Arest preventiv

Dosar nr. X

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECŢIA PENALĂ

ÎNCHEIERE MĂSURI PREVENTIVE Nr. 31/28 august 2019

Domeniul asociat : arest preventiv

Titlu :

Pe rol fiind soluţionarea contestaţiei formulate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria T.... împotriva încheierii penale nr. 50 din data de 23.08.2019 pronunţată de Judecătoria T.... în dosarul nr. zzzz.

La apelul nominal făcut în şedinţă din camera de consiliu a răspuns inculpatul I.A.C., asistat de apărător S.I.M., conform împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa procedează la ascultarea inculpatului, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, judecătorul de drepturi și libertăți a acordat cuvântul asupra contestaţiei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea contestației și luarea măsurii arestării preventive, arătând că faptele de care este acuzat inculpatul sunt foarte grave și că nu pot fi reținute susținerile acestuia prin care încearcă să diminueze gravitatea faptelor. Acesta s-a fotografiat în ipostaze indecente, chiar în prezența fiicei sale minore, iar ulterior a postat fotografiile pe diverse site-uri. De asemenea, apreciază că respectivele site-uri sunt publice întrucât accesul la acestea nu este condiționat, după cum susține și inculpatul, decât de introducerea unui număr de telefon nefiind necesare date de identificare ale utilizatorilor. Prin faptele săvârșite nu numai că a creat o stare de pericol pentru dezvoltarea normală și armonioasă a minorei dar a și expus-o pe aceasta primejdiei de a fi identificată de persoane cu preocupări similare cu ale inculpatului. Prin urmare, inculpatul trebuie îndepărtat atât de familie cât şi de societate, cel puțin o perioadă, faptele acestuia afectând dezvoltarea psihică a minorilor din familia acestuia.

Apărătorul inculpatului solicită respingerea contestației ca nefondată susținând că măsura controlului judiciar este necesară și suficientă. Subliniază împrejurarea că site-urile pe care inculpatul a postat fotografiile nu sunt publice și că apariția minorei în acea singură fotografie de la dosarul cauzei a fost una accidentală, inculpatul neavând intenția de a da conotații sexuale acestei împrejurări. A fost o greșeală din partea inculpatului care s-a bazat pe faptul că minora era atentă la jocul pe calculator și a apreciat că aceasta nu îl poate observa în timp ce își făcea fotografiile. Ulterior a realizat că a greșit, a șters fotografiile și a încercat chiar să șteargă contul. De asemenea, inculpatul și –a luat ulterior măsuri de precauție pentru a nu fi surprins de vreuna dintre fete în timp ce intra pe respectivele site-uri în sensul că încuia ușa de la cameră. Minorele nu au fost prejudiciate în vreun fel, aspect ce rezultă și din evaluările psihologice și medicale aflate la dosarul de urmărire penală iar inculpatul este un părinte responsabil care are două locuri de muncă pentru a asigura întreținerea familiei. Faptele au fost comise într-o perioadă dificilă pentru inculpat, când soția acestuia era plecată să muncească în străinătate, inculpatul le regretă și chiar a apelat la ajutor de specialitate, dându-și seama de comportamentul său deviant. Luarea măsurii arestului preventiv ar avea influenţe negative asupra inculpatului şi a familiei acestuia şi nu se justifică. Solicită respingerea contestaţiei şi menţinerea încheierii pronunţată de instanţa de fond ca temeinică şi legală.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate, că nu a intenționat niciodată să dea conotații sexuale prezenței fiicei sale în fotografie.

JUDECĂTORII DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

În data de 27.08.2019 a fost înregistrată la Tribunalul G. sub numărul zzzz contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria T. împotriva încheierii nr.50/23.08.2019 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei T..

În motivarea contestației s-a arătat că soluția dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, de respingere a propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria T. privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul I.A.C. și de luare față de acesta a măsurii controlului judiciar, este nelegală.

S-a mai arătat că prin referatul nr.yyyy din 23.08.2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria T. a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți să dispună luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul I.A.C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de corupere sexuală a minorilor, prev. de art.221 alin.1, alin.2, lit.a) C.pen., și ultraj contra bunelor moravuri, prev. și ped. de art.375 C.pen., cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.

Prin referat s-a reținut că în data de 20.06.2019 pe adresa de email nr. xxxxxxx s-a primit un e-mail cu subiectul raportarea unui pedofil, de la adresa de e-mail kkkkkkk, prin care persoana respectivă semnalează aspecte referitoare la profilul unei persoane ce folosește numele A.C. pe site-ul vk.com (http://vk.com/id529415183).

Utilizatorul A.C. are la profilul paginii deschise pe site-ul vk.com o fotografie în care acesta apare într-o ipostază indecentă, nud, lângă o minoră.

Respectiva persoană a semnalat că utilizatorul A.C. este membru al unor grupuri virtuale (pe site-ul vk.com) care indică scopul/conținutul acestor grupuri ca fiind pornografie infantilă, ca exemplu fiind membru al grupurilor numite ”incest family”,  ”Dark Web”, ”taboo incest” și altele asemenea.

