelei de prostituate alte tinere. Tot în această perioadă, gruparea a fost sprijinită şi de inculpatul R.G.C., cunoştinţă mai veche a inculpatului S.D.D. şi persoană de încredere a acestuia care a acţionat atăt în ţară cât şi în Italia, aşa cum se va vedea când vor fi analizate infracţiunile de proxenetism reţinute în sarcina acestuia.

De altfel, în mediul infracţional în care au acţionat, inculpaţii au manifestat interes şi spre operaţiuni cu droguri, astfel că la data de 26.11.2016, inculpatul S.D.D. a fost prins în fapt, într-un caz separat, după ce a introdus în ţară, cu ajutorul altor persoane, droguri din categoria cannabis, transportate din Italia, când a fost arestat preventiv şi ulterior condamnat definitiv la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare.

Din activitatea infracțională desfășurată, membrii grupării au beneficiat de sume de bani de cca. 40.000 euro (inculpatul B.C.C. aproximativ 16.000 euro, inculpații S.D.D. și G.E.A. de aproximativ 20.000 euro, iar inculpatul R.G.C. a profitat de aproximativ 5.500 euro), sume de bani dovedite mai ales prin transferurile monetare, dar şi cu declaraţiile constante şi neechivoce ale victimelor.

II. Infracţiunile de trafic de minori, trafic de migranţi şi fals material în înscrisuri oficiale săvârşite în raport cu persoanele vătămate C.E. (15 ani) şi P.R.C. (16 ani)

Aşa cum s-a arătat anterior, inculpata G. E.A., a avut o relaţie de concubinaj cu inculpatul S.D.D., stabilindu-şi locuinţa începând cu data de 05.06.2014, la domiciliul părintesc al inculpatului menţionat, din oraşul Bumbeşti Jiu, localitatea Curtişoara, jud. Gorj. Până atunci, locuise o perioadă de timp cu sora sa, G. T., în acelaşi oraş, localitatea Tetila, nr. 214. În aceste împrejurări, a cunoscut-o pe P.R.C. din localitatea Tetila, în privinţa căreia nu există dubii că nu a ştiut că este minoră când s-au petrecut faptele ce se prezintă. Mai mult, inculpaţii G. E.A. şi S.D.D. constataseră că minora provine dintr-o familie dezorganizată şi că, în ultima perioadă de timp, se afla în grija bunicilor materni, timp în care mama acesteia era plecată în Norvegia la muncă.

În aceleaşi împrejurări, inculpata G. E.A. a cunoscut-o şi pe minora C.E., despre care a aflat că provine tot dintr-o familie dezorganizată, că a părăsit domiciliul părintesc şi că nu are o locuință stabilă. Inculpaţii au întrezărit situaţia recrutării celor două minore în vederea practicării prostituţiei. Mai întâi, în vara anului 2015, cei doi inculpaţi au ademenit-o pe C.E. să locuiască la domiciliul acestora din localitatea Curtişoara, sub pretextul că au nevoie de ajutor pentru îngrijirea copilului acestora, atunci în vârstă de aproximativ 1 an şi trei luni. Inculpaţii au pus în aplicare un plan ocult, încât au reuşit ca în mod organizat să transporte pe minora C.E. în Italia, în zona metropolei milaneze, zonă care aşa cum s-a arătat era bine cunoscută de inculpaţi, unde au cazat-o şi transferat-o în scopul exploatării sexuale. În Italia se afla mama inculpaţiilor G., dar şi sora acestora, G. T., persoane care aveau legături cu cetăţeni italieni, albanezi şi de altă naţionalitate.

Astfel, după o perioadă de şedere la Curtişoara, persoana vătămată C.E. a fost convinsă de inculpaţii G. E.A. şi S.D.D. să accepte plecarea în Italia, unde au susţinut că o ajută să lucreze la un hotel sau ca îngrijitoare pentru copii. Întrucât minora nu putea ieşi din ţară decât însoţită de părinţi sau cu împuternicirea unei persoane din partea acestora, inculpaţii G. E.A. şi S.D.D. au hotărât să-i obţină un act de identitate fals în care să se ateste că este o persoană majoră. Prin intermediul unei persoane de legătură, neidentificată, căreia inculpatul S.D.D. i-a pus la dispoziţie o fotografie a minorei, pe care i-a efectuat-o cu telefonul mobil, inculpaţii au obţinut cartea de identitate cu seria GZ nr. 572478, având datele reale ale persoanei majore S.D., lângă care a fost aplicată fotografia minorei.

În realizarea activităţii infracţionale, la data de 04.09.2015, inculpata G. E.A. a cumpărat bilete de la Agenţia Gorj Turism Târgu Jiu atât pentru ea, cât şi pentru minora C.E. (pe numele de S.D.), cu plecare la data de 06.09.2015, prin firma de transport persoane Atlassib. Totodată inculpata G. E.A., în aceeaşi zi, a ridicat suma de 166,66 euro, expediați din Milano, de către persoana sa de legătură.

În continuare, la data de 06.09.2015, inculpatul S.D.D. a transportat la autogara din municipiul Târgu Jiu pe inculpata G. E.A. şi pe minora C.E., ambele îmbarcându-se în autocarul cu nr. 1807 JBM al firmei Atlassib şi, în aceeaşi zi, au ieşit din ţară cu destinaţia Milano. Minora C.E. a fost cazată la o persoană numită Manolio care atunci convieţuia cu G. T., iar timp de două săptămâni a fost obligată să practice prostituţia cu diferiţi bărbaţi, printre clienţi aflându-se în principal R.A. (aşa cum s-a arătat, persoană de 63 ani, concubinul mamei inculpaţilor G. E.A. şi B.C.C.). Datorită faptului că minora a reuşit să fugă de lângă inculpata G. E.A., s-a dus în Italia şi inculpatul S.D.D., situaţie în care membrii grupării infracţionale au reuşit să o recupereze pe minoră. De teamă că între timp ar fi putut să alerteze autorităţile, concubinii G. E.A. şi S.D.D. au negociat cu minora, permiţându-i să se întoarcă în ţară. Astfel, C.E. a revenit acasă cu autocarul, folosind acelaşi act de identitate falsificat, iar cei doi inculpaţi au călătorit în paralel cu autoturismul pentru a nu avea probleme la frontieră.

Ajunsă acasă, după un timp de şedere la domiciliul părintesc, C.E. a fost convinsă de inculpata G. E.A. să se întoarcă la domiciliul inculpaţilor din localitatea Curtişoara. Astfel, inculpaţii G. E.A. şi S.D.D. au plănuit să o transporte din nou pe minoră în Italia, pentru a practica prostituția. Minora plecase de la domiciliul său fără bunuri şi fără documente, ocazie cu care tatăl acesteia, C.G., a descoperit întâmplător actul de identitate fals, pe care l-a ascuns şi, mai apoi, l-a predat organelor de poliţie (30.12.2015).

Cei doi inculpaţi au stabilit ca, în aceleaşi împrejurări, să transporte în Italia şi pe minora P.R.C., considerând că scopul exploatării sexuale celor două minore poate fi atins mai uşor, iar rezultatele sunt mai mari.

În ceea ce priveşte pe minora P.R.C., inculpaţii G. E.A. şi S.D.D. au intrat în legătură cu o persoană care a falsificat două procuri speciale, ce poartă fictiv încheierile de autentificare nr.325/25.11.2015 şi nr. 326/25.11.2015, în numele notarului public R.D. Prin aceste înscrisuri falsificate s-a creat aparenţa că părinţii minorei P.R.C. şi-au dat acordul ca aceasta să călătorească în Italia pe orice rută în perioada 25 noiembrie 2015-25 noiembrie 2016, însoţită de inculpata G. E.A.. De menţionat că inculpata G. E.A. avea deja obţinut cazierul judiciar, document solicitat în cazul însoţirii minorilor peste frontieră, încă de la data de 12.08.2015.

Nemaifiind posibilă recuperarea primului act de identitate falsificat pentru minora C.E., inculpaţii S.D.D. şi G. E.A. au obţinut de la persoana lor de legătură o a doua carte de identitate, seria GZ, nr. 572478, cu datele persoanei majore S.D. şi fotografia persoanei vătămate.

Inculpata G. E.A. a cumpărat, la data de 01.12.2015, de la S.C. Gorj Turism S.A., biletele de călătorie pe ruta Târgu Jiu - Milano, cu plecare la 02.12.2015, atât pentru ea, cât şi pentru C.E. (S.D.) şi P.R.C.. În documentele încheiate de firma de turism au fost menţionate ca date de contact ale cumpărătorului biletelor de călătorie şi numărul de telefon al inculpatei G. E.A. (0763/982.790). În mod asemănător, ca și la deplasarea anterioară din luna septembrie 2015, inculpata G. E.A., pentru a cumpăra bilete de călătorie, a primit la data de 30.11.2015, suma de 211, 34 euro, expediați din Milano, prin Western Union, de la R.A.. De pe numele aceluiași expeditor, inculpata G. E.A. mai ridicase la data de 25.11.2015, o altă sumă de 106, 20 euro.

În continuare, inculpata G. E.A. s-a organizat împreună cu inculpatul S.D.D., pentru ca să transporte şi să îndrume, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat până la Milano, pe cele două minore, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale prin exploatarea sexuală a acestora.

Inculpatul S.D.D. a profitat de faptul că mama minorei P.R.C. era plecată în Norvegia la muncă și că aceasta se află numai în grija bunicii sale, ocazie cu care a înşelat vigilenţa acesteia din urmă, luând pe ascuns pe minoră din domiciliul său în dimineaţa zilei de 02.12.2015. De conivenţă cu inculpata G. E.A., a deplasat-o pe aceasta şi pe cele două minore la autogară, unde cele trei persoane s-au îmbarcat în autocarul cu nr. B-66-XAT al firmei S.C. Atlassib S.R.L. Sibiu.

Ajunse la punctul de frontieră Nădlac, autorităţile române au constatat că C.E. are carte de identitate falsă, iar pentru minora P.R.C. s-a solicitat din partea însoţitoarei inculpatei G. E.A. cazierul judiciar. În această situaţie, inculpata G. E.A., ştiindu-se vulnerabilă, a susţinut că nu deţine un astfel de document, cu toate că, în realizarea planului infracţional, solicitase certificatul de cazier încă de la data de 12.08.2015, a cărui valabilitate încă nu expirase.

În urma acestui control, minora C.E. a fost plasată pentru asistare în Centrul de Primire Minori al D.G.A.S.P.C. Arad, dar la data de 03.12.2015, inculpata G. E.A. s-a deplasat în municipiul Arad împreună cu inculpatul S.D.D., pentru a recupera pe minoră. Inculpata G. E.A. s-a prezentat ca mătuşă din partea tatălui minorei şi a dat o declaraţie olografă, prin care a solicitat externarea acesteia şi a încheiat proces verbal de încetare a asistării, după care a luat-o din centru, revenind acasă împreună cu inculpatul S.D.D. şi cele două minore.

Mai departe, inculpata G. E.A. a îndrumat pe minoră să şteargă orice date de pe Facebook şi Whatsapp, să plece pentru o perioadă din localitate şi să nu colaboreze pentru acordarea asistenţei sociale, iar mai apoi a trecut la ameninţarea şi compromiterea minorei în situaţia în care aceasta s-a hotărât să facă declaraţii corespunzătoare adevărului.

Cele reţinute anterior sunt dovedite pe deplin cu declaraţiile victimelor minore şi membrilor de familie ai acestora (mamă, bunică), date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată (C.E. - fila 82, vol. I, P.R.C. - fila 148, vol. IV), precum şi declaraţiile martorilor C.V. (fila 71, vol. II), C.T. (fila 72, vol. II), T.N. (fila 170, vol. II, dosar instanţă), dar şi înscrisurile existente la dosarul cauzei (act de identitate fals pe numele S.D. -fila 56, volumul V d.u.p., raport de constatare criminalistică nr. 135711/18.12.2017 - fila 47-55, volumul V d.u.p., adresă-răspuns S.C. ATLASIB S.R.L. - fila 57-76, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns S.C. GORJ TURISM S.R.L. - fila 77-87, volumul V d.u.p., adresă-răspuns D.G.A.S.P.C. ARAD - fila 88-108, volumul V d.u.p., adresă-răspuns Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea - Sector Nădlac - fila 109-116, volumul V d.u.p., adresă-răspuns B.N.I. Raluca Daviţoiu - fila 117-121, volumul V d.u.p., raport de constatare criminalistică 135182/14.11.2017 - fila 124-137, volumul V d.u.p., carte de identitate falsă pe numele S.D. - fila 138-140, volumul V d.u.p., adresă-răspuns Serviciul de combatere a traficului de persoane - fila 152-170, volumul V d.u.p.).

III. Infracţiunile de proxenetism săvârşite în raport cu Ţ.M.A., S.M.I. (actualmente D.), C.C.A., T.L.C., fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare a banilor

Din ansamblul probator, instanţa reţine că după încercarea nereușită din luna decembrie 2015, când a eşuat scoaterea din țară a persoanelor vătămate minore C.E. și P.R.C., inculpatul S.D.D. s-a orientat spre S.M.I. (24 ani), persoană pe care a cunoscut-o ca prostituată din mediul său infracțional frecventat, în luna februarie 2016.

Inculpatul B.C.C. recrutase încă din toamna anului 2015, pe Ţ.M.A., zisă Mara, identificând-o în Italia, în timp ce practica prostituţia şi a convins-o să continue această activitate sub coordonarea inculpatului. Pentru a o atrage, inculpatul B.C.C. a folosit metoda ,,loverboy”, i-a promis că se va căsători cu tânăra, sens în care i-a prezentat-o și mamei sale, dar mai ales a ademenit-o prin poziția pe care inculpatul o manifesta în raport cu mediul infracțional din zona unde Ţ.M.A. practicase prostituția până în acel moment.

În paralel, inculpatul S.D.D., de conivenţă cu S.M.I. (actualmente D.) i-a înlesnit practicarea prostituţiei, pentru început pe raza judeţului Gorj, printre clienţi recomandându-i mai mulţi bărbaţi, persoane cunoscute acestuia. Mai apoi, când inculpatul s-a convins că se merită transportarea şi cazarea în Italia a sus-numitei, a început să conlucreze şi cu ceilalţi membri ai grupării, în principal cu inculpatul B.C.C. și concubina acestuia, inculpata G. E.A..

