Pretenţii

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:001.000040

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentința civilă  Nr. 40/2020

Şedinţa publică de la 11 Martie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol fiind  pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut  loc  în ședința  publică  din data de 25.02.2020, vizând judecarea cauzei privind reclamantele R G S.A, reprezentată convenţional prin SCPA R şi A şi E S.R.L. reprezentată convenţional prin SCPA R şi Asociaţii, în contradictoriu cu pârâta  C E , având ca obiect pretenţii .

Procedura de citare legal îndeplinită în ziua dezbaterilor.

Dezbaterile şi concluziile părţilor în cauza de faţă au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 25.02.2020, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanţa a amânat pronunţarea soluţiei la data de 05.03.2020, respectiv la data de 11.03.2020. 

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj-Secția a II-a Civilă, la data de 8.12.2017, sub nr. ..., R S.A şi ESRL, au chemat în judecată pârâta  C E , solicitând:

1.obligarea la plata către reclamanta  R SA a sumei de 5.992.753 lei cu titlu de pretenţii – suma estimată de societate reprezentând următoarele categorii de sume:

- 3.820.300 lei reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizați:

- 1.671.606 lei reprezentând cheltuieli cu închirierea utilajelor şi autovehiculelor şi cheltuieli cu salariile suportate de R SA în perioada septembrie 2015 (data începerii negocierilor pentru încheierea următorului contract subsecvent) - septembrie 2016 (data rezilierii contractului cadru nr. 505/ C E /2.12.2013)

- 450.000 lei reprezentând garanţia de participare la licitaţie, nerestituită de la data rezilierii contractului până în prezent;

- 50.847 lei reprezentând dobânda legală (remuneratorie 1,75%/an şi penalizatoare 8%/an), calculată pentru perioada 19.09.2016-15.11.2017, aferentă garanţiei de participare nerestituite

2. Obligarea pârâtei la plata către reclamanta E S.RL a sumei de 702.103 lei cu titlu de pretenţii - suma estimată de societate reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizaţi.

În motivarea cererii s-a  aratat  că, în luna noiembrie 2013 pârâta  C E , a desfăşurat o procedură de licitaţie publică în vederea atribuirii unui contract-cadru de vânzare a unui pachet integral de deşeuri, în baza acestui contract urmând a se încheia, în funcţie de nevoile vânzătoarei, contracte subsecvente pentru viitoare cantități de deşeuri de fier rezultate pe perioada contractului-cadru din activitatea  C E .

Procedura s-a desfăşurat în mod transparent, în baza unui Regulament de desfășurare a licitației de valorificare, întocmit la nivelul  C E . Aceasta în condiţiile în care procedura nu era supusă disp. OUG nr. 34/2006.

Astfel, participanţii-ofertanti au avut la dispoziţie documentația de atribuire constând în: conţinutul dosarului de participare (Anexa 2), Caietul de sarcini (Anexa 3), proiectul de contract-cadru (Anexa 4), proiectul de contract subsecvent (Anexat 5),

După prima etapa a procedurii de evaluare a admisibilității ofertelor din perspectiva întrunirii cerinţelor impuse prin documentație în data de 22.11.2013 s-a desfăşurat, la sediul  C E , etapa a doua a procedurii.

În cadrul acesteia au participat ofertanţii calificaţi în această etapă, anume Asocierea dintre subscrisele reclamante şi o altă asociere.

S-a respectat Regulamentul propriu de desfășurare a licitației, anume după deschiderea plicurilor conținând ofertele de preţ s-a trecut la rundele de licitaţie.

Licitaţia a fost câştigată de Asocierea subscriselor după ce cealaltă Asociere nu şi-a mai îmbunătățit oferta după runda a-III-a.

Primul contract subsecvent avea ca obiect întocmai cantitățile de deşeuri existente la nivelul  C E  (cu toate unităţile acesteia) la data desfăşurarii licitației, aşa cum erau menţionate în Anexa 1 la Caietul de Sarcini. Ca atare, cantitățile şi preturile din Anexa 1 s-au "propagat" şi în contractul subsecvent- încheiat în aceeaşi zi cu compactul-cadru- purtând nr. 506/02.12.2013.

În cadrul Asocierii şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale asumate, în pofida faptului ca, aşa cum rezulta din actele depuse în Anexa 7, încă de la începutul relaţiei contractuale s-a dovedit că existau anumite inadvertenţe şi deficiente din mai multe puncte de vedere la nivelul unităţilor  C E , fapt ce atrăgea costuri suplimentare, costuri ce nu puteau fi avute în vedere la data formulării ofertei şi participării la licitaţie în vederea obținerii contractului.