Prin Ordonanța din data de 01.08.2019 a organelor de cercetare penală s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, faptă prevăzută de art. 375 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 22.08.2019, organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. G. – Serviciul de Investigaţii Criminale au dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracțiunii de corupere sexuală a minorilor, prev. de art. 221, alin.1, alin.2, lit. a C.p., urmând ca în cauză să se efectueze cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri, prev. şi ped. de art. 375 din Codul Penal şi corupere sexuală a minorilor, prev. de art. 221, alin.1, alin.2, lit. a C.p., cu aplic. art. 38, alin.1 C.p.

Prin ordonanţa din data de 22.08.2019, confirmată la aceeaşi dată de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. G. – Serviciul de Investigaţii Criminale au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul I.A.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri, prev. şi ped. de art. 375 din Codul Penal şi corupere sexuală a minorilor, prev. de art. 221, alin.1, alin.2, lit. a C.p., cu aplic. art. 38, alin.1 C.p.

Prin ordonanţa din data de 22.08.2019 emisă de organele de cercetare penală din cadrul IPJ G. – Serviciul de Investigații Criminale, inculpatul I.A.C., a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 22.08.2019, ora 17:30, până la data de 23.08.2019, ora 17:30.

Prin Ordonanța din data de 23.08.2019 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspectul I.A.C., ................ pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri, prev. şi ped. de art. 375 din Codul Penal şi corupere sexuală a minorilor, prev. de art. 221, alin.1, alin.2, lit. a C.p., cu aplic. art. 38, alin.1 C.p.

Ca stare de fapt, a reținut procurorul în referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive că utilizatorul A.C. are la profilul paginii deschise pe site-ul vk.com o fotografie în care apare într-o ipostază indecentă, nud, lângă o minoră.

Din verificările efectuate în cauză s-a stabilit că profilul A.C. de pe site-ul vk.com (http://vk.com/id529415183 ), în cadrul secţiunii “descriere” are menţionat ca data naşterii 17 martie 1979 şi precizează faptul că a studiat la Universitatea S.H., fiind identificat pe aplicaţia DEPABD sub numele I.A.C. – CNP xxxx.

În cadrul secţiunii “descriere” de pe profilul său, numitul I.A.C. (profilul A.C.) se autodescrie:  Kinky and perv real dad.. divorced, living with my daughter (nr.: tată deocheat şi pervers, real.. divorţat, locuind cu fiica mea).

Profilul respectiv este parte din mai multe grupuri virtuale, pe site-ul vk.com, majoritatea dintre acestea fiind grupuri ce promovează materiale pornografice precum şi postări ce fac aluzii la pornografia infantilă și la relațiile incestuoase.

Profilul respectiv conţine şapte fotografii în care este înfăţişat numitul I.A.C., dezbrăcat în mai multe ipostaze pornografice.

Într-una din pozele postate, numitul I.A.C. îşi pozează organul genital masculin, în care se vede că în momentul efectuării fotografiei una dintre cele două fiice minore se află cu el în aceeași încăpere.

Într-una dintre postările fotografice, la secţiunea comment a fost identificat un comentariu al utilizatorului în care precizează id-ul în reţeaua de mesagerie Skype ca fiind adresa de e-mail [email protected]

Fiind interogate motoarele de căutare Google, Yandex, Baidu, Bing şi duckduck.go, cu privire la adresa de e-mail mai sus menţionată a fost identificat un al doilea cont pe platforma de socializare vk la adresa http://vk.com/id452475915 denumit A.C., dar şi faptul că primul rezultat este site-ul chatterbate.com/tags/skype – cu denumirea Free Skype Live Cams.

În baza de date DEPABD numitul I.A.C. figurează ca fiind căsătorit, are două fiice minore, numita I.A.L., născută la data de 01.04.2006 şi Iacob Emma Constantina, născută la data de 10.01.2011, adresa de domiciliu ale celor trei persoane fiind mun. Tg. Jiu, Aleea Bucegi, nr. 1, jud. G..

La data de 21.08.2019, în urma propunerii efectuate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Tg. Jiu a dispus emiterea unei autorizaţii de percheziţie la domiciliul numitului I.A.C. din mun. ........

În cadrul percheziției, au fost efectuate fotografii judiciare în care se regăsesc exact cadrele (locațiile din casă) unde au fost efectuate fotografiile postate de numitul I.A.C. pe site-urile de socializare menţionate mai sus.

De menţionat că anterior efectuării percheziţiei de mai sus, în data de 21.08.2019, la domiciliul numitului I.A.C. au fost efectuate percheziţii domiciliare de către lucrătorii CCO G./DIICOT – STIICOT G., care au ridicat mai multe telefoane mobile, un laptop şi medii de stocare.

Conform declaraţiilor numitului I.A.C. s-a stabilit că acesta a publicat pe diverse site-uri fotografii explicite ce reprezintă nuditatea sa.