Între timp, în ultimele zile ale lunii februarie 2016, inculpatul B.C.C. s-a deplasat în municipiul Galaţi împreună cu Ţ.M.A. cu scopul ca, aceasta din urmă, să cumpere un autoturism marca Audi A8, pe care chiar inculpatul B.C.C. i l-a recomandat şi a îndrumat-o ca, din banii obţinuţi din prostituţie, să-l achiziţioneze. Inculpatul potrivit metodei amintite, i-a declarat persoanei vătămate că nutreşte faţă de aceasta sentimente de iubire şi că ar dori să se despartă de actuala sa soţie pentru a-şi face un viitor împreună, chiar dacă aceasta dăduse de dată recentă naştere unui copil (2 ianuarie 2016). În acelaşi mod, inculpatul a îndemnat-o pe tânără la o comuniune de bunuri, sugerându-i ca din banii obţinuţi din prostituţie, să investească prin cumpărarea și închirierea unor imobile în municipiul Craiova sau Bucureşti, pentru a produce fructe civile.

De fapt inculpatul B. a ales autoturismul potrivit gusturilor sale, după ce a consultat site-uri de vânzări auto şi a luat legătura cu vânzătorul, martorul G.S.G.. Ca urmare a întâlnirii cu posesorul autoturismului marca Audi A 8 cu nr. de înmatriculare GL10 KCR, persoana vătămată Ţ.M.A., în prezenţa inculpatului B.C.C., a plătit suma de 15.000 euro, ca preţ cerut de vânzător şi a încheiat contract de vânzare-cumpărare în numele său cu G.S.G.. Autoturismul a fost condus la întoarcere de inculpatul B.C.C., urmând să o ajute pe Ţ.M.A. şi la obţinerea permisului de conducere.

Ca dovadă a premeditării acestui fapt, inculpatul a avut grijă ca actele de dobândire să le oprească asupra sa, rămânând persoanei vătămate doar dublura cheii de contact. După revenirea de la Galaţi, inculpatul a lăsat persoana vătămată Ţ.M.A. la domiciliul său din comuna Bârza, judeţul Olt şi a plecat cu autoturismul, motivând o problemă medicală urgentă a fiului său nou născut. După aceea, s-a eschivat mereu să restituie autoturismul, sugerând persoanei vătămate că prioritar este să revină în Italia, pentru practicarea prostituţiei şi pentru a nu pierde oportunitatea închirierii în condiţii mai convenabile unei alte locaţii identificate de inculpat. În paralel, inculpatul B.C.C. a ţinut legătura şi cu inculpatul S.D.D., pentru a se corela în desfăşurarea activităţilor infracţionale ulterioare.

Drept urmare, la data de 09.03.2016, inculpatul B.C.C. s-a deplasat la domiciliul persoanei vătămate Ţ.M.A. cu autoturismul marca Opel Astra, înmatriculat în Italia cu nr. DK 557 YK, ţinut ascuns la domiciliul socrului său din comuna Runcu, jud. Gorj şi, la data de 10.03.2016, a plecat în Italia cu aceasta, unde a cazat-o la o altă locaţie decât cea folosită în activitatea anterioară. La domiciliul socrului său, inculpatul B.C.C. a adăpostit autoturismul marca Audi A8, motivând lui Ţ.M.A. că maşina are probleme tehnice şi că, după instalarea ei în Italia, se întoarce pentru a le rezolva. În realitate, inculpatul aplica planul său de a se îndepărta de aceasta, având legături cu inculpatul S.D.D. să-i preia activitatea infracţională de coordonare directă a practicării prostituției din partea tinerei. De altfel, inculpatul S.D.D. se pregătea ca, la semnalul optim, să plece în Italia cu S.M.I..

Conform planului, la data de 09.04.2016, inculpatul S.D.D. a plecat în Italia cu S.M.I., conducând autoturismul Alfa Romeo înmatriculat în Anglia, cu nr. EF 02 KVE, unde l-a aşteptat inculpatul B.C.C. aflat la noua locaţie, situată la cca. 15 km de Milano (Vittorio-Veneto) împreună cu Ţ.M.A.. La această locaţie a fost cazată şi S.M.I., care a început să practice prostituţia la stradă, separat sau prin asociere cu Ţ.M.A.. Cei doi inculpaţi au obţinut foloase patrimoniale, B.C.C. din practicarea prostituţiei tinerei Ţ.M.A. (cu numele de scenă Mara), iar inculpatul S.D.D. prin practicarea prostituţiei din partea tinerei S.M.I. (cu numele de scenă Daria). Astfel, inculpatul S.D.D. a beneficiat, în primă etapă, de suma de aprox. 3.500 euro, după care S.M.I. şi-a dorit, în cursul lunii mai 2016, să rupă legătura cu inculpatul S.D.D.. Atât inculpatul B.C.C. şi inculpatul S.D.D. au revenit în ţară în a doua jumătate a lunii aprilie 2016, unde familiile acestora s-au organizat pentru botezul fiului celui dintâi inculpat.

La data de 07 mai 2016, inculpatul S.D.D. a primit, prin transfer Western Union, suma de 279 lei de la S.M.I., expediați în Italia.

Ulterior, la 10 mai 2016, inculpatul S.D.D. a plecat din nou în Italia de conivenţă cu inculpatul B.C.C., pentru a transporta din nou pe Ţ.M.A., care revenise în ţară în speranţa redobândirii autoturismului pe care îl cumpărase şi rezolvarea unor probleme personale. Pentru deplasare, inculpatul S.D.D. a folosit autoturismul marca Opel Astra, cu nr. de înmatriculare DM335WJ, folosit şi de inculpatul B.C.C.. Inculpatul S.D.D. a rămas în continuare în Italia, având grija activităţilor de prostituţie din partea celor două tinere, cu atât mai mult, cu cât S.M.I. s-a exprimat că vrea să rupă legătura şi să lucreze pe cont propriu. La data de 17 mai 2016, inculpatul S.D.D. a trimis din Milano, prin serviciul Western Union, către inculpatul B.C.C., suma de 113 euro. Evident, membrii grupării infracţionale s-au înţeles să manifeste un comportament duplicitar în raport cu tinerele prostituate, să se implice şi G. T. iar, de la caz la caz, să exercite intransigenţă şi acte de violenţă împotriva tinerelor.

În continuarea aplicării planului infracțional, în partea a doua a lunii mai 2016, folosind aceeaşi metodă „loverboy”, inculpatul S.D.D. şi-a manifestat faţă de Ţ.M.A. propunerea de a-şi face un viitor împreună, afirmând că se desparte de inculpata G. E.A.. De fapt urmărea, în mod asemănător ca şi inculpatul B.C.C., obținerea la maxim a produsului infracţional atât cel de viitor, cât şi cel economisit din activitatea de prostituţie, de către Ţ.M.A.. În acelaşi timp, inculpatul S.D.D. a remarcat, fiind în Italia, că împreună cu Ţ.M.A. practică prostituţia la stradă şi C.C.A. (21 ani). Această constatare i-a dat ideea să obţină câştiguri şi de pe urma tinerei C.C.A., făcând un plan să implice și alte persoane, printre care pe inculpatul R.G.C.. Acest inculpat avea o relaţie apropiată cu inculpatul S.D.D. de foarte mulţi ani şi căpătase încrederea acestuia.

În acest punct de analiză, instanţa reţine că inculpatul S.D.D. a revenit în ţară la scurt timp, pentru a recruta şi alte victime cu atât mai mult, cu cât pierduse controlul asupra numitei S.M.I., în jurul datei de 13.05.2016. În schimb, a rămas în permanent contact telefonic cu Ţ.M.A., care continua practicarea prostituţiei. Ulterior, a revenit în Italia inculpatul B.C.C., dar au început să se răcească relaţiile sale cu Ţ.M.A., întrucât aceasta şi-a dat seama că inculpatul nu mai doreşte să-i restituie autoturismul marca Audi A8, cumpărat de ea. La data de 01.06.2016, Ţ.M.A., cu ajutorul inculpatului S.D.D. şi a inculpatului R.G.C., a luat autoturismul din parcarea blocului unde locuieşte inculpatul B.C.C. în oraşul Târgu Jiu şi l-a dus la domiciliul său, dar în cursul nopţii următoare, inculpatul B.C.C. l-a luat din curtea acesteia şi l-a ascuns cu ajutorul altor persoane în diferite locuri şi, mai apoi, la domiciliul socrului său, inculpatul B.I..

Indubitabil, inculpatul B.C.C. s-a gândit după acest moment să-şi asigure în mod exclusiv folosinţa, dar şi proprietatea autoturismului pentru a înlătura orice legătura cu provenienţa reală a acestuia şi pentru a evita eventualele pretenţii ulterioare ale persoanei vătămate Ţ.M.A.. În acest sens, a întocmit succesiv mai multe variante de contracte, în care se arată fictiv că autoturismul menţionat a fost cumpărat, alternativ, de el, de mama sa, P.I. fie de socrul său, inculpatul B.I.. Până la urmă, inculpatul a hotărât, la înţelegere cu B.I., să falsifice un contract de înstrăinare-dobândire a autoturismului marca Audi A8, cu nr. de înmatriculare GL 10 KCR, prin care se atesta în mod fals că inculpatul B.I. l-a cumpărat cu suma de 12.000 euro din mun. Galaţi, la data de 28.11.2016, de la vânzătorul P.F.D. (fila 64 vol. III - dos.u.p. și fila 56 vol. IV instanță). Acest înscris sub semnătură privată a fost însuşit şi semnat la cumpărător de inculpatul B.I., cu toate că nu a avut nicio contribuție la cumpărarea autovehiculului şi nici legătură cu vânzătorul trecut în act. Semnătura vânzătorului a fost falsificată, iar în continuare inculpatul B.I. a solicitat înmatricularea care s-a realizat la data de 27.02.2017, când autoturismul a primit în mod preferenţial numărul GJ 88 BRZ, număr folosit de inculpat la autoturismele sale şi care reprezintă de fapt, destul de vizibil, o combinație de litere a numelui său.

Cele antereferite sunt confirmate de împrejurarea că la percheziţia domiciliară efectuată la apartamentul unde locuia inculpatul B.C.C. au fost identificate un număr mare de contracte de vânzare-cumpărare falsificate pentru mai multe autovehicule, printre care şi alte trei variante în cazul autoturismului menţionat mai sus.

Revenind la descrierea faptelor de proxenetism, instanţa constatată şi reţine că în seara de 08.06.2016, inculpatul S.D.D. a plecat din nou în Italia pentru a o transporta pe Ţ.M.A. ca să practice prostituţia. Deplasarea s-a făcut cu autoturismul marca Ford Focus, înmatriculat în Anglia, cu numărul ST 56 WKD, dobândit cu suma de 700 euro provenită din prostituţie. Autoturismul a fost în continuare folosit şi înstrăinat în interes propriu de către inculpatul menţionat.După data de 08.06.2016, Ţ.M.A. a continuat să practice prostituţia, fiind ajutată de inculpatul S.D.D., care s-a ocupat să schimbe şi locuinţa acesteia. La noua adresă a venit să locuiască şi C.C.A.. După instalare, acest inculpat s-a întors în România, dar, în înţelegere cu inculpatul R.G.C., l-a trimis pe acesta să locuiască la noua adresă cu cele două tinere, unde a stat aproximativ o lună. Rolul inculpatului R.G.C. a fost acela de a supraveghea şi înlesni practicarea prostituţiei celor două tinere, de a obţine şi el foloase patrimoniale şi de a trimite bani către inculpatul S.D.D., până când acesta din urmă s-a întors în Italia.

Totodată, în luna septembrie 2016, inculpatul S.D.D. a căutat şi alte tinere, pentru a le înlesni practicarea prostituţiei, ocazie cu care a identificat pe T.L.C. (19 ani). În acest sens, a conlucrat cu inculpatul R.G.C., împreună înlesnind practicarea prostituţiei sus-numitei pe o perioadă de două săptămâni, având intenţia ca pe viitor să o transporte și să o cazeze în Italia în acelaşi scop.

Printre clienţii recomandaţi de cei doi inculpaţi, se numără şi martorul M.F., persoană care, în cursul nopţii de 02/03.09.2016, a purtat mai multe discuţii telefonice cu aceştia, care au intermediat legătura cu martora T.L.C. pentru a întreţine relaţii sexuale în schimbul sumei de 100-150 lei.

În luna octombrie 2016, inculpatul S.D.D. a convins din nou pe S.M.I. (D.) să o transporte în Italia pentru a practica prostituţia şi din banii realizaţi să-i dea în mare parte şi inculpatului, pentru achitarea unei presupuse datorii. Totodată inculpatul a profitat de situaţia acesteia care îşi dăduse copilul de 8 ani în plasament şi vroia să-l ia acasă (fila 167 vol. II. Instanţă). După o scurtă şedere la domiciliul acestuia, martora a fost transportată prin grija inculpatului în Italia cu autoturismul marca Renault Kangoo, număr de înmatriculare GJ 29 DMS, proprietate a tatălui său, Stănoiu Mihai. Pentru că inculpatul S.D.D. avea permisul de conducere suspendat, s-a folosit în calitate de şofer, de martorul T.I.C., zis ,,Brader”.

Pe o perioadă de aproximativ o lună, S.M.I. a practicat prostituţia în înţelegere şi pentru inculpatul S.D.D. căruia i-a dat din câştiguri suma de circa 1.700 euro. Având în vedere şi banii câştigaţi de acelaşi inculpat în prima etapă descrisă anterior, se constată că inculpatul S.D.D. a obţinut foloase patrimoniale din activitatea de prostituţie a susnumitei în sumă de circa 5200 euro.

Instanţa reţine că pe perioada săvârşirii faptelor prezentate mai sus, între inculpatul S.D.D. și concubina sa, inculpata G. E.A., a existat o permanentă legătură, scopul final fiind acela de a realiza cât mai mulți bani din activități de trafic de persoane și proxenetism. De fiecare dată, inculpatul S.D.D. îi comunica acesteia intențiile sale privind activitatea pe care o desfășura cu prostituatele, sumele de bani primite de la acestea, totodată beneficiind de sfaturi de la inculpată cum să se comporte cu tinerele pentru a le ține în apropierea sa. În acest sens, sunt relevante discuțiile purtate prin intermediul aplicațiilor Facebook şi WhatsApp între inculpaţii S.D.D., G. E.A. și martora S.M.I. (D.), puse de aceasta din urmă la dispoziția organelor de poliție judiciară, la data de 09.01.2017. Aşadar, pentru inculpatul S.D.D. martora menţionată era socotită doar ca simplă sursă de venit şi o mare parte a banilor proveniţi din practicarea prostituţiei acesteia au ajuns în beneficiul inculpatei G. E.A. (filele 9-30 vol II-dos.u.p.).