Cu toate acestea, în cadrul Asocierii au probat permanent buna-credința maxima în executarea contractului-cadru şi a tuturor contractelor subsecvente, fie apelând la cooperare directa în vederea înlăturării deficienţelor apărute (acolo unde s-a putut remedia), fie acceptând suplimentarea inevitabilă de costuri rezultând din deficientele organizatorice de la nivelul unităţilor  C E .

După acest prim contract subsecvent, urmare a producerii de noi deşeuri de fier din diverse categorii de către unităţile  C E , pârâta a mai solicitat încheierea de contracte subsecvente având ca obiect aceste deşeuri, astfel că în anii 2014-2015 s-au mai încheiat alte câteva contracte subsecvente, toate finalizate prin respectarea integrală şi cu maximă responsabilitate contractuală a obligaţiilor asumate.

 Executarea contractului- cadru în anul 2016 .

Astfel, în contextul în care:

1. Se scursese o perioada de timp de la ultimul contract subsecvent, astfel că era firesc ca în această perioadă unităţile  C E  să fi produs noi deşeuri dintre cele ce făceau obiect al contractului-cadru şi, astfel, era iminentă încheierea unui nou contract subsecvent;

2. Era început de an 2016, astfel că subzista un efect al actelor juridice încheiate de părţi urmare a licitației (prev. de art. 4.4 liniuta 2 din contractul-cadru, pct. 8 final Regulament de desfășurare a licitației de valorificare, etc), anume obligaţia comună a părţilor de renegociere anuală a preturilor stabilite prin contractul-cadru; o astfel de obligaţie era una logică şi în acord cu natura contractului, unul cadru încheiat pe 4 ani, timp în care fluctuaţia pe piaţa deșeurilor obiect al contractului poate ajunge şi la un nivel extrem de însemnat, modificând substanţial condiţiile existente la data încheierii contractului-cadru;

3. Pârâta dovedise înțelegere exactă a susmenționatei obligaţii reieșind din respectivele acte juridice, în anii 2014 şi 2015 acceptând să "renegocieze" anual preţurile diverselor tipuri de deşeuri obiect al acestor contracte subsecvente în raport de evoluţia pieţei; desigur, în contextul în care evoluţia pieţei nu era una semnificativă a schimba condiţiile- sub aspectul preţurilor- de la data semnării contractului-cadru, renegocierile s-au finalizat în sensul menţinerii acestor preturi.

4. Piaţa deșeurilor feroase a cunoscut o bruscă şi neașteptată scădere în perioada anului 2016 (manifestată oarecum, dar într-o mai mică măsură, şi în prezent.

În cadrul Asocierii s-a adresat pârâtei CE. o solicitare de a respecta această obligaţie de renegociere anuală, atât prin prisma prevederilor contractuale, dar şi prin prisma incidenței instituției impreviziunii (atât legale, dar şi cu titlu de clauză contractuală: art. 14.1 din contractul subsecvent- proiect).

În drept, acţiunea este fundamentată pe totalitatea normelor legale invocate în cuprinsul prezentei, referitoare la: impreviziune, răspunderea contractuală (în subsidiar, cea delictuală), buna-credinţă şi echitatea în executarea obligaţiilor, interpretarea contractelor, dar şi pe disp. art. 1 din Protocolul 1 la CADOLF.

În susţinerea acţiunii solicită următoarele probe: înscrisuri (anexele despre care fac referire în acţiune) şi altele ce vor apărea relevante şi concludente; mărturisirea extrajudiciară a pârâtei (din cuprinsul înscrisurilor emanate de la aceasta); expertize judiciare: a) Expertiza contabilă având ca obiective stabilirea prejudiciului suferit de reclamante, raportat la natura acestuia; b) Expertiza de specialitate în materia deșeurilor feroase, având ca obiectiv stabilirea existenţei la nivelul anului 2016 a împrejurării învederate de subscrise privind evoluţia pieţei de profil (deşi, aceasta este recunoscută pe calea mărturisirii extrajudiciare de pârâtă în cuprinsul înscrisurilor emanate de la aceasta, astfel că, în principiu, apare ca inutilă).

La data de 03.01.2018, reclamantele au depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10626,03 lei.

La data de 12.02.2018, pârâta  C E  SA a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea acţiunii ca netimbrată, iar, în subsidiar (în ipoteza acoperii timbrajului), respingerea acţiunii ce neîntemeiată.