Fotografiile în care apare dezbrăcat sunt efectuate în diferite camere ale locuinţei sale de pe ....., mun. T., mai exact din dormitorul său şi în baia locuinţei. În aceste imagini numitul I.A.C. îşi prezintă explicit organul sexual (penisul), precum şi alte elemente corporale, precum testiculele şi anusul. Totodată, acesta arată că în unele din fotografii recurge la urofagie/urofilie (urinează în propria sa gură).

Aceste imagini au fost publicate în cursul anului 2018, pe site-uri ca „VK”(un site de socializare rusesc, public, asemănător Facebook-ului), „chatterbate.org” , „chaturbate”, „cam2live.com”, „cambow-net” şi altele.

Pe niciunul din site-uri numitul I.A.C. nu a folosit numele real, ci pseudonime gen „A.C.”, „A.C.”, dar a înregistrat data sa de naştere, adică 17 martie 1979 şi locaţia, în speţă G., România.

I.A.C. declară faptul că pe site-ul VK a folosit la descrierea contului sintagma „kinky and perv real dad..divorced, living with my daughter” (nr.- traducere neautorizată/interpretare – tată real, jucăuş şi pervers..divorţat, locuind cu fiica mea), dar arată că nu a intenţionat să dea o notă sexuală sau de perversiune acestei descrieri ci doar a dorit să fie un mijloc de derută.

I.A.C. declară că totuşi, în urma acestei descrieri, mai mulţi utilizatori ai site-urilor pe care le folosea l-au adăugat în anumite grupuri ce aveau ca temă comună diverse fetişuri privind incest, homosexualitate sau transexualitate.

Ulterior a intrat şi el pe aceste grupuri, unde din pură curiozitate a vizionat mai multe filme sau postări, dar tot ulterior a decis ca de pe unele din grupuri să iasă, iar în altele a rămas.

De asemenea, I.A.C. arată că pe site-ul „chatterbate.org” a folosit pseudonimul „kinkydaddy5388” (nr.- traducere neautorizată/interpretare – tatăljucăuş5388), dar nu cu semnificaţia de părinte, ci mai degrabă cu o semnificaţie sexuală specifică activităţilor sexuale promovate pe site-urile porno.

La un moment dat, I.A.C. s-a conectat la site-ul VK şi a decis să posteze o fotografie în care era dezbrăcat, pe canapeaua din cameră, respectiv locuinţa sa şi s-a masturbat, în timp ce, în faţa sa, în faţa canapelei se afla cu spatele fiica sa minoră, în vârstă de 8 ani, pe nume I.E.C..

I.A.C. declară că ceea ce a descris mai sus s-a întâmplat instantaneu, decizia a fost luată pe moment, iar ulterior a realizat că a greşit întrucât fiica sa putea să-şi întoarcă privirea în orice moment şi să îl surprindă masturbându-se.

I.A.C. arată că nu a mai fost niciodată cercetat cu privire la săvârşirea de infracţiuni privitoare la viaţa sexuală sau infracţiuni în mediul online, dar menţionează faptul că în data de 21.08.2019, la locuinţa sa din T., ......, a mai fost desfăşurată o percheziţie domiciliară de către DIICOT, ocazie cu care a fost informat că se fac cercetări cu privire la infracţiunea de pornografie infantilă, în legătură cu nişte imagini reprezentând adulţi lângă copii dezbrăcaţi.

I.A.C. consideră că are orientări sexuale normale,  nu are fetişuri, iar tot ceea ce s-a întâmplat, s-a desfăşurat doar în mediul online şi nu le-a transpus în realitate.

Ultima dată când s-a logat pe site-ul de socilizare VK  a fost la începutul anului 2019, nu mai reţine exact data, când a observat că i-a fost blocat contul  de către administratorii site-ului.

I.A.C. arată faptul că folosea site-ul VK de pe telefonul mobil, iar userul şi parola erau salvate pe telefon, în sensul că orice persoană care folosea telefonul meu mobil putea să intre automat pe site-ul VK fără să cunoască credenţialele, însă nu cunoaşte ca altă persoană în afară de el să fi folosit acest telefon.

Pe site-ul VK s-a logat folosind telefonul marca Samsung A5, cu numărul de telefon zzzzz, număr pe care îl foloseşte şi în prezent.  Telefonul marca Samsung A5 l-a vândut la începutul lunii iunie 2019 unei persoane pe care nu o cunoaşte.

Din probele administrate pe parcursul urmăririi penale a reținut procurorul că inculpatul I.A.C. a determinat prin acţiunile sale pe minora I.E.C., fiica sa minoră în vârstă de 8 ani să fie în postura de a suporta imaginile vizuale şi poate şi auditive ale tatălui său care a recurs la masturbare în prezenţa ei, fără a ţine cont de pericolul real de traumă ce putea fi provocat unei fete de vârstă fragedă la vederea unui asemenea act explicit de natură sexuală.

Mai mult decât atât, a arătat procurorul că tatăl, în persoana numitului I.A.C., a postat fotografia în cauză pe un site public de socializere (vk.com) de notorietate şi funcţionalitate asemănătoare site-ului Facebook şi chiar a ales-o pentru a descrie vizual profilul contului creat anterior, unde numitul I.A.C. (profilul A.C.) se autodescrie:  Kinky and perv real dad.. divorced, living with my daughter (nr.: tată deocheat şi pervers, real.. divorţat, locuind cu fiica mea), determinând persoanele care au vizualizat profilul să creadă că doreşte să fie cunoscut ca având relaţii incestuoase.