Potrivit transferurilor de bani obținute autorizat la dosarul cauzei, rezultă că, la data de 20 iunie 2016, inculpatul R.G.C. a expediat prin Western Union, din Milano, suma de 226, 24 euro către inculpatul S.D.D., bani ridicați din Târgu Jiu, iar la data de 22 iunie 2016, i-a expediat, în același mod, suma de 113, 40 euro. La rândul său, persoana vătămată Ţ.M.A. a expediat către inculpatul S.D.D., la datele de 17 iunie 2016, 25 iunie 2016, 27 iunie 2016, 30 iunie 2016 și 06 iulie 2016, suma totală de 935 euro. C.C.A. a expediat la 02 august 2016 și 05 august 2016, către inculpatul S.D.D., suma totală de 558 euro.

Beneficiind de aportul financiar al celor două victime, fapt ce atestă că metoda ,,loverboy” a avut succes, la data de 19.07.2016, inculpaţii S.D.D. şi R.G.C. au condus în ţară pe cele două tinere, ocazie cu care au beneficiat şi de un scurt sejur în staţiunea Băile Herculane, toate cheltuielile fiind suportate de către acestea.

Conform planurilor dar şi a îndemnurilor făcute de inculpatul S.D.D. împreună cu inculpatul R.G.C., asupra persoanei vătămate Ţ.M.A., aceasta din urmă a retras, la data de 22.07.2016, din contul deschis la CEC Bank SA Balş, suma de 10.000 euro economisită din activitatea de prostituţie, bani pe care i-a dat inculpatul S.D.D. (filele 43-48, vol. IV-dos.u.p.). Ţ.M.A. a înmânat inculpatului şi suma de 13.000 lei, retrasă la data de 07.09.2016 din contul său deschis la BRD GROUPE SOCIETE GENERALE-Agenţia Balş, jud. Olt (filele 49-62 vol. IV - dos.u.p.).

În continuarea activităţii infracţionale, la data de 22.07.2016, în baza înţelegerii avute cu inculpatul S.D.D., a plecat spre Italia inculpatul R.G.C., pentru a transporta cu autoturismul marca Renault Kangoo, număr de înmatriculare GJ 29 DMS, pus la dispoziţie de către inculpatul S.D.D. pe Ţ.M.A. şi C.C.A. pentru a continua practicarea prostituţiei. Sprijinul acordat acestora de către inculpaţii S.D.D. şi R.G.C., cât şi legătura infracţională, s-a întins până în cursul lunii septembrie 2016.

Din probele existente la dosar, instanţa reţine că în perioada iunie - septembrie 2016, inculpatul S.D.D. a obținut de la persoana vătămată Ţ.M.A. aproximativ 15.000 euro, bani proveniți din activitatea de prostituție. O parte din această sumă a fost folosită de inculpatul S.D.D., pentru achiziționarea mai multor autoturisme, respectiv Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare FL 05 CNO, autoutilitara marca Fiat Ducato cu numărul de înmatriculare TX 0368AK, Audi A6 cu numărul de înmatriculare V 929 SBD, pe care l-a schimbat cu un autoturism Kia Sorento cu numărul de înmatriculare GF 52 ORL, iar restul a investit în imobilul părinților săi din localitatea Curtișoara, cât și în imobilul pe care concubina sa, inc. G. E.A., a început să-l construiască în localitatea Fratoștița, județul Dolj. Aceste aspecte rezultă din transferurile monetare prin serviciul Western Union şi înscrisurile depuse la dosar.

Din activitatea infracţională, inculpatul R.G.C. a obținut foloase patrimoniale în sumă totală de aprox. 5500 euro, bani proveniţi din activitatea de prostituţie a numitelor Ţ.M.A. şi C.C.A.. Sumele de bani însușite de cei doi inculpați au fost primite în mod direct sau prin transfer monetar Western Union, atât pe numele inculpaților, cât și prin persoane interpuse.

La datele de 19 august 2016 și 20 august 2016, inculpatul S.D.D. a primit, prin transfer Western Union, de la Ţ.M.A. din Milano, suma de 430 euro, iar inculpatul R.G.C. a ridicat, în numele său, bani prin Western Union, expediați pentru inculpatul S.D.D., întrucât acesta a aflat că este monitorizat, după cum a și trimis bani în interesul acestuia.

Inculpatul B.C.C. a primit și el bani expediați prin Western Union, de către Ţ.M.A., sens în care a fost identificată tranzacția în sumă de 204, 84 euro, efectuată la 31 martie 2016.

Din Milano, inculpatul S.D.D. a expediat sume de bani la datele de 22 aprilie 2016, 26 aprilie 2016, 02 mai 2016 și 13 mai 2016, către inculpata G. E.A., iar la data de 17 mai 2016, a expediat și către inculpatul B.C.C., suma de 113 euro.

Starea de fapt reţinută este dovedită fără echivoc prin declaraţiile persoanelor vătămate Ţ.M.A. (fila 129, vol. II instanţă), Schintee (D.) Maria Ionela (fila 167, vol. II instanţă), C.C.A. (fila 136, vol. II instanţă), şi T.L.C. (fila 1, vol. III instanţă), date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată, care se coroborează atât între ele, cât şi cu declaraţiile martorilor M.F. (fila 138, vol. II instanţă), Tetileanu Andrei (fila 172, vol. II instanţă), C.C. (fila 173, vol. II instanţă), P.A. (fila 2, vol. III instanţă).

Cu referire la infracţiunea de spălare a banilor instanţa reţine că, banii proveniţi din infracţiunile de proxenetism, au fost folosiţi de inculpatul B.C.C. pentru cumpărarea mai multor bunuri mobile şi imobile. Astfel, acesta a cumpărat un teren agricol în comuna Brădeşti, sat Răcarii de Jos, jud. Dolj, pe care a edificat o casă şi anexe (bunuri imobile donate mamei sale P.I.), a dobândit fraudulos în luna martie 2016 un autoturism marca Audi A8 (înmatriculat cu numărul GJ 88 BRZ, pe numele socrului său, B.I.), a dobândit în toamna anului 2016 autoutilitara marca Nissan Primastar (înmatriculată cu numărul GJ 16 BRZ, pe numele de B.A.N.), a dobândit în anul 2016 autoturismul Opel Astra (înmatriculat provizoriu cu numărul GJ 087651, pe numele inculpatului B.I.), a dobândit în vara anului 2016 autoturismul marca BMW X5 (înmatriculat cu numărul DJ 17 BRZ, pe numele mamei sale P.I.), a dobândit în primăvara anului 2016 autoutilitara marca Citroen Jumper (înmatriculată cu numărul DJ 87 BLU, pe numele mamei sale, P.I.), a dobândit în anul 2016 autoutilitara marca Ford (înmatriculată cu numărul GJ 84 BRZ, pe numele lui D.F.), a dobândit în anul 2016 platforma auto (înmatriculată cu numărul GJ 07 BLU, pe numele socrului său, inculpatul B.I.), a dobândit în anul 2017 autoturismul marca Opel Vectra (înmatriculat cu numărul MH 05 LOU, pe numele lui A.A. şi vândut cu acte false în luna octombrie 2017, către P.F.D.), a dobândit în anul 2016 autoturism marca Renault Kangoo (înmatriculat cu numărul GJ 10 DBN, pe numele socrului său B.I.), a dobândit din Olanda în luna octombrie 2017, autoturism marca Renault Kangoo (înmatriculat cu numărul DJ 28 GIU, pe numele mamei sale, P.I.), a dobândit din Olanda în luna octombrie 2017, autoturismul marca Opel Zafira (trecut în acte pe numele mamei sale P.I., neînmatriculat până în prezent), a dobândit în anul 2017 pe numele socrului său, B.I., un teren în suprafaţă de 1.000 mp. pe raza mun. Tg-Jiu, cartier Bârseşti. De asemenea, inc. B.C.C., în cursul anului 2017, a efectuat lucrări de construire sau renovare la imobilul socrului său B.I. din comuna Runcu, sat Runcu, nr. 316, jud. Gorj, la imobilul din comuna Brădeşti, împrejmuirea cu zid a terenului din municipiul Târgu Jiu, cartier Bârseşti, cât şi îmbunătăţiri la apartamentul de domiciliu din acelaşi oraş.

La rândul său, inculpata G. E.A. a început în vara anului 2016 construirea unui imobil în localitatea Fratoştiţa, jud. Dolj, iar G. T. a construit un imobil în Bumbeşti Jiu, localitatea Tetila, însă nu a fost trimisă în judecată.

Inculpatul S.D.D., din banii obţinuţi din activitatea infracţională, a efectuat îmbunătăţiri la imobilul părintesc din Bumbeşti Jiu, localitatea Curtişoara, timp în care, în cursul anului 2016, a cumpărat, folosit şi revândut, în scurte perioade de timp, mai multe autovehicule, printre care un autoturism Alfa Romeo, înmatriculat în Anglia cu numărul EF 02 KVE, un autoturism marca Ford Focus, înmatriculat în Marea Britanie, cu numărul ST 56WKD, un autoturism marca Audi A6, înmatriculat în Marea Britanie, cu numărul V 929 SBD, autovehicul Kia Sorento, înmatriculat în Marea Britanie, cu nr.GF 52 ORL, autoturism BMW, înmatriculat în Italia cu numărul CA 523 BF, un autovehicul Opel Insignia cu numărul de înmatriculare GJ 86 DMS, autovehicul Skoda Octavia înmatriculat în Marea Britanie cu numărul FL 05 CNO, autovehicul Fiat Ducato înmatriculat în Bulgaria cu numărul TX 0368 A, autoturism Renault Laguna cu nr. de înmatriculare GJ 04 WGA .

Scopul schimbării frecvente a autovehiculelor menţionate mai sus era dat de faptul că inculpatul S.D.D., începând din primăvara anului 2016, era persoana care acţiona direct în vederea recrutării, transportării în ţară şi în străinătate a tinerelor, considerându-se vizat de organele de anchetă.

Inculpatul B.C.C. a schimbat, a ascuns, a disimulat natura şi provenienţa bunurilor încheind numeroase înscrisuri, astfel: contract de vânzare-cumpărare încheiat în cinci exemplare cu data 01.06.2016 în mun. Tg-Jiu între vânzător G.S.G. şi cumpărător B.C.C. pentru preţul de 13.000 euro (filele 31-35, vol. VII- dos.u.p.); contract de vânzare-cumpărare încheiat în două exemplare la data de 01.06.2016 în mun Tg-Jiu între vânzător P.F.D. şi cumpărător P.I. pentru preţul 15.000 euro (filele 36-37 vol. VII – dos.u.p.); contract de vânzare- cumpărare încheiat în limba italiană cu data de 01.06.2016 în mun. Tg-Jiu între vânzător P.F.D. şi cumpărător P.I. pentru preţul 15.000 euro (filele 38-41 vol. VII- dos.u.p.). Toate cele trei variante de înscrisuri nu au fost folosite şi nici nu au fost încredinţate altor persoane spre folosire, în vederea producerii unor consecinţe juridice. În schimb, nu a fost identificat contractul real încheiat între vânzătorul de drept G.S.G. şi Ţ.M.A., explicaţia fiind aceea că inc. B.C.C. l-a ascuns sau l-a distrus. Cu ocazia perchezițiilor domiciliare, au fost identificate alte trei exemplare falsificate ale contractului depus la Serviciul de Înmatriculări, de către inculpatul B.I. (filele 42-44 vol.VII dos.u.p.).

De altfel, cele reţinute se coroborează pe deplin cu declaraţiile lui Ţ.M., dar şi ale martorilor G.S.G., G.D. şi P.F.D., acesta din urmă fiind ascultat nemijlocit şi de către instanţa de judecată (fila 56, vol. IV). F.N. (fila 12, vol. IV), F.F. (fila 13, vol. IV), S.D.M. (fila 15, vol. IV).

În ceea ce priveşte sumele de bani primite de inculpaţi de la persoanele vătămate, acestea sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv răspuns S.C. WESTERN UNION (fila 191-235, volumul V d.u.p.), adresă-răspuns cazare S.C. VILA TEI (fila 270-275, volumul V d.u.p.), dovadă depunere S.C. UNICREDIT BANK a sumei de 1750 euro pe numele P.I. (fila 205-206, volumul VI d.u.p.), dovadă depunere S.C. UNICREDIT BANK a sumei de 800 lei pe numele R.G.C. (fila 207-208, volumul VI d.u.p.).

IV. Infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii

Din probele administrate, rezultă că printre autovehiculele dobândite şi deţinute în fapt de inculpatul B.C.C. (fost G.), dar înmatriculate în mod fraudulos pe numele altor persoane, din anturajul său apropiat, se numără şi autoutilitara Nissan Primastar (dobândită în luna septembrie 2016), înmatriculată fraudulos pe numele de B.A.N., cu numărul GJ 16 BRZ. La începutul lunii martie 2016, inculpatul B.C.C., după cum s-a menţionat în cele descrise mai sus, a dobândit ca produs infracţional din activităţi de proxenetism, autoturismul marca Audi A8, cu număr de înmatriculare GL 10 KCR, pe care ulterior l-a înmatriculat cu acte false de dobândire, pe numele socrului său B.I., cu ajutorul acestuia, sub numărul GJ 88 BRZ. Faţă de cele două autovehicule, inculpatul B.C.C. s-a comportat ca un adevărat şi singur proprietar, încercând în permanenţă, ca şi în cazul altor autovehicule, sporirea valorii acestuia prin schimbarea sau adăugarea unor componente auto şi revalorificarea acestora cu acte prin persoane interpuse, la schimb auto sau un preţ majorat. Unul din modurile de majorare a produsului infracţional, obţinut iniţial de inculpat, constă în aceea de a induce în eroare firmele de asigurări, prin înscenarea unor evenimente generatoare de răspundere civilă obligatorie, pentru a obţine în mod injust un folos patrimonial. Aşadar, inculpatul B.C.C., cu ajutorul martorului M.V.A., a înscenat avarierea la data de 27.03.2017, a autoturismului marca Audi A8, cu numărul de înmatriculare GJ 88 BRZ, ca şi cum M.V.A., în calitate de posesor şi conducător auto al autoutilitarei Nissan Primastar, cu numărul de înmatriculare GJ 16 BRZ, în mod culpabil a produs un eveniment rutier. În acest sens, în mod fals, a fost completat formularul de înţelegere amiabilă către Omniasig Vienna Insurance Group SA şi s-au făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, cu privire la împrejurările producerii avariilor. În realitate, inculpatul B.C.C. a produs anumite avarii ușoare în mod voluntar la ambele autovehicule, încât să le remedieze în regie proprie și cu piese din dezmembrări auto, urmărind obținerea unei despăgubiri considerabile din partea firmei de asigurări.