Pe cale de excepţie, prin întâmpinarea formulată s-a invocat excepţia lipsei timbrajului cererii introductive şi excepţia necompetenţei funcționale a Secţiei a II-a civilă, în raport de disp. art. 286 alin. 1) din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data încheierii contractului şi sub incidenţa căreia se soluţionează litigiul, litigiul în cauză derivând dintr-un contract de achiziţie publică.

În ceea ce priveşte competenţa materială a primei instanţe, s-a reţinut că litigiul derivă din executarea unui contract de achiziţie publică, situaţie în care devin incidente disp. art. 286 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la momentul încheierii contractului, potrivit cărora „Procesele şi cererile privind actele autorităţilor contractante, acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante”.

În consecinţă, s-a solicitat admiterea excepţiei şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Gorj-competentă din punct de vedere material.

Pe fondul cauzei, pârâta a învederat că, la data de 26.11.2013, prin Hotărârea nr. 19808 s-a procedat la adjudecarea contractului-cadru privind vânzarea unui pachet integral de deşeuri, prin procedura licitaţie publică cu ofertă de preţ în plic închis în favoarea asocierii formată din societăţile reprezentate de cele două reclamante, oferta acestora fiind de 4.655.000,00 lei.

La data de 02.12.2013 a intervenit perfectarea contractului-cadru de vânzare-cumpărare nr. 505/ C E , având ca obiect „vânzarea de către promitentul vânzător de bunuri valorificabile pe baza cantităţilor conţinute pe fiecare comandă întocmită de către promitentul vânzător pe perioada de derulare a contractului-cadru” (art. 2 din contractul precitat), părţile contractante achiesând inclusiv cu privire la obligaţiile ce le incumbau potrivit contractului, preţ, durată etc, printre acestea înţelegând să sublinieze clauza stipulată în mod expres la art. 4.4 liniuţa a doua „valoarea contractului cadru/contractului subsecvent va fi renegociată anual, în sensul obţinerii unei oferte mai avantajoase pentru promitentul-vânzător decât cea obţinută iniţial, având în vedere evoluţia preţului pieţei”.

Astfel, contrar susţinerilor reclamantelor, a dat dovadă de bună-credinţă în executarea contractului, respectiv a încercat derularea în bune condiţii a acestuia, fapt ce rezultă din probatoriul propus (înscrisuri), reclamantele fiind invitate să încheie contractul subsecvent în luna februarie 2016 (a se observa adresa nr. 760/03.02.2016) fiind expuse şi cantităţile estimate de deşeuri, precum şi valoarea estimată a acestora (calculate la preţurile din contractul-cadru). La acest demers, ca de altfel şi ulterior în cursul anului 2016, reclamantele au condiţionat încheierea contractului subsecvent, deci continuarea raporturilor juridice, de necesitatea renegocierii preţurilor şi de modificarea contractului cadru, invocând preţurile practicate de Combinatul COS Târgovişte (preţ sub nivelul preţului contractului nr. 515/ C E /2013 valabil încheiat între părţile în litigiu), precum şi nivelul preţurilor la fier vechi de pe piaţa internă şi internaţională.

Constatând involuţia preţului pieţei la deşeuri, reclamantele au solicitat renegocierea preţului de vânzare în sensul reducerii acestuia, sens în care a început derularea unei corespondenţe „acerbe” finalizată prin întâlnirea părţilor pentru crearea unui echilibru just, fără a se ajunge însă la un acord final (a se observa punct de vedere  C E  nr. 552/02.02.2016 şi procesele-verbale nr. 9924/25.03.2016, respectiv, 10430/31.03.2016), reclamantele acceptând continuarea raportului contractual doar „cu precondiţia manifestării de înţelegere în scopul ajungerii în cel mai scurt timp la o soluţie în vederea adaptării contractului cadru într-un mod echitabil pentru ambele părţi” (a se observa adresa nr. 186/28.01.2016 înregistrată la sediul său sub nr. 3296/28.01.2016; adresa nr. 837/06.07.2016 rubricată sub nr. 1468/06.07.2016 la  C E ; adresa nr. 888/10.08.2016 înregistrată la sediul său sub nr. 1615/10.08.2016; adresa nr. 877/21.07.2016 înregistrată la  C E  sub nr. 1561/22.07.2016 etc.).

Aceasta a manifestat bună-credinţă în realizarea obiectului contractului şi, aşa cum a învederat, a fost de acord cu reluarea negocierilor pentru stabilirea preţului de vânzare al deşeurilor, însă, din păcate, nu s-a ajuns la un numitor comun în cadrul negocierii ceea ce, iminent, a condus la rezilierea contractului, din moment ce, prin toată corespondenţa purtată, cumpărătorul a condiţionat încheierea contractelor subsecvente pentru anul 2016 de reducerea preţului de vânzare la deşeuri, condiţie care nu s-a realizat.