Pericolul social creat astfel prin fotografierea în contextul prezentat mai sus este cu atât mai grav cu cât posibilitatea expunerii iniţiale ale fiicei minore la un act sexual explicit a fost completat şi de expunerea minorei la publicul larg şi implicit persoanelor cu anumite înclinaţii sexuale ilicite şi imorale de cea mai joasă speţă (perverşi, pedofili, etc).

În legătură cu infracţiunea de corupere sexuală a minorilor, prin Decizia nr. 700 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 18 aprilie 2017, Curtea Constituţională a României a reținut că, în afară de actele sexuale - care au drept finalitate satisfacerea sexuală, fiind incriminate în Codul penal în art. 218 (violul), art. 219 (agresiunea sexuală) și în art. 220(actul sexual cu un minor) -, minorii trebuie protejați și în ceea ce privește actele de natură sexuală, acte a căror finalitate o constituie, în principal, excitația sexuală.

Dispozițiile  art. 221 incriminează fapta de corupere sexuală a minorilor în formă simplă – art. 221, alin.1 şi formă agravată - art. 221 alin. 2.

Astfel, comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220, împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani  - art. 221 alin. (1) teza întâi, determinarea minorului să suporte sau să efectueze un astfel de act -  art. 221 alin. (1) teza a doua, precum şi situaţia în care minorul este rudă în linie directă (în cazul de faţă fiica suspectului) - art. 221, alin. 2, lit. a) sunt fapte care primejduiesc în mod grav dezvoltarea morală a minorului, având în vedere posibilitatea incitării acestuia la practicarea de acte de natură sexuală (paragraful 14).

Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că obiectul juridic al infracțiunii de corupere sexuală a minorilor - așa cum se arată în literatura de specialitate - constă în relațiile sociale referitoare la viața sexuală, legea penală ocrotind, prin incriminarea acestei fapte, climatul de dezvoltare morală a minorilor și de pregătire a lor pentru o viață sexuală normală (paragraful 15). Potrivit doctrinei, din punct de vedere criminologic, în cazul coruperii sexuale a minorilor - în oricare dintre variantele infracțiunii -, făptuitorii sunt, de regulă, persoane care au diverse anomalii sexuale, adică tendințe sexuale care ies din tiparele morale ale societății (paragraful 21).

De asemenea, Curtea a reținut că subiectul pasiv, în oricare dintre modalitățile normative ale infracțiunii prevăzute de art. 221 din Codul penal, este minorul, indiferent de sex, care nu are împlinită vârsta de 13 ani la data comiterii faptei. Legiuitorul a limitat vârsta minorului la 13 ani, având în vedere faptul că, până la această vârstă, minorul poate fi cu ușurință pervertit sexual prin diferite manopere care să-i incite curiozitatea specifică vârstei și să-l determine să efectueze acte de natură sexuală (paragraful 16).

În ceea ce privește dispozițiile alin. (1) al art. 221 din Codul penal, Curtea observă că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de corupere sexuală a minorilor în varianta de bază constă în comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220 din același cod, asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, precum și în determinarea minorului să suporte ori să efectueze un astfel de act. Prin „act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220“ se înțelege orice act prin care se tinde la obținerea excitației sexuale ori a satisfacției sexuale prin alte procedee decât acțiunea de penetrare. Este vorba despre actele de natură sexuală prevăzute în dispozițiile art. 219 din Codul penal, care reglementează agresiunea sexuală.

Urmarea imediată a infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 221 din Codul penal constă în periclitarea relațiilor sociale care privesc viața sexuală a minorului care nu a împlinit 13 ani. Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre acțiunea ce constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată nu trebuie dovedită, ci ea rezultă din însăși materialitatea faptei (ex re).

Sub aspectul elementului subiectiv, Curtea reține că fapta se comite cu intenție, făptuitorul având reprezentarea faptului că săvârșește asupra minorului un act de natură sexuală și urmărește efectuarea lui. Cerința esențială care însoțește elementul subiectiv al infracțiunii este ca făptuitorul să cunoască împrejurarea că actele de natură sexuală pe care le comite se răsfrâng asupra unui minor care nu a împlinit 13 ani, iar acțiunea de determinare pentru efectuarea unor astfel de acte ori pentru suportarea acestora să fie exercitată asupra unui minor care nu a împlinit 13 ani.Așadar, fapta incriminată prin dispozițiile art. 221 din Codul penal are ca urmare imediată o stare nouă - contrară celei inițiale - cu privire la viața sexuală a minorului, care constă într-o vătămare a relațiilor sociale ce asigură ocrotirea minorului sub aspectul dezvoltării sale morale și al pregătirii pentru o viață sexuală normală.

Prin norma de incriminare criticată, legiuitorul a înțeles să ocrotească un climat de dezvoltare fizică și psihică a minorilor care să le asigure acestora posibilitatea de a păstra sentimentele de pudoare, de decență și de moralitate cu privire la viața sexuală. Este absolut necesar ca aceste valori să fie cultivate, întărite și dezvoltate la minori în vederea pregătirii lor pentru o viață sexuală normală, care să nu le afecteze sănătatea și integritatea fizică și psihică.