În continuare, inculpatul B.C.C., a indus în eroare reprezentanţii firmei de asigurări, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, că la data de 27.03.2017, autoturismul marca Audi A8 a fost avariat, în timp ce se afla parcat, de către autoutilitara Nissan Primastar cu numărul de înmatriculare GJ 16 BRZ, manevrat în mod neglijent de către M.V.A.. În realitate, nu a avut loc acest eveniment, ambele autovehicule fiind numai în posesia inculpatului B.C.C. și niciodată acestea nu au fost conduse de martorul M.V.A..

Ambele autovehicule erau în proprietatea în fapt şi dispoziţia directă a inc. B.C.C., care, prin folosirea mijlocului fraudulos menţionat mai sus, a obţinut pentru sine şi pentru alţi membrii ai familiei (ex. contul socrului B.I.), un folos patrimonial injust, în sumă de 4.477,10 lei, corespunzător pagubei pricinuite în defavoarea firmei de asigurări. La întocmirea dosarului de daună, inspectorul delegat, în persoana martorului T.C., a pus în discuție modalitatea de producere a avariilor, prin lovituri cu piciorul, dar și necorelarea urmelor de pe cele două autovehicule, însă inculpatul s-a purtat agresiv și jignitor cu acesta, contestând punctul de vedere exprimat, până când a obținut despăgubirea menționată. În acest sens, inculpatul B.C.C. l-a filmat cu telefonul mobil, luând imagini de detaliu cu numele de pe ecusonul purtat de inspector, pentru a face intervenții ulterioare și a-l intimida, așa cum rezultă din percheziția informatică efectuată asupra telefonului mobil al inculpatului B.C.C..

Pentru dovedirea înscenărilor lansate de inculpat, sunt edificatoare declaraţiile martorilor, care arată contrariul celor susținute de inculpat. De fapt, inculpatul a încercat să-i convingă și pe S.D.M. și B.A.N. să declare că se fac vinovați de producerea accidentului. În acest sens, inculpatul B.C.C. a informat telefonic la data de 28.03.2017, orele 15:51:37, firma de asigurări OMNIASIG că la data de 27.03.2017, în jurul orelor 22:00, conducătorul auto B.A.N. i-a avariat autoturismul său, în timp ce conducea autoutilitara cu numărul de înmatriculare GJ-16-BRZ (filele 336-342 vol.X dos.u.p.). În condițiile în care inculpatul a fost refuzat de către cei doi martori, a apelat la M.V.A., cu care a convenit modul de fraudare, prin întocmirea de declarații false și schița locului accidentului, cu scopul de a obține în mod ilegal despăgubiri necuvenite. După realizarea faptelor de fals în declaraţii şi înşelăciune, inculpatul B.C.C. a ascuns autoutilitara Nissan Primastar, cu numărul GJ 16 BRZ, pentru un timp, iar, mai apoi, a înstrăinat-o.

Cele reţinute anterior sunt probate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dar şi cu declaraţiile martorilor B.A.N., A.C., B.G., V.L., P.F.D., M.V.A., T.C., C.C., U.D.N. De altfel, aceste fapte au fost recunoscute de către inculpat, iar mijloacele de probă menţionate nu au fost contestate de acesta.

Persoana vătămată OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4477,10 lei (fila 180 vol.IV dos.u.p.).

Încadrărea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor

Inculpatul B.C.C., prin apărător ales, a formulat cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, în fapta prev. și ped. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, cerere pe care instanţa de judecată urmează să o respingă cu următoarea motivare:

Din starea de fapt expusă rezultă fără echivoc că în cauză nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă a infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, respectiv dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. Inculpatul şi-a concentrat acţiunile în sensul însuşirii şi distribuirii produsului infracţional pentru a ascunde provenienţa, circuitul acestuia şi beneficiarii adevăraţi, aşa se explică împrejurarea că niciunul din bunurile folosite de inculpat, care s-a manifestat ca un adevărat proprietar, nu se găseşte înscris pe numele său (bani, autovehicule, locuinţe, terenuri), toate aceste elemente de fapt configurând tipicitatea obiectivă a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

Evident această cerere a fost formulată având în vedere decizia nr. 418/19.06.2018 a instanţei de contencios constituţional, care a statuat că dispoziţiile art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 sunt neconstituţionale. Mai mult, apărarea inculpatului trebuie privită şi prin prisma celeilalte solicitări, respectiv de sesizare a Curţii Constituționale a României în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată de pct. 2 al dispozitivului deciziei nr. 16 din 08 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și în interpretarea lui corelată cu prevederile art. 10 din aceeași lege.

În ceea ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul S.D.D., prin apărător ales, în sensul nereținerii stării de recidivă postcondamnatorie, instanţa urmează să o respingă, cu următoare motivare:

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că prin s.pen. 2299/18.06.2015 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1352/20.10.2015 a Curţii de Apel Craiova, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 8 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere.

Infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi care ar putea fi privită că a fost săvârşită în concurs cu această faptă este doar cea prev. şi ped. de art. 367 C.pen., având în vedere că în actul de sesizare s-a reţinut că acest inculpat, începând cu vara anului 2015 şi până în luna noiembrie 2016 inclusiv, a pus bazele constituirii unui grup infracţional organizat. Însă, ceea ce interesează din punctul de vedere al instituţiei recidivei postcondamnatorii în ceea ce priveşte această infracţiune este momentul epuizării, care în mod neechivoc se situează după data rămânerii definitive a sentinţei de condamnare antereferite.

Mai mult, din datele şi actele dosarului, instanţa constată că celelalte infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului debutează, se consumă şi se epuizează după data de 20.10.2015. În aceste condiţii, având în vedere că starea de recidivă radiază asupra persoanei, nu ar fi avut nici o relevanţă că prima infracţiunea ar fi fost săvârşită sub forma concursului de infracţiuni, inculpatul neputând fi în acelaşi timp recidivist şi nerecidivist.

Referitor la cererile de schimbare a încadrării juridice formulate, în ordine cronologică, de către parchet şi, ulterior, de către inculpatul R.G.C., instanţa constată şi reţine următoarele:

În considerarea deciziei nr. 20HP/2016 a supremei instanţe, ori de câte ori infracţiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituţiei se săvârşeşte asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore, fără legătură între ele, se va reţine un concurs de infracţiuni, prevăzut de art. 213 alin. 1 cu reţinerea dispoziţiilor art. 38 alin. 1 C.pen.

Aşa cum rezultă din starea de fapt expusă, ambii inculpaţi, atât B.C.C., cât şi S.D.D., au săvârşit faptele de înlesnire a practicării prostituţiei de către mai multe persoane vătămate, apelând la metoda ,,loverboy”, fie oferindu-le acestora cazare, fie căutându-le clienţi şi luând bani pentru relaţiile sexuale practicate de ele în diferite perioade de timp. Faptul că de fiecare dată inculpaţii au profitat de anumite condiţii prielnice, prilejuite de componenţa familială a grupului organizat, au conceput şi realizat distinct fiecare faptă, precum şi perioadele relativ mari dintre ele, sunt argumente care impun concluzia că fiecare dintre acestea prezintă conţinutul unei infracţiuni distincte, putându-se aprecia că au acţionat pe baza unei hotărâri autonome, luate în mod spontan şi reînnoite când au avut prilejul.

În considerarea celor referite, instanţa urmează să admită cererea formulată de procuror privind schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de proxenetism pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii B.C.C. şi S.D.D., în sensul reținerii în sarcina inculpatului B.C.C. a două fapte de proxenetism aflate în concurs, prevăzute de art. 213 alin. 1 cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. (persoane vătămate Ţ.M.A. şi S.M.I.) și în sarcina inculpatului S.D.D. a patru fapte de proxenetism aflate în concurs, prevăzute de art. 213 alin. 1 cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. (persoane vătămate S.M.I., Ţ.M.A., C.C.A. şi T.L.C.), procedând în conformitate cu art. 386 C.pr.pen.

În continuare, în mod logic, (per a contrario), urmează să fie respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul R.G.C., prin apărător ales, în sensul reținerii unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, în loc de două infracțiuni de proxenetism aflate în concurs.

În ceea ce priveşte apărările inculpaţilor, formulate fie în scris fie oral, pe baza probele administrate în cauză, instanţa de judecată, în dezacord cu apărarea, le găseşte nefondate, aşa cum se va arăta în continuare.

Inculpatul B.C.C., în legătură cu infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, a solicitat achitarea în baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., întrucât nu se poate deduce despre care din modalităţile alternative de săvârşire a acestei fapte prevăzute de lege este vorba şi nu rezultă nici din descrierea faptei. A arătat că persoana vătămată Ţ.M. era de fapt o proxenetă, activitatea sa infracţională se petrece pe teritoriul Italiei, toate activităţile descrise în rechizitoriu referindu-se doar la o relaţie între cei doi, astfel că nu se poate reţine infracţiunea de grup infracţional organizat. În ceea ce o priveşte pe numita S. (D.) M.I., a arătat că nu a avut nici o implicare, astfel că nici cu privire la ea nu se poate reţine infracţiunea de grup.

Referitor la infracţiunile de proxenetism, a învederat că în sarcina inculpatului se reţine că ar fi determinat-o pe Ţ.M. să practice prostituţia, însă aceasta a declarat, inclusiv în faţa instanţei, că practica prostituţia de cca. 7 ani, înainte de a-l cunoaşte pe inculpat. Astfel, a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., pentru infracţiunea de proxenetism cu privire la peroanele vătămate Ţ.M. şi S.M.

Instanţa reaminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 367 C.pen., iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Alineatul 6 al articolului prevede că prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

În considerarea elementelor teoretice, instanţa reţine în acest punct de analiză că criminalitatea organizată are în vedere o faptă ilicită comisă de o organizare criminală, definită ca o asociaţie structurată, de mai mult de trei persoane, formată în timp şi acţionând într-o manieră concertată în vederea comiterii de infracţiuni, aceste infracţiuni constituind un scop în sine sau un mijloc pentru a obţine unele avantaje patrimoniale.

Incriminarea activităţii de constituire a unui grup infracţional apare ca o excepţie de la principiul neîncriminării actelor preparatorii în dreptul penal român; aceasta, deoarece lupta în contra criminalităţii trebuie să lovească manifestările criminale, chiar în forma lor embrionară, în aşa fel încât pericolul latent, pe care îl conţin aceste manifestări, să fie împiedicat de a evolua către un rău efectiv.

Prin acţiunea de a iniţia constituirea unei asocieri se înţelege efectuarea de acte menite să determine şi să pregătească constituirea asocierii, aceasta putând fi săvârşită de o singură persoană sau mai multe, fiecare având calitatea de autori ai infracţiunii, indiferent dacă s-a ajuns sau nu la constituirea asocierii şi indiferent dacă persoana sau persoanele care au iniţiat constituirea au intrat sau nu în asociere. Acţiunea de „iniţiere” constă în efectuarea demersurilor iniţiale, de promovare şi realizare a propunerilor care se fac mai multor persoane de a trece la constituirea unei asociaţii sau grupări. Instigarea la constituirea asociaţiei sau grupări echivalează cu iniţierea, ceea ce are semnificaţia unei activităţi de executare efectivă şi nemijlocită a activităţii incriminate.

Întrucât constituirea unui grup infracţional organizat reprezintă prin ea însăşi o infracţiune, urmarea imediată a acţiunii ce constituie elementul său material nu îşi schimbă conţinutul în cazul realizării scopului grupului, adică prin comiterea infracţiunii sau infracţiunilor programate; acestea constituie infracţiuni de sine stătătoare şi atrag răspunderea făptuitorilor, în concurs cu aceea pentru infracţiunea de asociere - art. 367 alin. 3 C.pen.

Legătura de cauzalitate dintre faptele care pot constitui elementul material al infracţiunii şi urmarea socialmente periculoasă imediată nu trebuie dovedită, fiind prezumată de lege, deoarece săvârşirea oricăreia dintre acţiunile incriminate duce în mod implicit la producerea rezultatului avut în vedere de către legiuitor.

Consumarea infracţiunii are loc în momentul realizării oricăreia dintre modalităţile alternative specifice laturii obiective, nefiind condiţionată de realizarea scopului în vederea căruia a fost înfiinţată asocierea, adică de săvârşirea infracţiunii sau infracţiunilor care sunt vizate în programul acesteia. Continuitaea temporală a grupului indică intervalul de timp afectat inițierii, constituirii și realizării planului de acțiune al membrilor grupului, activităţi specifice actelor preparatorii şi momentul comiterii infracţiunii scop, chiar dacă nu toţi membrii au participat la săvârşirea infracţiunii.

Aşa fiind potrivit matricei teoretice dezvoltată mai sus, nu are relevanţă faptul că doi membrii ai grupului au săvârşit două tipuri de infracţiuni (proxenetism cum este cazul inculpaţilor B.C.C. S.D.D.), şi alţi membrii ai grupului au săvârşit alt tip de infracţiuni (trafic de minori şi trafic de migranţi cum este cazul inculpaţilor S.D.D. şi G. E.A.), legiuitorul necondiţionând tipicitatea obiectivă de săvârşirea de către fiecare membru al grupului de aceeaşi infracţiune scop. Dealtfel toţi cei trei inculpaţi dar inculpatul R.C. au săvârşit acelaşi gen de infracţiuni respectiv trafic de persoane. În cele din urmă trebuie reţinut că procurorul, aşa cum s-a mai arătat, a dispus disjungerea cauzei cu privire la mai mulţi inculpaţi care au aderat şi sprijinit gruparea infracţională.