S-a invocat, de asemenea, de către reclamante în corespondenţa purtată cu pârâta, incidenţa art. 1271 N.C.C. - impreviziunea contractuală - susţinându-se intervenţia unor schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea contractului - însă, nicicând nu au procedat la investirea instanţei (potrivit alin. 2 al art. 1271 NCC) pentru a adapta contractul astfel încât să se creeze echilibru între pierderile şi beneficiile ambelor părţi contractante sau să se hotărască încetarea contractului.

Mai mult, cum pârâta este ţinută, ca de altfel orice alt operator economic, să realizeze obligaţiile ce îi incumbă potrivit art. 13 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor („Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia valorificării acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. 1-3 şi art. 20”), având în vedere şi măsurile lăsate prin acţiunile de control ale reprezentanţilor Gărzii de Mediu la nivelul sucursalelor Energetice şi Diviziei Miniere, în sensul valorificării permanente a deşeurilor în vederea reducerii efectelor negative ale acestora asupra mediului şi, cel mai important, reclamantele şi-au manifestat în mod expres intenţia continuării contractului doar cu „precondiţia manifestării de înţelegere în scopul ajungerii (...) la o soluţie în vederea adaptări contractului cadru într-un mod echitabil pentru ambele părţi” (cu invocarea art. 1271 NCC), s-a văzut în imposibilitatea de a accepta această stare de fapt şi, cum dispoziţiile contractului-cadru, respectiv ale documentelor parte integrantă ale acestuia, stabileau în mod ferm condiţiile de derulare a raportului juridic, cum obligaţiile asumate de către cumpărător (reclamante) nu s-au realizat, s-a procedat la rezilierea contractului cu consecinţa executării garanţiei de participare şi, evident, iniţierea unei noi proceduri de licitaţie pentru realizarea obiectivului -valorificarea deşeurilor.

Chiar şi prin dispoziţiile art. 3.5 din contractul cadru părţile au achiesat, fără nicio obiecţiune, că „În cazul în care promitentul-cumpărător căruia promitentul-vânzător îi transmite o solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent, nu are capacitatea de a răspunde acestor solicitări din propria culpă, atunci promitentul-vânzător are dreptul de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru vânzarea bunurilor.”

Astfel, în acest context, la data de 07.07.2016 s-a întocmit nota pentru Directorat sub nr. 1752 prin care s-a prezentat situaţia valorificării deşeurilor feroase şi neferoase, în condiţiile de criză pe piaţa de profil, arătându-se posibilităţile de deblocare raportat la situaţia de fapt: rezilierea contractului potrivit art. 6 cu consecinţa executării garanţiei de participare, respectiv, organizarea unei noi proceduri de licitaţie pentru vânzarea deşeurilor, solicitându-se Directoratului a decide.

Hotărârea Directoratului (punct 1.14) emisă sub nr. 60/07.07.2016 înaintată Direcţiei Achiziţii Executiv C.E. Oltenia cu adresa nr. 1768/08.07.2016 cu referire la contractul nr. 505/ C E /02.12.2013 a stipulat „dispune notificarea partenerului contractual pentru încheierea contractului subsecvent în condiţiile din acordul cadru, iar în situaţia refuzului acestuia se va proceda la rezilierea contractului cadru, reţinerea garanţiei de participare şi organizarea unei noi proceduri de licitaţie pentru vânzarea deşeurilor.”.

Aşadar, orice derogare de la prevederile contractuale asumate de părţi ar fi fost contrară principiilor şi scopului achiziţiilor publice, astfel cum au fost statuate de legiuitor în mod expres.

Raportat la cele învederate şi susţinute de înscrisuri şi având în vedere principiul forţei obligatorii a contractului, consacrat într-o formulare expresivă în cadrul art. 1270 alin. (l) NCC: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”, fiecare este obligat la ceea ce s-a angajat potrivit contractului, la fel ca atunci când obligaţia i-ar fi impusă prin lege. Prin urmare, executarea obligaţiilor ce le incumba reclamantelor era obligatorie, şi nu facultativă, potrivit principiului antemenţionat exprimat şi prin adagiul pacta sunt servanda.

Rezilierea contractului a intervenit pe fondul arătat şi în considerarea dispoziţiilor art. 6. pct. 6.2 prima liniuţă din contractul-cadru, potrivit cărora: „Contractul-cadru poate înceta şi în următoarele cazuri: Prin rezilierea unilaterală de către una din părţi prin transmiterea unei notificări prealabile părţii în culpă cu 7 zile înainte de data efectivă a încetării contractului cadru în cazul: - neîndeplinirii sau îndeplinirii în mod necorespunzător a obligaţiilor asumate de cealaltă parte prin prezentul contract-cadru”.