Curtea constată că, prin natura ei, incriminarea prevăzută în dispozițiile art. 221 din Codul penal nu permite o enumerare exhaustivă a actelor de natură sexuală ce intră în sfera sa de aplicare, astfel că, prin forța lucrurilor, interpretarea depinde de practică, fiind realizată de organele judiciare.

Analizând actele de urmărire penale efectuate în cauză, prin prisma întrunirii condițiilor legale pentru luarea unei măsuri preventive, procurorul a apreciat că:

Dispozițiile art. 202 alin. 1 Cod de procedură penală prevăd că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Sub acest aspect, se constată că: în cauză există suficiente probe care conturează bănuială rezonabilă în sensul art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO că inculpatul a săvârşit infracțiunile care fac obiectul cauzei, aceasta reieșind din materialul probator administrat în cauză, respectiv:

Interpretând noțiunea de suspiciuni rezonabile, în jurisprudența sa constată Curtea Europeană a Drepturilor Omului  a precizat că această noțiune nu presupune necesitatea existența unui probatoriu amplu, similar cu cel necesar pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație. Nu este necesar, așadar, să fie probată vinovăția unei persoane în acest stadiu, acesta fiind tocmai scopul ulterior al urmărire penale (cauza Brogan și alții c. Marii Britanii; cauza Murray c. marii Britanii).

Potrivit jurisprudenței CEDO, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea (cauzele Imakayeva c. Rusiei, Iliev c. Bulgariei)

Conform art. 223 alin. 2 Cod de procedură penală, în ceea ce privește starea de pericol care trebuie înlăturată prin luarea măsurii arestării preventive, se reține că aceasta va fi analizată prin prisma criteriilor oferite de legiuitor: gravitatea faptei, modul şi a circumstanţele de comitere a faptei, anturajul şi  mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale ale inculpatului precum şi orice alte împrejurări privitoare la persoana inculpatului.

Sub acest aspect, în cauză s-au reţinut următoarele:

În drept, fapta reținută în sarcina inculpatului relevă un grad ridicat de pericol social, ce rezultă inclusiv prin raportare la limitele speciale de pedeapsă ale infracțiunii reținute în sarcina sa, respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani.

 Deloc de neglijat este modalitatea în care a acționat inculpatul I.A.C., în sensul fotografierii momentului în care, aflat în plină excitaţie sexuală a recurs la masturbare fără a ţine cont de faptul că fiica sa minoră în vârstă de opt ani era de faţă, în aceeaşi cameră iar ulterior, fără să dea dovadă de asumarea vreunei norme morale, a recurs la postarea pe un site de socializare deschis publicului larg, a fotografiei care surprinde momentul masturbării în prezenţa fiicei, cu scopul vădit de a  atrage atenţia unor grupuri cu teme de sexualitate deviantă (pornografie infantilă, incest, etc).

Minorele au fost evaluate psihologic, iar potrivit evaluării inițiale nr. 17830/23.08.2019, minora I.E.C. nu este afectată la momentul evaluării datorită vârstei fragede și nu conștientizează gravitatea acțiunilor exercitate de tată.

Minora prezintă o ambivalență la adresarea întrebărilor, această ambivalență posibil să se datoreze unei pregătiri prealabile din partea unei persoane adulte.

De precizat, mai este faptul că toate aceste acțiuni au repercusiuni asupra dezvoltării psihice a minorei prezente dar și ulterioare.

 Dincolo de urmările legale și imediate ale acțiunilor inculpatului, efectele pe termen mediu și lung ale faptelor comise ar fi putut pune în grav pericol dezvoltarea psihică a minorei dar în aceeaşi măsură ar fi putut reprezenta punctul de plecare al unui pericol real ca imaginile să fie vizualizate de persoane cu real comportament sexual deviant şi care, profitând de starea de paroxism a inculpatului, ar fi putut solicita efectuarea unor alte fotografii sau filmări care puteau să expună identitatea minorei şi implicit săvârşirea într-un efect “în lanţ” a unor alte infracţiuni  privitoare la viaţa sexuală.

 Periculozitatea se impune a fi percepută însă ca o alternativă la gravitatea faptelor săvârşite, privită drept criteriu de stabilire a sancţiunii penale.

Gravitatea faptelor săvârşite reprezintă un criteriu obiectiv, iar periculozitatea poate fi concepută doar prin raportare la o persoană.  Periculozitatea poate fi definită acea ’calitate’ a unei persoane cu privire la care se apreciază că există probabilitatea de a comite infracţiuni. În aprecierea periculozităţii nu sunt însă importante calităţile persoanei, cât riscul ca aceasta să comită în viitor o nouă faptă antisocială.

Periculozitatea nu se poate stabili în mod matematic, ci se bazează pe un pronostic ce rareori îşi găseşte suport în lege plecându-se de foarte multe ori de la prezumția că persoana  care a comis o faptă penală va mai comite şi în viitor o alta.