Comun pentru inculpaţii B.C.C., S.D.D. şi G. E.A., instanţa reţine că din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că aceştia au săvârşit infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, sub forma iniţierii şi a constituirii, aşa cum în mod corect s-a reţinut în actul de sesizare a instanţei.

În ceea ce priveşte apărările referitoare la infracţiunea de proxenetism, instanţa reţine că, în considerarea probelor administrate, în dezacord cu apărările inculpaţilor, aceasta există şi este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, atât sub aspectul tipicităţii obiective cât şi sub aspectul tipicităţii subiective.

Referitor la elementul material al infracţiunii de proxenetism, instanţa reţine că din probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, activitatea inculpatului B.C.C. se circumscrie în formele alternative ale elementului material, respectiv înlesnire şi obţinere de foloase patrimoniale, ci nu de determinare. Faptul că procurorul, atunci când analizează infracţiunile de proxenetism (la debutul descrierii stării de fapt), menţionează activitatea de recrutare în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată Ţ.M., nu înseamnă că are în vedere activitatea de determinare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 210 C.pen., întrucât activitatea de recrutare constituie elementul material al laturii obiective al infracţiunii de trafic de persoane. De altfel, atunci când se dispune încadrarea în drept a faptelor săvârşite de inculpat, procurorul menţionează activitatea de înlesnire şi de obţinere de foloase patrimoniale, nu şi activitatea de determinare, care este alternativă celor două menţionate anterior.

În ceea ce priveşte activitatea de înlesnire a practicării prostituţiei, din probele administrate rezultă fără putinţă de contrazicere că activitatea inculpatului, de durată, a constat în mai multe acte de facilitare a practicării prostituţiei, fie prin transportarea victimei în Italia, fie din Italia în România (de exemplu activitatea din 09-10.03.2016).

Contextual, mai reţine instanţa că, deşi infracţiunea de prostituţie, prevăzută de art. 328 din vechiul Cod penal a fost dezincriminată, noua reglementare penală a considerat că anumite acte de participaţie la comiterea acesteia sub forma instigării sau complicităţii, fie ea anterioară sau concomitentă, se impun a fi incriminate autonom, faţă de gravitatea lor semnificativ mai mare decât activitatea autorului.

Chiar dacă, admiţând că persoanele vătămate ar fi derulat activităţi imorale ori ilicite înainte de a fi convinse de inculpaţi în scopul practicării prostituţiei, şi că acestea ar fi obţinut în mod rezonabil reprezentarea faptului că inculpaţii obţineau venituri şi ca atare ar fi putut cunoaşte că motivul deplasării lor din România în Italia şi viceversa, găzduirii de către inculpaţi, era practicarea prostituţiei, nici o împrejurare sau nici o cauză nu poate fi atât de importantă încât să se dispreţuiască total valori umane fundamentale, cum sunt libertatea vieţii sexuale şi dreptul de a decide singur cu privire la propria persoană.

În acest punct de analiză, reţine instanţa că inculpaţii nu se pot autojustifica în exploatarea altor fiinţe pe considerentul că acestea, prin modul de viaţă şi preocupările pe care le au, nu pun nici un preţ pe ele însele, întrucât dreptul de a decide dacă sinele are sau nu o valoare aparţine acelei persoane, ci nu altcuiva. Împrejurarea că victimele infracţiunilor ar fi avut antecedente în întreţinerea relaţiilor sexuale în scopul obţinerii de foloase materiale cu diferite persoane ori ar fi avut o moralitate îndoielnică, or faptul că unele dintre acestea au continuat să săvârşească acte de prostituţie şi după încetarea activităţii infracţionale a inculpaţilor, nu sunt relevante sub aspectul vinovăţiei inculpaţilor.

Referitor la aceeaşi infracţiune, din probatoriul administrat rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul B.C.C. a tras foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către cele două victime, de regulă sume de bani în euro, pe care le-a ridicat fie direct, fie în mod indirect, de la unităţi WU din România, astfel că „marca infracţională” este de netăgăduit.

În ceea ce priveşte persoana vătămată S.M.I., instanţa reţine că atât din declaraţiile acesteia, cât şi ale lui Ţ.M., rezultă că inculpatul B., de conivenţă cu inculpatul S., a plănuit ca cea dintâi să fie găzduită de Ţ.M.A., în vederea înlesnirii practicării prostituţiei (filele 129 şi 167 dosar instanţă), activitate de pe urma căreia cei doi inculpaţi au tras foloase patrimoniale. De altfel, S.M. îi plătea chirie numitei Ţ.M., care la rândul ei, din sumele obţinute remitea celor doi inculpaţi diferite sume de bani.

Cu privire la apărarea formulată de inculpatul B.C.C. prin apărătorul A.C.D., în sensul că în cauză se impune încetarea procesului penal, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. e C.pr.pen., întrucât lipseşte autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autorizare fără de care acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, conform art. 9 alin. 3 C.pen., nu poate fi primită potrivit următoarelor argumerente:

Pe scurt, apărătorul indicat susţine că atât Ţ.M.A., cât şi S.M.I. au practicat prostituţia şi au remis banii inculpatului cât se aflau în Italia, fapt ce impune soluţia de încetare a procesului penal cu privire la aceste fapte.

Pentru început instanţa reţine că apărarea inculpatului devine sub acest aspect dihotomică, întrucât se susţine că inculpatul a săvârşit două fapte de proxenetism aflate în concurs, pe când în apărările formulate de ceilalţi apărători se susţine că acestea constituie acte materiale ale unei singure infracţiuni săvârşite în formă continuată.

Dincolo de acest aspect, instanţa reţine, cu raportare la baza factuală, că deşi un mic segment al activităţii infracţionale ar avut loc pe teritoriul Italiei, nu poate conduce la încetarea procesului penal, în condiţiile în care inculpatul a acţionat în mare parte pe teritoriul României.

Contextual instanţa reaminteşte că principiul personalităţii legii penale este prevăzut de art. 9 C. pen. şi se bazează pe cetăţenia subiectului activ. Astfel, conform alin. 1, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului României de către un cetăţean român sau de către o persoană juridică română, însă numai dacă pedeapsa prevăzută de legea română este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani (ceea ce nu este cazul în prezenta cauză).

În această primă ipoteză, fapta trebuie doar să fie calificată ca infracţiune conform legii penale române, fără să conteze dacă este calificată ca infracţiune şi potrivit legii locului unde a fost comisă, iar subiectul activ trebuie să aibă cetăţenia română la data săvârşirii faptei.

În a doua ipoteză prevăzută de alin. 2, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă fapta e prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită ori dacă a fost comisă într-un loc care nu e supus jurisdicţiei niciunui stat. Doar în această situaţie, se impune existenţa unei duble incriminări, dar şi sancţionarea faptei de către legea română cu pedeapsa cu închisoarea de maximum 10 ani ori cu pedeapsa amenzii.

Potrivit teoriei ubicuităţii, infracţiunea este considerată a fi săvârşită pe teritoriul României dacă se constată că pe acest teritoriu s-a comis un act de executare a infracţiunii consumate ori a tentativei, un act de participare sub orice formă la infracţiune sau dacă s-a produs pe teritoriul României, rezultatul unei astfel de fapte.

Or, cât timp inculpatul a fost trimis în judecată, reţinându-se în esenţă înlesnirea practicării prostituţiei de către Ţ.M.A. cât şi S.M.I., activitate ce a avut loc atât pe teritoriul Italiei, cât şi pe teritoriul României, sub coordonarea şi protecţia membrilor grupului infracţional, nu se poate reţine că activitatea infracţională pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a avut loc integral pe teritoriul unui stat străin, astfel încât să fie necesară precizarea incidenţei dispoziţiilor art. 9 alin. 2 C. pen. Drept urmare, cum o mare parte a activităţii infracţionale s-a desfăşurat/consumat în România, în virtutea principiului ubicuităţii, fapta este considerată a fi comisă în România, cu consecinţa lipsei obligativităţii autorizării prealabile a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, aşa cum s-a iterat atunci când s-a analizat baza factuală, în sarcina inculpatului s-a reţinut că tipicitatea obiectivă a infracţiuni de proxenetism prevăzută de art. 213 din Codul Penal constă şi în obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către victime, fapt ce elimină indubitabil din analiză apărarea inculpatului cu privire la această chestiune.

În ceea ce priveşte apărările formulate de inculpatul S.D.D., instanţa urmează să le respingă cu următoarea motivare:

Referitor la susţinerile inexistenţei infracţiunii de grup infracţional organizat, instanţa face trimitere la argumentele referite atunci când a fost analizată apărarea inculpatului B.C.C., aşa încât acestea nu vor mai fi reluate.

Suplimentar, în legătură cu nereţinerea în sarcina inculpaţilor Romanescu şi B.I. a infracţiunii prev. de art. 367 C.pen., în forma aderării sau sprijinirii grupului, instanţa reţine că, deşi cei doi inculpaţi se pare că au săvârşit această infracţiune, procurorul, în prezenta cauză nu a dispus trimiterea în judecată a acestora, însă acest lucru nu afectează tipicitatea obiectivă şi subiectivă a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului. De altfel, aşa cum se poate observa, la punctul IV din dispozitivul rechizitoriului, procurorul a dispus disjungerea cu privire la această infracţiune în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii R.G.C., B.I., G. T. şi R.A..

Referitor la infracţiunile de trafic de minori şi de migranţi, cu referire la C.E. şi P.R., instanţa reţine că pentru existenţa infracţiunii de trafic de minori este irelevant dacă scopul exploatării victimelor a fost sau nu realizat ulterior.

Pentru reţinerea infracţiunilor de trafic de minori în sarcina inculpaţilor este de asemenea lipsit de relevanţă împrejurarea că victima/victimele au practicat anterior sau ulterior prostituţia fără constrângere, deoarece atâta timp cât activitatea inculpaţilor a constat în recrutarea, cazarea, transportul victimelor, aceştia au comis infracţiunea de trafic de minori. De altfel, potrivit alin. 3 al art. 211 C.pen. această infracţiune subzistă chiar dacă victimele şi-ar fi dat consimţământul să practice prostituţia.

Totodată, instanţa reţine că aceste infracţiuni sunt recunoscute implicit de către inculpat atunci când, personal şi prin intermediul apărătorului ales, susţine că a transportat victima la autogară, ce urma să plece în străinătate împreună cu concubina sa, coinculpata G. E.. De altfel, cele reţinute de instanţă sunt confirmate pe deplin cu declaraţiile celor două victime minore, date atât în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, cât şi cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, acestea din urmă marcând în mod indubitabil traseul infracţional al inculpaţilor.

În legătură cu infracţiunea de proxenetism, potrivit bazei factuale reţinute în cauză, argumentele referite anterior, de natură juridică şi factuală, îşi au aplicabilitatea şi în ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.D., şi, din considerente ce ţin de cursivitatea textului hotărârii nu vor fi reiterate. De altfel, inculpatul recunoaşte cu ocazia acordării cuvântului pe fond un act material, în ceea ce o priveşte pe victima S.M..

Totodată, cu referire la apărările inculpaţilor G. E.A. şi R.G.C., instanţa cosideră că prin cele mai sus reţinute a răspuns, şi pentru identitate de raţiune, acestea urmează să fie respinse. Evident motivarea nu va mai fi reluată întrucât ar da hotărârii un caracter redundant.

În final, instanţa reţine că nici apărarea inculpatului B.I., în sensul că nu a avut intenţia de a săvârşi infracţiunea reţinută în sarcina sa nu poate fi primită, întrucât probele administrate în cauză converg către teza contrară, având în vedere că ajutorul dat ginerelui său a avut un caracter repetat, în scopul disimulării provenienţei sumelor de bani intrate în patrimoniul familiei. De altfel, inculpatul pus în faţa unor dovezi imbatabile, a recunoscut implicit săvârşirea acestei infracţiuni, evident mai puţin tipicitatea subiectivă.

În legătură cu susţinerile inculpaţilor referitoare la fiabilitatea şi evaluarea probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 103 C.pr.pen. probele nu au o valoare D.inte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţă în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului, probele strânse în faza de urmărire penală având aceeaşi valoare cu probele administrate în faza cercetării judecătoreşti.

În acest context, se observă că victimele infracţiunii de proxenetism şi trafic de minori şi migranţi au avut o atitudine constantă, în declaraţiile lor neexistând elemente de contradictorialitate, declaraţiile date în cursul cercetării judecătoreşti fiind mai detaliate decât cele date în cursul urmăririi penale.

Faptul că instanţa, nereadministrând probele cu declaraţiile martorilor G.S.G. şi G.D., cu referire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată - dar numai din motive obiective, aşa cum s-a menţionat prin încheierea din 08.01.2019 - va ţine seama de ele la judecarea cauzei şi nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil al inculpaţilor, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din C. proc. pen., probele nu au o valoare D.inte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. De altfel, în ceea ce priveşte această infracţiune, declaraţiile menţionate nu sunt decisive, în cauză fiind administrate şi alte probe, respectiv declaraţia martorului Patrichi Florin, precum şi înscrisuri, aşa cum rezultă din cele analizate de instanţă atunci când a fost descrisă săvârşirea acestei infracţiuni.

Legalitatea administrării unei probe se raportează la criteriile stabilite de către dreptul intern, o încălcare a acesteia fiind relevantă pentru aplicarea art. 6 CEDO doar în măsura în care este încălcată echitabilitatea procedurii în ansamblul său, aşa cum instanţa a avut prilejul să reţină când a analizat chestiunile prealabile.

Instanţa reţine că în prezenta cauză procedura a fost echitabilă în ansamblul său, marcată de corectitudine generală, aşa cum în mod constant instanţa de contencios a drepturilor omului a stabilit în diverse cauze, în special în cauza Al-Khawaja şi Tahery contra Regatului Unit.

În drept,

I. Fapta inculpatului B.C.C. care începând cu vara anului 2015 - până în luna noiembrie 2016, a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpații S.D.D. și G. E.A., la care au aderat şi sprijinit sub diferite forme şi alte persoane, în scopul săvârşirii de infracţiuni de trafic de persoane, minore şi majore, trafic de migranţi, proxenetism şi spălarea a banilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 C.pen.

Faptele aceluiași inculpat care, începând cu luna octombrie 2015 până în luna septembrie 2016, singur şi împreună cu alte persoane, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a dobândit foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către Ţ.M.A. şi S.M.I. (D.), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de proxenetism, aflate în concurs, prev. și ped. de art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 38 C.pen.