Astfel, în raport de starea de fapt şi de drept învederată, s-a opinat că nu se poate reţine nicio culpă a sa vizavi de măsura rezilierii contractului şi pe cale de consecinţă, pentru acest motiv, nu se poate angaja răspunderea contractuală a Complexului Energetic Oltenia S.A. pentru niciunul dintre petitele acţiunii.

În ceea ce priveşte petitul I al acţiunii care priveşte suma de „3.820.300 lei reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract şi nerealizaţi (pentru R GORJ S.A.)” respectiv „obligarea pârâtei la plata către reclamanta E S.R.L. a sumei de 702.103 lei cu titlu de pretenţii - sumă estimată de societate reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizat”, pârâta a învederat instanţei că pretenţia reclamantelor în raport de primul petit al acţiunii este nefondată, nedovedind prin niciun argument pretinsul prejudiciu:

Aşadar, se solicită „3.820.300 lei reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract şi nerealizaţi (pentru R.GORJ S.A.)”, respectiv „obligarea pârâtei la plata către reclamanta E S.R.L. a sumei de 702.103 lei cu titlu de pretenţii - sumă estimată de societate reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizaţi” în ipoteza în care, aşa cum este statuat în doctrină şi jurisprudenţă, beneficiul nerealizat, lucrum cessans, alături de paguba efectiv suferită descrie în mod complet prejudiciul ce poate fi reparat.

Astfel, aşa cum s-a statuat în literatura de specialitate şi a găsit transpunere în jurisprudenţa naţională, inclusiv a ICCJ Bucureşti, ,,(...)pentru stabilirea judiciară a echivalentului bănesc al prejudiciului ca urmare a rezilierii unilaterale a contractului, trebuie avut în vedere ca acesta să cuprindă pierderea efectiv suferită şi câştigul nerealizat, repararea privind numai prejudiciul previzibil la momentul încheierii contractului, respectiv prejudiciul direct, în legătură cauzală cu faptul care 1-a generat. Câştigul nerealizat (lucrum cessans) trebuie să fie cert, atât în ceea ce priveşte existenţa sa, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de evaluare a acestuia (...) (Decizia civilă nr. 141 din 21 ianuarie 2015 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect despăgubiri).

În ceea ce priveşte beneficiul nerealizat - lucrum cessans -, pârâta a precizat că într-adevăr prejudiciul trebuie reparat în integralitatea sa, ceea ce înseamnă că autorul prejudiciului este obligat să acopere atât pierderea suferită de cel prejudiciat, cât şi câştigul pe care în condiţii obişnuite ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit. Însă, această obligaţie subzistă doar în ipoteza existenţei a două elemente care condiţionează acoperirea beneficiului nerealizat:

• prejudiciul să fie cert în ceea ce priveşte existenţa sa

• să existe o reală posibilitate de evaluare a acestuia.

Certitudinea beneficiului nerealizat se poate dovedi cu înscrisuri. Pentru dovedirea existenţei beneficiului nerealizat, incumbă părţii care se pretinde creditor să propună dovezi relevante şi pertinente. Sub acest aspect, este important ca cel care înaintează cererea pretenţiilor să dovedească beneficiu de care pretinde că ar fi fost privat.

Or, această condiţie, în speţă, nu a fost realizată, întrucât reclamantele s-au limitat la o simplă indicare a sumei pretinse, fără a indica un minim mod de calcul/algoritm prin care să arate cum s-a ajuns la sumele pretinse cu titlu de beneficiu nerealizat; nu există o raportare la elemente obiective care să permită determinarea în concret a unor daune produse în patrimoniul acestora.

De asemenea, în opinia pârâtei, nu s-a dovedit de către reclamante că ar fi suportat printr-o faptă ilicită săvârşită cu vinovăţie de către aceasta vreun prejudiciu prin rezilierea contractului nr. 515/ C E /2013, astfel că s-a apreciat că nu există temei pentru admiterea cererii de acordare a despăgubirilor pentru beneficiul nerealizat.

Prin natura sa, beneficiul nerealizat, lucrum cessans, se raportează la o virtualitate, la o probabilitate, care ridică dificultăţi de apreciere a întinderii poate mai mari decât vizavi de paguba efectivă.