Din punct de vedere al interacţiunii sociale, odată învinse inhibiţiile şi rezistenţele psihice, este necesar un efort mult mai mic pentru a repeta un act. În consecinţă diagnosticul de periculozitate se bazează pe previzibilitatea unui  comportament, o conduită nefiind nici total previzibilă, dar nici total imprevizibilă.

Studiile sociologice de specialitate au arătat că pentru cei care nu au intrat în conflict cu legea penală, predicţia este relativ uşor de făcut, întrucât sunt previzibili din perspectiva comportamentului criminal. Conform aceloraşi studii,  delincvenţii periculoşi nu sunt condamnaţi şi consideraţi astfel pentru că există siguranţa că vor reveni la violenţă, ci pentru că nu se poate face nici-o previziune pentru ei. Cu cât o infracţiune este mai rară, cu atât mai dificil este de făcut o predicţie cu privire la autorul ei.

Pericolul pentru ordinea publică la care se referă dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.p.p., ca şi periculozitatea, reprezintă o predicţie, o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului, raportat şi la antecedentele penale ale acestuia. Pericolul pentru ordinea publică reprezintă practic temerea că, odată pus în libertate, inculpatul ar comite în continuare fapte penale ori ar declanşa puternice reacţii în rândul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat.

 Desigur că în unele situaţii, gravitatea deosebită a faptelor comise, poate fi suficientă pentru a contura aprecierea că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică. Într-un asemenea caz, probele care dovedesc că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică sunt chiar probele temeinice din care rezultă că s-a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi că în alte situații, antecedentele pot sedimenta convingerea că inculpatul va comite o nouă infracţiune.

Periculozitatea sporită a inculpatului rezidă din modalitatea de comitere a infracțiunii, acesta acționând fără scrupule şi ignorând orice normă de conduită morală şi legală.

Mai trebuie ținut cont, pentru aprecierea pericolului social, și de faptul că mass-media a adus în faţa publicului larg o multitudine de cazuri, în care minorii sunt abuzați atât fizic dar și psihic și expuși la diferite comportamente deviante cu caracter sexual.

 Cazurile din România, dar şi din alte ţări, sunt prezentate cu lux de amănunte, reluate de mai multe ori, iar unele transformate în adevărate seriale.

De fiecare dată, reacţiile cetăţenilor au fost intense şi unanime: mânie, revoltă, cereri de punitivitate extremă, dreptul de a reclama conduitele abuzive produse în vecinătatea lor, măsuri de prevenire eficace.

În ceea ce privește motivarea soluției de respingere a propunerii de arestare preventivă, a arătat procurorul că aceasta nu poate fi reținută, respectiv nu se poate aprecia că luarea măsurii nu este necesară întrucât la dosar nu există probe din care să rezulte că inculpatul a continuat activitatea infracțională și după momentul efectuării acelor fotografii în anul 2018, chiar și după repostarea din februarie 2019.

Procurorul a apreciat că natura infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, relația de rudenie existentă între acesta și victimă, precum și locul comiterii faptei, incinta imobilului în care acesta locuiește împreună cu cele două fiice minore, conduc la concluzia că singura măsură suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal este măsura arestării preventive.

În acest sens, a arătat procurorul că săvârșirea unor infracțiuni de corupție sexuală a minorilor prezintă un grad ridicat de risc pentru dezvoltarea fizică și mai ales mentală a persoanelor vătămate, prin incriminare faptei legiuitorul înțelegând să ocrotească un climat de dezvoltare fizică și psihică a minorilor care să le asigure acestora posibilitatea de a păstra sentimentele de pudoare, de decență și moralitate cu privire la viața sexuală.

Este absolut necesar ca aceste valori să fie cultivate, întărite și dezvoltate la minori în vederea pregătirii lor pentru o viață sexuală normală, care să nu le afecteze sănătatea și integritatea fizică și psihică, iar această sarcină revine, în principal, părinților.

Abuzul sexual este unul dintre cele mai groaznice lucruri care se pot întâmpla unui copil pentru că îl marchează tot restul vieții sale pentru că, din acel moment oribil, va fi tot timpul în sufletul său și îi va influența toate relațiile interumane. În timp, amintirile se estompează, se pot face tratamente psihologice, dar trauma nu trece niciodată, este ca o cicatrice care va rămâne permanent.

Consecințele negative ale unor astfel de fapte sunt mult mai ample în situația în care abuzul este săvârșit de către părinte, în intimitatea căminului familial, întrucât afectează în mod dramatic felul în care copilul percepe și înțelege lumea în care trăiește, aceasta fiind considerată, cel mai adesea, ostilă. Din cauza experienței sale reduse de viață, copilul nu are capacitatea de a înțelege ce i se întâmplă și, cu atât mai puțin, motivația părinților săi, deoarece nivelul său cognitiv este plasat cu precădere în concret. În aceste circumstanțe, tocmai figurile parentale, care trebuiau să-l ajute în descoperirea universului și în construcția unei imagini adecvate a acestuia, îi refuză sprijinul, ba mai mult, ele sunt cele care îi zdruncină echilibrul atât de fragil, consecințele fiind devastatoare.