Fapta inculpatului B.C.C. care a ajutat cu intenţie pe inculpatul B.I. să falsifice contactul de înstrăinare - dobândire a autoturismului marca Audi A 8, cu nr. de înmatriculare GL-10-KCR, pe care a și semnat în calitate de cumpărător, atestând date nereale cu privire la locul, condițiile, persoanele și semnătura acestora, document care, mai apoi, a fost folosit la înmatricularea autoturismului pe numele inculpatului B.I., sub numărul GJ-88-BRZ, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 322 alin. 1 C.pen.

Fapta inculpatului care, începând cu luna octombrie 2015 până la data de 09 noiembrie 2017, a schimbat, transferat, ascuns şi disimulat adevărata natură a provenienţei ilicite, a situaţiei, a dispoziţiei şi a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, printre care şi autoturismul marca Audi A8 (cu nr. GJ-88-BRZ), înmatriculat la dispoziţia sa şi în folosul exclusiv al acestuia pe numele inculpatului B.I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de de spălare a banilor, prev. și ped. de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002.

Faptele inculpatului care, la data de 27.03.2017 și ulterior, cu ajutorul altei persoane, a completat în fals formularul de înţelegere amiabilă către Omniasig Vienna Insurance Group S.A. şi a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la împrejurările producerii unui eveniment rutier şi că a indus în eroare reprezentanţii firmei de asigurări, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, că la data de 27.03.2017, autoturismul marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare GJ-88-BRZ a fost avariat de către autovehiculul cu numărul de înmatriculare GJ-16-BRZ, scop în care a obţinut pentru sine şi alţi membri ai familiei sale un folos patrimonial injust în sumă de 4.477,10 lei, corespunzător pagubei pricinuite în defavoarea firmei de asigurări, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în declarații și înșelăciune, prev. și ped. de art. 326 C.pen. și 244 alin. 1 rap. la alin. 2 C.pen.

II. Fapta inculpatului S.D.D. care, aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, începând cu vara anului 2015 - până în luna noiembrie 2016, a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpații B.C.C. și G. E.A., la care au aderat şi sprijinit sub diferite forme şi alte persoane, în scopul săvârşirii de infracţiuni de trafic de persoane, minore şi majore, trafic de migranţi, proxenetism şi spălarea a banilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 C.pen.

Faptele aceluiași inculpat care, împreună cu alte persoane, începând cu vara anului 2015 până în data de 02.12.2015, a recrutat, transportat, transferat şi adăpostit pe minorele C.E. (15 ani) şi P.R.C. (16 ani) în scopul exploatării sexuale ale acestora în Italia, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de minori, aflate în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. și ped. de art. 211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 și 41 alin. 1 C.pen.

Totodată fapta inculpatului care, împreună cu alte persoane, la datele de 06.09.2015 și 02.12.2015, a racolat, îndrumat, transportat şi transferat în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României (cu acte de identitate și înscrisuri notariale falsificate) pe minora C.E. (15 ani) - 06.09.2015 și 02.12.2015 şi pe minora P.R.C. (16 ani) - 02.12.2015, în scopul de a obţine un folos patrimonial, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de trafic de migranți în formă continuată și în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. și ped. de art. 263 alin. 1 rap. la art. 2 lit. a C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 și 41 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale).

Faptele inculpatului care, în perioada martie-octombrie 2016, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către S.M.I. (actualmente D.), Ţ.M.A., C.C.A. şi T.L.C., întrunesc elementele constitutive a 4 infracţiuni de proxenetism aflate în concurs şi stare de recidivă postcondamnatorie, prev. şi ped. de art. 213 alin. 1 cu aplic. art. 38 şi 41 alin. 1 C.pen.

Fapta inculpatului care, în perioada septembrie - 2 decembrie 2015, a ajutat, cu intenţie, un alt făptuitor să contrafacă două acte de identitate cu seria GZ nr. 572478, pe numele de S.D., dar cu fotografia persoanei vătămate C.E., precum şi să contrafacă două procuri notariale în cazul minorei P.R.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. şi ped. de 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen.

III. Fapta inculpatei G. E.A. care, începând cu vara anului 2015 - până în luna noiembrie 2016, a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpații B.C.C. și S.D.D., la care au aderat şi sprijinit sub diferite forme şi alte persoane, în scopul săvârşirii de infracţiuni de trafic de persoane, minore şi majore, trafic de migranţi, proxenetism şi spălarea a banilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 C.pen.

Faptele aceleiaşi inculpate care, împreună cu alte persoane, începând cu vara anului 2015 până în data de 02.12.2015, a recrutat, transportat, transferat şi adăpostit pe minorele C.E. (15 ani) şi P.R.C. (16 ani) în scopul exploatării sexuale ale acestora în Italia, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de minori, aflate în concurs, prev. și ped. de art. 211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

Totodată fapta inculpatei care, împreună cu alte persoane, la datele de 06.09.2015 și 02.12.2015, a racolat, îndrumat, transportat şi transferat în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României (cu acte de identitate și înscrisuri notariale falsificate) pe minora C.E. (15 ani) - 06.09.2015 și 02.12.2015 şi pe minora P.R.C. (16 ani) - 02.12.2015, în scopul de a obţine un folos patrimonial, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de trafic de migranți în formă continuată, prev. și ped. de art. 263 alin. 1 rap. la art. 2 lit. a C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale).

Fapta inculpatei care, în perioada septembrie - 2 decembrie 2015, a ajutat, cu intenţie, un alt făptuitor să contrafacă două acte de identitate cu seria GZ nr. 572478, pe numele de S.D., dar cu fotografia persoanei vătămate C.E., precum şi să contrafacă două procuri notariale în cazul minorei P.R.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. şi ped. de 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale).

IV. Fapta inculpatului R.G.C. care, în perioada iunie - septembrie 2016, împreună cu alte persoane, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei, în aceleași împrejurări, de către Ţ.M.A. și C.C.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată, prev. şi ped. de art. 213 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale).

Fapta aceluiaşi inculpat care, în luna septembrie 2016, împreună cu alte persoane, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către T.L.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. 1 C.pen.

V. Fapta inculpatului B.I. care, în perioada noiembrie 2016 - 27 februarie 2017, ajutat şi de alte persoane, a falsificat contractul de înstrăinare-dobândire a autoturismului marca Audi, cu numărul de înmatriculare GL-10-KCR, document pe care l-a folosit la înmatricularea aceluiaşi autoturism la data de 27.02.2017, cu numărul de înmatriculare GJ-88-BRZ, pe numele său, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 322 alin. 1 C.pen.

Se constată că din probatoriul administrat în cauză, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă, existenţa faptelor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi a vinovăţiei inculpaţilor, aşa încât se va hotărî condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea orientate spre un cuantum moderat.

În ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi stabilite inculpaţilor B.C.C., S.D.D., G. E.A., R.G.C. şi B.I., instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 72 şi următoarele din Codul penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

La stabilirea pedepselor, instanţa va avea în vedere şi va asigura un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei şi a scopurilor acesteia; o judecată echitabilă trebuind să aibă ca finalitate realizarea unei proporţionalităţi juste, corespunzătoare faptei comise şi vinovăţiei infractorului, reeducarea şi reinserţia socială a acestuia, în restabilirea ordinii de drept prin stabilirea pedepsei de o manieră în care să funcţioneze ca o forţă socială pedagogică în societate.

Astfel, traficul de fiinţe umane a devenit un fenomen extrem de greu de controlat, chiar dacă se fac eforturi considerabile pentru prevenirea și combaterea sa, iar prin consecințele sale de ordin social, economic, medical, cultural și politic, cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar și celor ale societății, ale multor persoane particulare, atentează la viața și sănătatea cetățenilor şi influențează în mod negativ comportamentului oamenilor.

Pe de altă parte, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate de aşa manieră, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.

Referitor la persoana inculpaţilor, instanţa reţine următoarele:

Inculpatul B.C.C. a mai intrat în contact cu legea penală, a avut o atitudine nesinceră, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, cu menţiunea că în faţa instanţei de judecată a recunoscut doar infracţiunile de fals în declaraţii şi înşelăciune, probabil pe considerentul că persoanele de care s-a folosit în săvârşirea acestor infracţiuni sunt prieteni apropiaţi. Totodată acesta nu este angajat în muncă, iar în cadrul grupării infracţionale a avut calitatea de lider incontestabil. Aşafiind, urmează să-i fie stabilite inculpatului pedepse cu închisoarea în cuantum moderat sau orientate spre minimul special şi tototdată îi vor fi stabilite, în condiţiile legii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

Întrucât toate faptele au fost săvârşite sub forma concursului real de infracţiuni, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 38-39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen. şi va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele Ţ.M.A. şi S.M.I.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

Inculpatul S.D.D. este cunoscut cu antecedente penale, săvârşind faptele deduse judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesinceră în mare parte, cu ocazia acordării cuvântului pe fond recunoscând doar implicit infracţiunea de proxenetism cu privire la persoana vătămată S.M.I.. De asemenea, acesta nu este angajat în muncă, fiind în executarea unei alte pedepse aplicate pentru infracţiunea de trafic ilicit de droguri. Drept urmare, urmează să-i fie stabilite inculpatului pedepse cu închisoarea în cuantum moderat sau orientate spre minimul special şi tototdată îi vor fi stabilite, în condiţiile legii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

Din actele dosarului rezultă că faptele deduse judecăţii sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin s.pen. nr. 238/24.05.2017 a Tribunalului Constanţa, rămasă definitivă prin d.pen. nr. 976/16.10.2017 a Curţii de Apel Constanţa, aşa cum s-a arătat atunci când s-a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice, în sensul nereţinerii stării de recidivă poscondamnatorie. În continuare, instanţa va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, în pedepsele componente de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare şi sporul de 1 an închisoare, pe care le repune în individualitatea lor. Întrucât toate pedepsele stabilite în prezenta cauză şi cele descontopite şi repuse în individualitatea lor, au fost săvârşite sub forma concursului real de infracţiuni, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 38 - 39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen., va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultată şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele, C.E., P.R.C., Ţ.M.A., S.M.I., C.C.A. şi T.L.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 96 alin. 4 C.pen., va constata că a fost revocată pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, pe durata unui termen de 2 ani, aplicată prin s.pen. nr. 2299/18.06.2015 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1352/20.10.2015 a Curţii de Apel Craiova. Aşafiind, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. 1 şi 2 C.pen. şi art. 43 alin. 1 C.pen., va adăuga la pedeapsa rezultată, pedeapsa de 1 an şi 8 luni anterioară neexecutată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele, C.E., P.R.C., Ţ.M.A., S.M.I., C.C.A. şi T.L.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

Inculpata G. E.A. nu este cunoscută cu antecedente penale, a avut o atitudine nesinceră, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, încercând în permanenţă un transfer al responsabilităţii, fie în sarcina victimelor, fie în sarcina celorlalţi inculpaţi.

În consecinţă, urmează să-i fie stabilite inculpatei pedepse cu închisoarea în cuantum moderat sau orientate spre minimul special şi tototdată îi vor fi stabilite, în condiţiile legii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi. Întrucât toate faptele au fost săvârşite sub forma concursului real de infracţiuni, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 38-39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen. şi va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele C.E. şi P.R.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

Inculpatul R.G.C. nu este cunoscut cu antecedente penale şi a avut o atitudine nesinceră, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti. Aşafiind, urmează să-i fie stabilite inculpatului pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special şi tototdată îi vor fi aplicate, în condiţiile legii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

Având în vedere că faptele au fost săvârşite sub forma concursului real de infracţiuni, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 38-39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen. şi va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele Ţ.M.A., C.C.A. şi T.L.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei principale rezultante ce va fi aplicată inculpatului R.G.C., instanţa va face aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 91 C.pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, vârsta inculpatului, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa conchide că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 2 ani şi 11 luni închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Potrivit dispoziţiilor art. 93 alin. 1 C.pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Totodată, conform art. 93 alin. 2 lit. d C.pen. va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 93 alin. 3 C.pen., va impune ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul UAT Tg-Jiu - S.C. Edilitara Public S.A. sau în cadrul UAT Tg-Jiu - S.C. TRANSLOC S.A., cu sediul în Tg-Jiu, judeţul Gorj, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare. În continuare instanţa potrivit dispoziţiilor art. 91 alin. 4 C.pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen.

Inculpatul B.I. nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine nesinceră, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, este o persoană cu probleme de sănătate, ce a săvârşit infracţiunea în scopul ajutării ginerelui şi a fiicei sale.

În ceea ce-l priveşte pe acest inculpat, instanţa reţine că acesta, deşi a solicitat să uzeze de judecata potrivit procedurii simplificate, nu a recunoscut starea de fapt reţinută în actul de sesizare, în special tipicitatea subiectivă, motiv pentru care cererea acestuia urmează să fie respinsă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 374 alin. 4 raportat la art. 375 C.pr.pen.

Procedând la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa consideră că scopul şi funcţiile acesteia pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate. Astfel, instanţa reţine că acesta este în vârstă de 60 ani, este căsătorit, nu este cunoscut cu antecedente penale şi este integrat din punct de vedere social, dar şi că a comis infracţiunea dedusă judecăţii în virtutea relaţiei de afinitate cu inculpatul B.C.C., aşa încât în cauză se apreciază că aplicarea unei pedepse pecuniare este proporţională cu gravitatea infracţiunii de care este acuzat inculpatul.

La stabilirea cuantumului amenzii se va avea în vedere faptul că inculpatul nu are ocupaţie stabilă, însă are venituri substanţiale, unele provenind chiar de la ginerele său, aşa încât îi va fi aplicată o amendă în cuantum moderat, respectiv 12.500 lei amendă, corespunzător unui număr de 250 zile amendă, potrivit dispoziţiilor art. 61 alin. 1 şi 4 lit. c C.pen. în cuantum de 50 lei/zi amendă. Totodată, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 C.pen.

Având în vedere cuantumul şi modalitatea de executare a pedepsei principale, instanţa va aplica inculpaţilor B.C.C., S.D.D., G. E.A. şi R.G.C. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

Întrucât în cauză faţă de inculpaţi s-a dispus măsura reţinerii, arestării preventive şi a arestului la domiciliu, potrivit dispoziţiilor art. 72 C.pen. va scade din pedeapsă durata măsurilor preventive pentru fiecare inculpat în parte.