Beneficiul nerealizat înseamnă un beneficiu ipotetic (ce ar fi fost obţinut în situaţia când intimata şi-ar fi executat întocmai obligaţia asumată) se situează la un nivel probabilistic (nu neapărat la nivelul indubitabilului). Însă probabilitatea înseamnă într-adevăr o rigurozitate a susţinerilor şi a dovezilor, nefiind suficient ca să existe simpla posibilitate a obţinerii acelui beneficiu, ci trebuie să se demonstreze că cel mai probabil acel beneficiu ar fi fost obţinut (reclamanta nu a indicat ce contracte anume nu au putut fi onorate) şi apoi să dovedească realitatea celor afirmate (sarcina probei incumbându-i în temeiul art. 249 C.pr.civ. „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească (...)”).

Astfel, sub acest aspect al întinderii beneficiului nerealizat, pârâta a considerat că nu pot fi primite concluziile reclamantelor cu referire la întinderea beneficiului nerealizat până la concurenţa sumei de 3.820.300 lei pentru R G S.A., respectiv 702.103 lei pentru reclamanta E S.R.L., pretenţie lipsită în cerere de orice minimă argumentare, nefiind susţinută de niciun înscris din care să rezulte cuantumul solicitat.

În acest sens, în situaţia dedusă judecăţii în cauza de faţă, analiza beneficiului nerealizat este o analiză economică, nu pur contabilă. Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că trebuie luată în considerare nu doar valoarea preţului de vânzare al deşeului pe care l-ar fi obţinut reclamantele urmare a continuării raportului contractual cu pârâta, ci inclusiv elementul scăderii pieţei la deşeuri feroase şi neferoase (adică în aprecierea pretinsului beneficiu nerealizat cuantificat la suma de 3.820.300 lei pentru R GORJ S.A., respectiv 702.103 lei pentru reclamanta E S.R.L. trebuia prezentată o analiză economică prin care să se releve evoluţia pieţei deşeurilor în teritoriul acoperit de reclamantă, dacă preţurile au crescut sau au scăzut în raport de preţul de achiziţie contractat de reclamante cu aceasta etc).

Or, pârâta a solicitat instanţei să observe că din probatoriul propus - înscrisuri - nu s-a identificat niciun document din care să rezulte faptul că, din cauza rezilierii contractului nr. 505/ C E /2013, nu au putut fi onorate contracte, comenzi, angajamente de către reclamante, cu atât mai mult cu cât acestea, cu ocazia fiecărui demers au invocat involijţia preţului la deşeuri pe piaţa internă şi internaţională şi, implicit iminenta lor pierdere financiară din derularea acestui contract în condiţiile de preţ contractate.

Astfel, sarcina dovezii întinderii beneficiului nerealizat revenea reclamantelor sub sancţiunea respingerii acţiunii în fond, chiar dacă stabilirea întinderii beneficiului nerealizat este doar una din condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei astfel de acţiuni.

În opinia sa, pârâta a considerat că nu este posibilă nici măcar soluţia admiterii în parte a acestui petit, pentru că probele nu conduc la concluzia că o anumită parte a prejudiciului pretins reprezintă întinderea reală a beneficiului nerealizat, ci ele lasă nedovedită întinderea în orice măsură a pretenţiilor reclamantei pentru suma de 3.820.300 lei pentru R GORJ S.A., respectiv 702.103 lei pentru reclamanta E S.R.L.

Astfel, faţă de primul petit al acţiunii, pârâta a solicitat respingerea cererii ca nedovedită şi nefondată.

Cu privire la petitul II al acţiunii care priveşte suma de „1.671.606 lei reprezentând cheltuieli cu închirierea utilajelor şi autovehiculelor şi cheltuieli cu salariile suportate de R GORJ S.A. în perioada septembrie 2015 (data începerii negocierilor pentru încheierea următorului contract subsecvent) - septembrie 2016 (data rezilierii contractului cadru nr. 505/ C E /02.12.2013)”, pârâta a apreciat ca fiind nefondată şi nedovedită această cerere a reclamantei R GORJ S.A.

Aşadar, din modul în care a „justificat” pretenţia reclamanta ca fiind „cheltuieli cu închirierea utilajelor şi autovehiculelor şi cheltuieli cu salarii suportate de R GORJ S.A. în perioada septembrie 2015 (data începerii negocierilor pentru încheierea următorului contract subsecvent) - septembrie 2016 (data rezilierii unilaterale a acordului cadru)”, aceasta face, practic, aplicabilitate principiului potrivit căruia nimeni nu poate invoca în susţinerea intereselor sale propria sa culpa, adagiu latin potrivit căruia nimeni nu poate să obţină foloase invocând propria sa vină, lipsă de implicare/diligenţă, şi nici să se apere valorificând un asemenea temei.