Apreciază procurorul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.223 alin.2 C.proc.pen. cu privire la inculpat.

Există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile de ultraj contra bunelor moravuri, prev. și ped. de art.375 C.pen., și corupere sexuală a minorilor, prev. de art.221 alin.1, alin.2, lit.a) C.pen., cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen., cea din urmă infracțiune fiind sancționată de legiuitor cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, iar, în urma analizării faptei prin prisma tuturor criteriilor puse la dispoziție de legiuitor, se constată faptul că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Sub aspectul pericolului pentru ordinea publică rezidând în lăsarea în libertate a inculpatului, trebuie remarcat, în primul rând, că pericolul concret pentru ordinea publică este definit de jurisprudență ca reprezentând temerea că, odată pus în libertate, inculpatul ar putea comite noi fapte penale ori ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice prin natura faptelor pe care lea comis.

Desfășurarea normală a relațiilor sociale necesită un climat de conviețuire pașnică, de securitate și încredere reciprocă, de respectare a sentimentului comun de siguranță. De aceea, tulburarea acestui climat, prin nesocotirea și încălcarea securității celor care participă la viața socială constituie o faptă periculoasă pentru societate, ce trebuie sancționată  ca atare de autorități.

Conceptul de ordine publică trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri cu impact imediat asupra opiniei publice, ce impune o reacție promptă din partea autorităților, pentru înlăturarea temerii colective, care să dovedească faptul că, împotriva unor fapte periculoase, instituțiile statului acționează în mod eficient iar legea este aplicată cu hotărâre.

În speță, pericolul pentru ordinea publică rezultă din circumstanțele concrete ale faptei, urmarea produsă și importanța relațiilor sociale lezate.

Inculpatul a manifestat o atitudine de sfidare a unor relații sociale de mare însemnătate și a încălcat normele tradiționale ale vieții de familie, aspect de natură să contureze gravitatea sporită a faptei comise de acesta.

Periculozitatea sporită a inculpatului rezidă din modalitatea de comitere a faptei, acesta acționând fără scrupule și ignorând orice normă de conduită morală și legală.

Pericolul pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului este dat de starea de insecuritatea publică pe care a r determina-o lipsa de reacție preventivă și fermă a autorităților față de comiterea unei fapte ce aduce atingere relațiilor sociale fundamentale și față de autorul ei, încurajând, în același timp, pe cei predispuși la fapte similare.

Pentru aceste considerente, a apreciat procuror că se impune admiterea contestației și luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, singura măsură aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal.

Examinând încheierea contestată prin prisma motivelor invocate, precum şi din oficiu, în concordanță cu înscrisurile existente la dosar şi dispozițiile legale, judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului constată că aceasta este legală şi temeinică pentru considerentele de fapt şi de drept ce succed.

Prin referatul cu propunere de arestare preventivă se solicită luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul I.A.C., indicându-se ca și temei de drept prevederile art.223 alin.2 C.proc.pen., respectiv ,, dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică".

Fundamentarea unei propuneri de arestare preventivă pe temeiul de privare de libertate stipulat de art.223 alin.2 C.proc.pen. permite judecătorului de drepturi și libertăți să evalueze corectitudinea încadrării juridice, în mod evident fără a putea proceda la schimbarea acesteia, pentru a stabili dacă sunt întrunite cerințele legale pentru dispunerea măsurii preventive-sub aspectul maximului pedepsei prevăzute de lege sau respectării principiului proporționalității și subsidiarității.

Se constată că cele două infracțiuni pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat nu fac parte dintre cele expres și limitativ prevăzute de art.223 alin.2 iar pentru una dintre ele, respectiv ultrajul contra bunelor moravuri, pedeapsa prevăzută de lege este de maxim 2 ani, deci inferioară limitei minime de 5 ani.

În ceea ce privește cea de-a doua infracțiune pentru care este cercetat inculpatul, coruperea sexuală a minorilor, aceasta a fost încadrată de procuror în dispozițiile art.223 alin.1 și alin.2 lit.a) C.pen., pentru care pedeapsa maximă prevăzută este de 7 ani, arătându-se în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale că ,, a determinat pe fiica sa minoră, în vârstă de 8 ani, să fie în postura de a suporta imaginile vizuale și poate auditive ale tatălui care a recurs la masturbare în prezența sa", paragraf 4, fila 9 dosarul d.u.p.

Din ansamblul probelor administrate până în acest moment procesual, respectiv declarațiile inculpatului și fotografia aflată la fila 27 din dosarul de urmărire penală, rezultă bănuiala rezonabilă că inculpatul și-a pozat organul genital masculin, în timpul efectuării fotografiei una din fiicele sale minore aflându-se în aceeași încăpere cu inculpatul. Aceasta se uita la ecranul unui laptop, fiind cu spatele la inculpat-stare de fapt reținută inclusiv de procuror-paragraf 2, fila 2, d.u.p.