Referitor la măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul B.C.C., apreciază instanţa că restabilirea dreptului inculpatului de a părăsi liber locuinţa nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, întrucât acesta e căsătorit şi are un minor, nefiind cunoscut cu antecedente penale, aspecte care nu conturează previzibilitatea unei conduite negative în viitor prin care se fie periclitată în cauză aflarea adevărului în cauză.

În acest context, având în vedere şi dispoziţiile art. 242 alin. 2 C.pr.pen. care prevăd că măsura preventivă se înlocuieşte din oficiu (sau la cerere), cu o măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că o măsură preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin.1 C.pr.pen.

Mai reţine instanţa că în prezenta cauză a fost finalizată judecata, iar asigurarea în continuare a bunei desfăşurări a procesului penal poate fi garantată prin sfera riguroasă a obligaţiilor impuse în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar.

În privinţa conduitei procesuale avute în vedere de legiuitor în dispoziţiile art. 242 alin. 2 C.pr.pen., analizată prin prisma comportamentului în faţa instanţei şi a felului în care se formulează apărările, se constatată că inculpatul s-a prezentat şi şi-a susţinut apărările pe parcursul cercetării judecătoreşti, iar până în prezent nu au fost sesizate încălcări ale obligaţiilor impuse în cadrul măsurii preventive a arestului la domiciliu.

Coroborând toate elementele susmenţionate, care compun situaţia judiciară în speţă instanţa apreciază că existenţa unei măsuri preventive faţă de inculpatul B.C.C. este fundamentată prin toate datele dosarului, dar la un nivel mai puţin sever, respectiv sub forma controlului judiciar.

În plus, măsura preventivă a controlului judiciar capătă caracter mai sever prin impunerea unora dintre obligaţiile prev. de art. 215 alin. 2 C.pr.pen., care deşi facultative, acordă posibilitatea instanţei să realizeze o particularizare a acestei măsuri restrictive de drepturi, sens în care instanţa apreciază că se justifică luarea faţă de inculpat a obligaţiilor de a nu părăsi teritoriul României fără încuviinţarea prealabilă a instanţei; de a nu comunica, direct sau indirect, între ei, cu ceilalţi inculpaţi şi nici cu martorii, toate în vederea realizării scopului prev. de art.202 alin. 1 C.pr.pen.

Pentru considerentele expuse, instanţa consideră că, la acest moment procesual, nu există vreun risc pentru buna desfăşurare în continuare a procesului penal prin înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu controlul judiciar faţă de acest inculpat şi că acesta ar fi ineficient.

În consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 399 raportat la art. 242 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 211 şi următoarele C.pr.pen., va înlocui măsura preventivă a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

Potrivit art. 215 alin. 1 C.pr.pen. pe timpul controlului judiciar inculpatul B.C.C. va respecta următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de aceasta sau ori de câte ori este chemat.

În raport dispoziţiile de art. 215 alin. 2 C.pr.pen., pe timpul controlului judiciar, va impune inculpatului să respecte următoarele obligații:

a) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea instanţei;

b) să nu se apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu inculpații S.D.D., G. E.A., R.G.C. şi B.I.; cu persoanele vătămate C.E., P.R.C. şi Ţ.M.A. şi cu martorii: C.V., C.T., C.C.A., D. Maria Ionela (fostă Schintee), T.L.C., M.F., S.D., T.N., T.A.C., C.C.G., P.E., V.L.E., B.G.C., P. (P.) A., L.V.E., G.S.G., P.F.D., P.F.D., A.A., G.D., B.A.N., M.V.A., T.C., S.D.M., C.C.C., D.F., U.D.N., F.N., F.F., B.C.şi B.G..

Potrivit dispoziţiilor art. 215 alin. 3 C.pr.pen., va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Conform art. 215 alin. 4 C.pr.pen., va stabili că supravegherea respectării obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de I.P.J. Dolj-Biroul de supravegheri judiciare.

Referitor la măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul S.D.D., instanţa reţine că se menţine în actualitate pericolul concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat, care au produs o puternică rezonanţă socială negativă, dar şi circumstanţele concrete în care se presupune rezonabil că inculpatul a acţionat şi totodată acesta se află deja în executarea unei pedepse în regim de detenţie, astfel că o măsură preventivă alternativă este inoportună şi lipsită de eficienţă.

În consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 399 C.pr.pen., va menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În ceea ce priveşte măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpata G. E.A., instanţa apreciază că aceasta este în continuare necesară, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive se menţin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, astfel că se impune a fi menţinută în continuare, raportat şi la obligaţiile ce au fost impuse pe timpul controlului judiciar.

Drept urmare, potrivit dispoziţiilor art. 399 C.pr.pen., va menţine măsura controlului judiciar a inculpatei.

În legătură cu măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul R.G.C., instanţa apreciază că menţinerea acesteia nu mai este necesară în acest moment procesual, desfăşurarea în continuare a procesului penal putându-se realiza în condiţii bune fără ca inculpatul să fie supus unei măsuri preventive, neputând fi identificat vreun risc concret ca inculpatul să se sustragă de la judecată sau să săvârşească altă infracţiune, având în vedere conduita procesuală manifestată până la acest moment.

De asemenea, se constată că inculpatul s-a prezentat la chemarea organelor judiciare şi nu a încercat să influenţeze în vreun fel desfăşurarea urmăririi penale sau a judecăţii. În acest sens, se observă că la fiecare termen de judecată s-au administrat probele propuse şi încuviinţate, astfel că procedura nu a stagnat în nici un moment, inculpatul conformându-se în permanenţă cerinţelor impuse de instanţa de judecată, având un comportament procesual adecvat.

Mai mult, nu trebuie pierdut din vedere faptul că inculpatul este o persoană tânără, lucrează, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse, astfel încât conştientizează implicaţiile ce se degajă din revocarea controlului judiciar, în sensul bunei desfăşurări a procesului penal în continuare.

Prin urmare, în temeiul art. 399 raportat la art. 242 alin. 1 C.pr.pen. va revoca măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpat.

Ca urmare a condamnării inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunile de trafic de persoane, instanţa, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii B.C.C., S.D.D., G. E.A. şi R.G.C., după rămânerea definitivă a sentinţei, în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În continuare, instanţa, având în vedere solicitările persoanelor vătămate, formulate în cursul cercetării judecătoreşti cu ocazia audierii, potrivit dispoziţiilor art. 404 alin. 6 C.pr.pen., va dispune ca la eliberarea în orice mod sau evadarea inculpaților B.C.C., S.D.D. și G. E., să fie înștiințate persoanele vătămate Ţ.M.A. și R. (fostă C.) E. Totodată, potrivit art. 404 alin. 61 C.pr.pen., persoanele vătămate pot solicita emiterea unui ordin european de protecţie, în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte măsura de siguranţă a confiscării, instanţa reţine că în cauză sunt îndeplinite cerinţele legale, prevăzute de dispoziţiile art. 112 alin. 1 lit. a, b și e din Codul penal, măsura fiind totodată proporţională cu scopul urmărit, cu consecinţa confiscării următoarele bunuri:

- autoturism marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare GJ 88 BRZ, culoare neagră, înmatriculat, în mod fraudulos, pe numele de B.I. la data de 27.02.2017, care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. -;

- suma de 1750 Euro, ridicată de la imobilul din comuna Brădești, jud. Dolj, folosit de P.I. și B.C.C., care a fost depusă la UNICREDIT BANK;

- suma de 800 lei, ridicată din posesia inculpatului R.G.C., care a fost depusă la UNICREDIT BANK.

Referitor la celelalte bunuri supuse sechestrului, instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile de la confiscarea extinsă, respectiv cele prevăzute de art. 1121 alin. 1 lit. b, c, d, g, h C.pen., motiv pentru care va confisca următoarele bunuri:

- autoturism marca Opel Astra, cu numărul de înmatriculare GJ 087651 (expirat), înmatriculat, în mod fraudulos, pe numele de B.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj;

- autoturism - Renault Kangoo, cu numărul de înmatriculare GJ 10 DBN, înmatriculat pe numele de B.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj,;

- autoturism Citroen Jumper cu numărul de înmatriculare DJ 87 BLU, înmatriculat pe numele de P.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj.

Referitor la apărările formulate de inculpatul B.C.C., instanţa constată şi reţine următoarele:

În ceea ce priveşte incidenţa deciziei instanţei de contencios constituţional nr. 11/2015, se observă că aceasta nu este aplicabilă în cauză, pentru simplul motiv că bunurile ce au rezultat din activităţile infracţionale descrise sunt fără echivoc dobândite după intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în cursul urmăririi penale.

Faptul că socrul inculpatului, inculpatul B.I., cât şi mama acestuia, P.I., nu deţineau sume de bani care să le permită plata reală a bunurilor (autoturismele marca Audi A8-15.000 euro, Opel Astra, platformă auto, Renault Kangoo, suprafaţa de teren de 1.000 mp, pe raza municipiului Tg-Jiu, cartier Bârseşti, lucrări de construcţie sau renovare la imobilul din comuna Runcu, şi îmbunătăţiri la apartamentul de domiciliu din Tg-Jiu, str. N. Grigorescu - în cazul inculpatului B.I.; teren agricol în comuna Brădeşti, judeţul Dolj, pe care a edificat o casă şi anexe, autoturism marca BMW X5, autoutilitara marca Citroen Jumper, autoturism marca Renault Kangoo, autoturism Opel Zafira-în cazul martorei P.I.), este confirmat de situaţia potrivit căreia aceştia nu au avut surse de venit permanent, iar cele susţinute nu pot fi dovedite, întrucât au lucrat în străinătate, însă „la negru”.

Cu privire la poziţia inculpatului faţă de acuzele aduse în acest sens, respectiv provenienţa sumelor de bani, acesta nu a oferit explicaţii credibile, rezumându-se mai întâi să arate că sunt sume obţinute în mod legal în Italia, că a cumpărat şi vândut autoturisme, aceasta fiind o sursă de venit şi că a obţinut suma de 42.000 euro din vânzarea unui imobil, pe care mama sa îl deţinea în Bucureşti (fila 126-130, vol. I, dosar instanţă), instanţa reţine că potrivit contractului depus la dosar, unul din proprietarii imobilului vândut este R.A., persoană care aşa cum s-a arătat când a fost descrisă starea de fapt, avea puternice implicaţii în activitatea de proxenetism, sprijinind logistic gruparea infracţională. Nu este de neglijat că în cauză faţă de această persoană s-a dispus disjungerea urmăririi penale. Pe de altă parte, imobilul a fost înstrăinat în luna mai 2017, fapt ce conduce la concluzia că inculpatul a intrat în posesia sumei de bani fracţionate în timp ce derula activitatea infracţională.

Se observă că sumele de bani obţinute de fraţii G. în urma tranzacţiei imobiliare sunt inferioare sumelor obţinute de inculpaţi în urma exploatării sexuale a victimelor, o parte din sume fiind cheltuite cu instalarea victimelor în Italia.

Fără a nega liceitatea sumelor de bani obţinute de rudele sale, instanţa reţine că acestea au un cuantum redus şi nu pot justifica, pe de o parte, cheltuielile şi investiţiile inculpatului, iar, pe de altă parte, viaţa personală a sa şi a familiei sale, inclusiv plimbări în staţiuni, chefuri, maşini de lux. Se observă că R.A. a efectuat un transfer către concubina sa, P.I., în sumă de 26.000 euro, sumă cheltuită la achiziţionarea unui autoturism BMW X5, autoturism care însă nu este supus confiscării.

Cu alte cuvinte, instanţa, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că valoarea bunurilor supuse confiscării este disproporţionată în raport veniturile legale ale inculpatului şi că acestea provin din activităţile desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat, convingere formată în baza modalităţii în care persoana condamnată a participat la activităţile infracţionale ale grupului, a rolului în luarea deciziilor şi executarea acestora în cadrul grupului şi a acţiunilor efectuate în scopul ascunderii sumelor de bani.

În acest punct de analiză, mai reţine instanţa că pentru cercetarea infracţiunii de spălare de bani nu este necesar ca aceasta să se refere la toate detaliile care ţin de conţinutul constitutiv al infracţiunii de proxenetism. În opinia instanţei, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, s-au reliefat suficiente elemente din care să reiese că banii provin din săvârşirea unei infracţiuni şi că inculpatul a cunoscut acest fapt.

Ca urmare a luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale şi extinse cu privire la bunurile menţionate, instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 252 C.pr.pen., va menține măsura asigurătorie a sechestrului asupra acestor bunuri.

Totodată, având în vedere faptul că în cauză, aşa cum s-a arătat, la evaluarea materialului probator nu s-au avut în vedere convorbirile telefonice, instanţa potrivit aza art. 162 alin. 4 C.pr.pen., va dispune restituirea următoarelor bunuri ridicate de la inculpaţi:

- telefon mobil marca Iphone 6, - introdus într-un plic de hârtie de culoare alb, sigilat cu sigiliul tip MAI (inculpat B.C.C.) ;

- hard disk marca Fujitsu, capacitate 200 GB, -, introdus într-un plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. - (inculpat B.C.C.) ;

- hard disk-ul marca Hitachi Deskstar, capacitate 250GB, , introdus într-un plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. - (inculpat B.C.C.) ;

- telefon mobil marca Huawei P9 Lite, ----, ---, introdus în plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. (inculpat R.G.C.);

- telefon mobil Samsung Galaxy J5, cu display spart, ce conține cartelă sim Vodafone, --, introdus în plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. - (inculpat R.G.C.);

- cartelă sim Orange, cartelă sim Orange - și cartelă sim Telekom-, introduse în plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. (inculpat R.G.C.);

- telefon mobil marca Nokia C2-01 -, cu cartela sim Vodafone - cu număr de apelare -, introdus într-un plic de hârtie de culoare alb, sigilat cu sigiliul nr. (inculpat B.I.).

Referitor la acţiunea civilă promovată în cauză de OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP, instanţa o găseşte întemeiată şi dovedită cu mijloacele de probă administrate în cauză şi, în consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 397 C.pr.pen. rap. la 1357 C.civ. va obliga inculpatul B.C.C. la plata sumei de 4.477,10 lei către partea civilă OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP cu titlu de despăgubiri civile.

Totodată, va lua act că persoanele vătămate P.R.C. și C.E. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În ceea ce priveşte cererea persoanei vătămate Ţ.M.A. de constituire ca parte civilă, instanţa urmează să o respingă, întrucât aceasta a fost formulată cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 20 C.pr.pen.