S-a arătat că s-au închiriat utilaje şi autovehicule pentru executarea contractului-cadru, respectiv s-a ţinut personal încadrat în acelaşi scop. Or, cu alte cuvinte, reclamanta în susţinerea/apărarea pretenţiilor pentru suma de 1.671.606 lei îşi invocă propria culpa, în condiţiile în care aceasta nu se poate prevala de propria greşeală/lipsă de diligenţă şi prudenţă la încheierea actelor juridice - contracte de închiriere în care reclamanta nu şi-a asumat obligaţia sub o condiţie (contractul/ele de închiriere pe care le invocă ar fi trebuit a se încheia în considerarea unei condiţii suspensive de executare), ceea ce ar fi demonstrat buna-credinţă, diligenţă şi prudenţă din partea reprezentanţilor reclamantei - pentru a obţine protecţia juridică a dreptului, cunoscutul principiu ,,nemo auditur propriam turpitudinem allegans” fiind o garanţie a respectării regulilor sociale.

Mai mult decât atât, se poate observa din analizarea Documentaţiei de valorificare, în speţă a secţiunii II Caietul de sarcini că, pentru participarea la licitaţie s-a impus îndeplinirea unei cerinţe privind Capacitatea tehnică şi profesională (pct. 8.2), aceasta fiind demonstrată prin oferta depusă de către asocierea formată din cele două reclamante, arătându-se că dispun de „echipamente necesare (utilaje de ridicat, utilaje încărcare-descărcare, manipulatoare cu braţ telescopic, buldoexcavator, autovehicule de transport, alte instalaţi şi utilaje)” etc., precum şi de personal suficient.

În acest sens, pârâta a apreciat că a veni acum şi a arăta că a fost prejudiciată cu suma de 1.671.606 lei pentru argumentele succint arătate în justificarea sumei, în opinia sa, nu echivalează cu altceva decât cu o încercare din partea reclamantei R GORJ S.A. de îmbogăţire fără justă cauză.

Aşadar, nu s-a demonstrat prin niciun înscris realitatea celor pretinse, considerând că s-ar fi impus prezentarea unor rapoarte GPS pentru utilaje/autovehicule din care să rezulte staţionarea/stat la dispoziţie (că nu au fost folosite pentru derularea activităţii reclamantei, ci că au stat în aşteptarea contractului subsecvent din 2016 la contractul-cadru reziliat pentru culpa exclusivă a reclamantei), nu s-au depus înscrisuri cu privire la un „şomaj tehnic” al personalului angajat, „exclusive” pentru acest contract-cadru şi actele subsecvente ce trebuiau dacă nu intervenea rezilierea, a se încheia în anul 2016 şi 2017.

Cum pretenţia pentru suma de 1.671.606 lei nu a fost justificată nici măcar într-un mod „rezumativ”, s-a solicitat respingerea cererii ca nefondată şi nedovedită.

Cu privire la petitul III al acţiunii care priveşte obligarea pârâtei la plata sumei de 450.000,00 lei reprezentând garanţia de participare la licitaţie, nerestituită de la data rezilieri contractului până în prezent.

Potrivit contractului-cadru, în speţă a art. 7. pct. 7.1 „Documentele care însoţesc prezentul contract cadru sunt: documentaţia de valorificare/caietul de sarcini; propunerea financiară, alte anexe, după caz”.

Regulamentul de desfăşurare a licitaţiei de valorificare este parte componentă a documentaţiei de valorificare şi, pe cale de consecinţă, a contractului-cadru nr. 505/ C E /02.12.2013.

Conform pct. 10 al Regulamentului s-a statuat ca şi condiţie preliminară participării la licitaţie a potenţialilor operatori economici participanţi constituirea unei garanţii de participare în limita a 450.000 lei prin scrisoare de garanţie bancară. Părţile contractante au achiesat modului de restituire, respectiv de executare a garanţiei în cauză, la pagina 7 a Regulamentului fiind prevăzute în mod expres situaţiile în care operatorul economic va pierde garanţia de participare la licitaţie.

Printre cauzele exhaustive indicate este şi împrejurarea „contractul-cadru/contractul subsecvent de vânzare este desfiinţat din culpa acestuia (n.n. - a operatorului economic declarat câştigător şi cu care s-a încheiat contractul-cadru).

Or, în acest context, în opinia sa, garanţia de participare constituită la nivelul sumei de 450.000 lei de către reclamante, cum nu s-a realizat condiţia restituirii (în termen de 15 zile după semnarea de ambele părţi a procesului-verbal final la terminarea lucrărilor, fără divergenţe, la finalizarea contractului-cadru/ultimului contract subsecvent - a se observa pct. 10 al Documentaţiei de valorificare - pag 6, penultimul alineat), în mod corect a fost reţinută/executată de către pârâtă.