Prin urmare rezultă puternice argumente pentru reținerea unei suspiciuni rezonabile cu privire la comiterea infracțiunii prev. de art.221 alin.3 C.pen., respectiv ,,actul sexual de orice natură săvârșit de un major în prezența unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani", faptă ce se pedepsește cu închisoarea până la 2 ani, și nu a infracțiunii prev. de art.221 alin.1 și 2 C.pen., indicată de procuror, care ar consta în determinarea minorului să suporte un act de natură sexuală. Art.221 alin.3 C.pen. este o primă variantă specială a infracțiunii în cazul căreia nu se aplică în mod evident agravantele prev. de alin.2 ale art.221 C.pen. care prevăd limite majorate ale pedepsei numai pentru infracțiunea de la primul alineat.

În doctrină s-a arătat că ,,determinarea minorului să suporte ori să efectueze un act de natură sexuală reprezintă practic o instigare a minorului la un act de natură sexuală, suportat sau efectuat de acesta. Subiectul activ al infracțiunii nu este el însuși protagonistul actului sexual, ci el are doar calitatea de instigator la un act la care participă minorul și o altă persoană, care poate fi un major, sau tot un minor, poate sau nu să răspundă penal, nu are relevanță. ", Codul penal. Comentariu pe articole, G.Bodoroncea și alții, Ed.C.H Beck, București 2014, p.460-461.

Simpla împrejurare că procurorul a ales să descrie activitatea inculpatului folosind exprimarea ,,  a determinat pe fiica sa minoră, în vârstă de 8 ani, să fie în postura de a suporta imaginile" nu este de natură să atragă încadrarea juridică prev. de art.221 alin.1 și 2 C.pen. pentru fapta inculpatului căruia i se impută că și-a pozat organul sexual în timp ce fiica sa minoră era în cameră cu acesta, cu spatele la el.

Inclusiv în doctrină s-a arătat că ,,faptele comise în prezența minorului iar nu asupra lui sunt actele sexuale de orice natură, inclusiv raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană de sex diferit sau de același sex, respectiv actul de penetrare vaginală sau anală cu o persoană de sex diferit sau de același sex, indiferent dacă acesta este consimțit sau îmbracă forma unui viol; în aceeași categorie vor intra și actele comise asupra propriului corp de către major prin sau cu orice mijloace- de pildă prin utilizare diferitelor obiecte de stimulare sexuală", Drept penal. Partea specială, Ediția a 5-a, M.Udroiu și alții, Ed.C.H Beck, București 2018, p.198.

De asemenea, practica judiciară a reținut în mod constat că acțiunea unei persoane de a se masturba sau de a săvârși un alt act sexual în prezența unui minor care nu a împlinit 13 ani întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.221 alin.3 C.pen., decizia nr.519/2706.2019 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr.20244/197/2018, decizia nr.489/16.06.2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr.26611/197/2015.

Prin urmare, judecătorii de drepturi și libertăți consideră că, în raport de starea de fapt avută în vedere inclusiv de procuror, nu este univocă reținerea suspiciunii rezonabile de comitere a infracțiunii de corupere sexuală a minorilor, în forma prev. de art.221 alin.1 și 2 lit.a) C.pen., în condițiile în care nu se poate constata existența unei bănuieli rezonabile că inculpatul ar fi determinat-o pe minoră să suporte un act de natură sexuală.

În consecință, în limitele competenței funcționale, judecătorii de drepturi și libertăți apreciază că toate aceste elemente de dezbatere relevă imposibilitatea reținerii, în mod univoc, la acest moment procesual, a temeiului stipulat de art.223 alin.2 C.pen. care să fundamenteze luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.

În raport de această constatare referitoare la neîntrunirea condiției privind cuantumul de minim 5 ani pentru a se putea dispune măsura arestării preventive, nu se mai impune analizarea celorlalte considerente referitoare la gravitatea concretă a faptei sau periculozitatea inculpatului.

Desigur că, urmare a suplimentării probatoriului, se poate stabili o altă stare de fapt, existând posibilitatea înlocuirii măsurii controlului judiciar. Această precizare se impune întrucât, din declarația inculpatului, rezultă că ar mai exista o cauză penală, înregistrată la DIICOT G., cu privire la săvârșirea de către acesta a infracțiunii de pornografie infantilă. În dosarul de urmărire penală nu există însă niciun înscris care să confirme existența sau obiectul acestei cauze penale deși inculpatul a adus la cunoștința organelor judiciare care au efectuat percheziția domiciliară că și DIICOT G. efectuase anterior o percheziție domiciliară la locuința acestuia într-o cauză având ca obiect pornografia infantilă, existând astfel premisele pentru aplicarea dipsozițiilor art.43 C.proc.pen referitoare la reunirea cauzelor.

Prin urmare, va fi respinsă contestația Parchetului de pe lângă Judecătoria T., măsura controlului judiciar fiind necesară și suficientă în această etapă procesuală pentru buna desfășurare a procesului penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria . împotriva încheierii nr. 50/23.08.2019 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei . în dosarul nr.zzzz, privind pe inculpatul I.A.C., cu domiciliul în T...., .....

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința din camera de consiliu, azi, 28 august 2019.

Domenii speta

Spete similare