Referitor la cererea de restituire a autoturismului marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare GJ 88 BRZ, formulată de aceeaşi persoană vătămată, instanţa reţine că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 255 alin. 2 C.pr.pen., cu consecinţa respingerii acestei cereri.

Văzând şi dispoziţiile art. 274 C.pr.pen., instanţa va obliga inculpații la 64.000 lei cheltuieli judiciare statului, ce vor fi suportate, după cum urmează: inculpatul B.C.C. (20.000 lei), inculpatul S.D.D. (20.000 lei), inculpata G.E.A. (10.000 lei), inculpatul R.G.C. (10.000 lei) și inculpatul B.I. (4.000 lei).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea inculpatului B.C.C., privind constatarea nulității absolute a actelor de procedură și a procedeelor probatorii și consecutiv a mijloacelor de probă rezultate privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică și excluderea acestor probe.

Respinge cererea aceluiaşi inculpat privind necompetenţa materială a organului de urmărire penală privind infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prev. şi ped. de art. 244 alin. 1 rap. la alin. 2 şi art. 326 C.pen.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de același inculpat, prin apărător ales, privind infracțiunea de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, în infracțiunea prev. și ped. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul S.D.D., prin apărător ales, în sensul nereținerii stării de recidivă postcondamnatorie.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul R.G.C., prin apărător ales, în sensul reținerii unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, în loc de două infracțiuni de proxenetism aflate în concurs.

Admite cererea formulată de procuror privind schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de proxenetism pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii B.C.C. şi S.D.D., în sensul reținerii în sarcina inculpatului B.C.C. a două fapte de proxenetism aflate în concurs, prevăzute de art. 213 alin. 1 cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. (persoane vătămate Ţ.M.A. şi S.M.I.) și în sarcina inculpatului S.D.D. a patru fapte de proxenetism aflate în concurs, prevăzute de art. 213 alin. 1 cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. (persoane vătămate S.M.I., Ţ.M.A., C.C.A. şi T.L.C.).

În baza art. 386 C.pr.pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul B.C.C. a fost trimis în judecată, din infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (două acte materiale), în două fapte de proxenetism aflate în concurs, prevăzute de art. 213 alin. 1 cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. (persoane vătămate Ţ.M.A. şi S.M.I.).

În baza art. 386 C.pr.pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul S.D.D. a fost trimis în judecată din infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), în 4 fapte de proxenetism aflate în concurs, prevăzute de art. 213 alin. 1 cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. (persoane vătămate S.M.I., Ţ.M.A., C.C.A. şi T.L.C.).

I. În baza art. 367 alin. 1 C.pen., condamnă inculpatul B.C.C. (fost G.), -, fără antecedente penale, la :

- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism împotriva persoanei vătămate Ţ.M.A. şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism împotriva persoanei vătămate S.M.I. şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. ;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 322 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la :

- 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 326 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la :

- 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii.

În baza art. 244 alin. 1 raportat la alin. 2 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la :

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune împotriva persoanei vătămate OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP S.A.

În baza art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, condamnă acelaşi inculpat la:

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor.

În baza art. 38-39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen. contopeşte pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 6 luni închisoare, 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele Ţ.M.A. şi S.M.I.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

În baza art. 72 C.pen. scade din pedeapsă durata reţinerii, arestării preventive şi a arestului la domiciliu de la data de 09.11.2017 la zi.

În baza art. 399 raportat la art. 242 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 211 şi următoarele C.pr.pen., înlocuieşte măsura preventivă a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. 1 C.pr.pen. pe timpul controlului judiciar inculpatul B.C.C. va respecta următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de aceasta sau ori de câte ori este chemat.

În baza art. 215 alin. 2 C.pr.pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligații:

a) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea instanţei;

b) să nu se apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu inculpații S.D.D., G. E.A., R.G.C. şi B.I.; cu persoanele vătămate C.E., P.R.C. şi Ţ.M.A. şi cu martorii: C.V., C.T., C.C.A., D. M.I., T.L.C, M.F, S.D., T.N, T.A.C, C.C.G, P.E, V.L.E., B.G.C, A.C, P.P.A., L.V.E, G.S.G, P.F.D, P.F.D., A.A, G.D, B.A.N, M.V.A, T.C, S.D.M, C.C.C, D.F, U.D.N, F.N, F.F, B.C şi B.G.

În baza art. 215 alin. 3 C.pr.pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art. 215 alin. 4 C.pr.pen., stabileşte că supravegherea respectării obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de I.P.J. Dolj-Biroul de supravegheri judiciare.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinţei în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

II. În baza art. 367 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă inculpatul S.D.D., -, recidivist, la:

- 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen., pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism împotriva persoanei vătămate Ţ.M.A..

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism împotriva persoanei vătămate S.M.I. ;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism împotriva persoanei vătămate C.C.A..

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism împotriva persoanei vătămate T.L.C. ;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă inculpatul la :

- 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori împotriva persoanei vătămate C.E. ;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă inculpatul la :

- 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori împotriva persoanelor vătămate C.E. şi P.R.C.;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 263 alin. 1 rap. la alin. 2 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi în formă continuată (trei acte materiale- persoane vătămate C.E. şi P.R.C.);

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la :

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Constată că faptele deduse judecăţii sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin s.pen. nr. 238/24.05.2017 a Tribunalului Constanţa, rămasă definitivă prin d.pen. nr. 976/16.10.2017 a Curţii de Apel Constanţa.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, în pedepsele componente de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare şi sporul de 1 an închisoare, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 38 - 39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen. contopeşte pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 7 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani şi 10 luni închisoare, 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele, C.E., P.R.C., Ţ.M.A., S.M.I., C.C.A. şi T.L.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

În baza art. 96 alin. 4 C.pen., constată că a fost revocată pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, pe durata unui termen de 2 ani, aplicată prin s.pen. nr. 2299/18.06.2015 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1352/20.10.2015 a Curţii de Apel Craiova.

În baza art. 41 alin. 1 şi 2 C.pen. şi art. 43 alin. 1 C.pen., adaugă la pedeapsa de 11 ani şi 10 luni închisoare rezultată, pedeapsa de 1 an şi 8 luni anterioară neexecutată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani şi 6 luni închisoare, 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele, C.E., P.R.C., Ţ.M.A., S.M.I., C.C.A. şi T.L.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen., scade din durata pedepsei rezultante, durata reţinerii şi arestării preventive şi a perioadei executate, cu începere de la 27.11.2016 la zi.

În baza art. 399 C.pr.pen. menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinţei în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

III. În baza art. 367 alin. 1 C.pen., condamnă inculpata G.E.A., -, fără antecedente penale, la:

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

În baza art. 211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă inculpata la :

- 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori împotriva persoanei vătămate C.E. ;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă inculpata la :

- 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori împotriva persoanelor vătămate C.E. şi P.R.C. ;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 263 alin. 1 rap. la alin. 2 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă aceeaşi inculpată la:

- 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi în formă continuată (trei acte materiale- persoane vătămate C.E. şi P.R.C.);

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 320 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (patru acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., condamnă aceeaşi inculpată la :

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 38 - 39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen. contopeşte pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 3 ani şi 2 luni închisoare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 2 luni închisoare, 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele, C.E. şi P.R.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

În baza art. 72 C.pen., scade din pedeapsa aplicată durata arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 05.12.2017 până la 10.05.2018.

În baza art. 399 C.pr.pen. menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpată.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpată, după rămânerea definitivă a sentinţei în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

IV. În baza art. 213 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., condamnă inculpatul R.G.C., -, fără antecedente penale, la:

- 2 ani şi 3 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism în formă continuată (două acte materiale) împotriva persoanelor vătămate Ţ.M.A. și C.C.A.;

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 C.pen., condamnă acelaşi inculpat la:

- 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism împotriva persoanei vătămate T.L.C..

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victima) C.pen.

În baza art. 38-39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 2 şi 3 C.pen. contopeşte pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 3 luni închisoare, la care se adaugă sporul de 1/3, respectiv 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 11 luni închisoare, 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n (dreptul de a comunica cu victimele Ţ.M.A., C.C.A. şi T.L.C.) C.pen. şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen.

În baza art. 91 C.pen. suspendă executarea pedepsei sub supraveghere şi stabileşte termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. d C.pen. impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul - - S.C. Edilitara Public S.A. sau în cadrul - - S.C. TRANSLOC S.A., cu sediul în Tg-Jiu, judeţul Gorj, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen.

Constată că inculpatul a fost reţinut şi arestat la domiciliu de la data de 09.11.2017 la 11.05.2018.

În baza art. 399 raportat la art. 242 alin. 1 C.pr.pen. revocă măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpat.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinţei în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

V. Respinge cererea de judecare potrivit procedurii simplificate formulate de inculpatul B.I..

În baza art. 322 alin. 1 C.pen. condamnă inculpatul B.I., -, fără antecedente penale, la:

- 12.500 lei amendă, corespunzător unui număr de 250 zile amendă, potrivit dispoziţiilor art. 61 alin. 1 şi 4 lit. c C.pen. în cuantum de 50 lei/zi amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 C.pen.

În baza art. 404 alin. 6 C.pr.pen., la eliberarea în orice mod sau evadarea inculpaților B.C.C., S.D.D. și G. E., vor fi înștiințate persoanele vătămate Ţ.M.A. și R. (fostă C.) E.

În baza art. 404 alin. 61 C.pr.pen., persoanele vătămate pot solicita emiterea unui ordin european de protecţie, în condiţiile legii.

Menține măsura asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri:

- autoturism marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare GJ 88 BRZ, -, culoare neagră, înmatriculat, în mod fraudulos, pe numele de B.I. la data de 27.02.2017, care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

- autoturism marca Opel Astra, cu numărul de înmatriculare GJ 087651 (expirat), serie șasiu -, înmatriculat, în mod fraudulos, pe numele de B.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

- autoturism - Renault Kangoo, cu numărul de înmatriculare GJ 10 DBN, serie șasiu -, înmatriculat pe numele de B.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

- autoturism Citroen Jumper cu numărul de înmatriculare DJ 87 BLU, serie șasiu -, înmatriculat pe numele de P.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

- suma de 1750 Euro, ridicată de la imobilul din comuna Brădești, jud. Dolj, folosit de P.I. și B.C.C., care a fost depusă la UNICREDIT BANK cu chitanța nr. -;

- suma de 800 lei, ridicată din posesia inculpatului R.G.C., care a fost depusă la UNICREDIT BANK cu chitanța nr. -.

În baza art. 112 alin. 1 lit. a, b și e C.pen., confiscă următoarele bunuri:

- autoturism marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare GJ 88 BRZ, serie șasiu -, culoare neagră, înmatriculat, în mod fraudulos, pe numele de B.I. la data de 27.02.2017, care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

- suma de 1750 Euro, ridicată de la imobilul din comuna Brădești, jud. Dolj, folosit de P.I. și B.C.C., care a fost depusă la UNICREDIT BANK cu chitanța nr. -;

- suma de 800 lei, ridicată din posesia inculpatului R.G.C., care a fost depusă la UNICREDIT BANK cu chitanța nr. -.

În baza art. 1121 alin. 1 lit. b, c, d, g, h C.pen., confiscă următoarele bunuri:

- autoturism marca Opel Astra, cu numărul de înmatriculare GJ 087651 (expirat), serie șasiu -, înmatriculat, în mod fraudulos, pe numele de B.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

- autoturism - Renault Kangoo, cu numărul de înmatriculare GJ 10 DBN, serie șasiu -, înmatriculat pe numele de B.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

- autoturism Citroen Jumper cu numărul de înmatriculare DJ 87 BLU, serie șasiu -, înmatriculat pe numele de P.I., care a fost sigilat și depus în parcul auto al I.P.J. Gorj, cu dovada seria H nr. 0193551;

În baza art. 162 alin. 4 C.pr.pen., dispune restituirea următoarelor bunuri ridicate de la inculpaţi:

- telefon mobil marca Iphone 6, seria -, cu sim Telekom, cu numărul de apelare -, introdus într-un plic de hârtie de culoare alb, sigilat cu sigiliul tip MAI nr. 19295 (inculpat B.C.C.) ;

- hard disk marca Fujitsu, capacitate 200 GB, seria -, introdus într-un plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. 19295 (inculpat B.C.C.) ;

- hard disk-ul marca Hitachi Deskstar, capacitate 250GB, seria -, introdus într-un plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. 19295 (inculpat B.C.C.) ;

- telefon mobil marca Huawei P9 Lite, cu seria -, -, cu numere de apelare -, introdus în plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. 19295 (inculpat R.G.C.);

- telefon mobil Samsung Galaxy J5, cu display spart, seria - ce conține cartelă sim Vodafone, seria -, număr de apelare -, introdus în plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr. 19295 (inculpat R.G.C.);

- cartelă sim Orange cu seria -, cartelă sim Orange cu seria - și cartelă sim Telekom cu seria -, introduse în plic de hârtie tip MAI, sigilat cu sigiliul nr.19295 (inculpat R.G.C.);

- telefon mobil marca Nokia C2-01 cu seria -, cu cartela sim Vodafone cu seria -cu număr de apelare -, introdus într-un plic de hârtie de culoare alb, sigilat cu sigiliul nr. 19295 (inculpat B.I.).

Admite acțiunea civilă formulată de OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP.

În baza art. 397 C.pr.pen. rap. la 1357 C.civ. obligă inculpatul B.C.C. la plata sumei de 4.477,10 lei către partea civilă OMNIASIG VIENA INSURANCE GROUP cu titlu de despăgubiri civile.

Ia act că persoanele vătămate P.R.C. și C.E. nu s-au constituit părți civile în cauză.

Respinge cererea persoanei vătămate Ţ.M.A. de constituire ca parte civilă și de restituire a autoturismului marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare GJ 88 BRZ.

În baza art. 274 C.pr.pen. obligă inculpații la 64.000 lei cheltuieli judiciare statului, ce vor fi suportate, după cum urmează: inc. B.C.C. (20.000 lei), inc. S.D.D. (20.000 lei), inc. G.E.A. (10.000 lei), inc. R.G.C. (10.000 lei) și inc. B.I. (4.000 lei).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică din 21.01.2019.

Domenii speta

Spete similare