Practic, dând o interpretare a modului de constituire, scop şi executare a garanţiei de participare, aceasta a funcţionat ca şi o veritabilă garanţie de bună execuţie a contractului (în accepţiunea O.U.G. nr. 34/2006 şi a Normelor de aplicare a acesteia aprobate prin H.G. nr. 925/2006).

Garanţia de bună execuţie este o garanţie care are o durată echivalentă contractului, atâta timp cât acesta este în vigoare şi până la data încetării lui. Garanţia de bună execuţie este o garanţie contractuală a respectării acestuia, garanţie ce intervine în timpul contractului cu privire la respectarea tuturor obligaţiilor contractuale.

Or, cum nu s-a realizat îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor ce le incumbau reclamantelor, în mod temeinic şi legal s-a procedat la executarea garanţiei de participare la licitaţie şi, pe cale de consecinţă, s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca netemeinic şi nefondat.

Petitul IV al acţiunii se referă la cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 50.847 lei reprezentând dobândă legală remuneratorie 1,75%/an şi penalizatoare 8%/an, calculată pentru perioada 19.09.2016-15.11.2017 aferentă garanţiei de participare nerestituită.

Pârâta a solicitat instanţei  respingerea acestui petit, într-o teză principală, în raport de apărările sale de la petitul III al acţiunii, dându-se eficienţă principiului accesorium sequitur principale, iar, într-o teză subsidiară, în ipoteza înlăturării apărărilor Complexului Energetic Oltenia faţă de petitul III al acţiunii, s-a solicitat respingerea ca nefondat al acestui capăt de cerere cu argumentaţia că, în speţă nu este vorba de un contract civil ci de unul de achiziţie publică, astfel că nu se aplică dobânda legală remuneratorie sau penalizatoare prevăzută de O.U.G. nr. 13/2011, ci doar penalităţile stipulate în contract - în cauză nu s-au prevăzut astfel de penalităţi în acordul cadru reziliat, ci doar în contractele subsecvente ce urmau a fi încheiate.

În concluzie, faţă de motivele arătate şi de probatoriul propus, s-a solicitat, în principal, anularea acţiunii ca netimbrată, iar în subsidiar (în ipoteza acoperirii timbrajului) respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile contractului-cadru de vânzare cumpărare nr. 505/ C E /02.12.2013, O.U.G. nr. 34/2006, H.G. nr. 925/2016, documentaţiei de valorificare, art. 1270 alin. 1 NCC, art. 249 CPC, cu luarea în considerare a tuturor prevederilor legale invocate.

În probațiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri; a probei cu expertiza contabilă (obiectivele pe care le va depune în termen legal în ipoteza încuvinţării acestei probe de către instanţă), a probei testimoniale (angajaţii ce au fost ţinuţi a presta exclusiv pentru executarea acordului cadru cu pârâta), precum şi orice alte probe reieşite din cercetarea judecătorească.

De asemenea, a arătat că îşi rezervă dreptul de a completa apărările în raport de noile înscrisuri/probe pe care le administrează instanţa.

În şedinţa publică din data de 23.04.2018, reclamantele au depus la dosarul cauzei o cerere modificatoare a acţiunii introductive, în sensul întregirii acţiunii cu un petit suplimentar având ca obiect: obligarea pârâtei să permită reclamantelor participarea la procedurile interne de licitaţie pentru vânzarea de deşeuri din patrimoniul  C E .

În motivare, reclamantele au arătat că după rezilierea unilaterală nejustificat a contractului-cadru pârâta  C E  a mai organizat proceduri interne de licitaţie în vederea cooptării unui partener contractual pe termen lung în scopul vânzării deşeurilor feroase din activitatea proprie.

Astfel, la procedura organizată în luna noiembrie 2016, i s-a solicitat pârâtei să le permită participarea, până se va lămuri situaţia contractului vechi, însă prin adresa nr. 34697/17.11.2016, pârâta le-a comunicat că acestea nu pot participa la nicio astfel de procedură, întrucât nu s-a întrunit cerinţa impusă de  C E , aceea că în ultimii 2 ani să fi îndeplinit integral toate obligaţiile contractuale din contracte similare. Ori, a susţinut pârâta că reclamantele nu şi-au îndeplinit obligaţiile în cadrul contractului nr. 505/ C E /02.12.2013.

Ori, aşa cum au susţinut şi vor proba în cadrul soluţionării petitelor introductive, reclamantele au precizat că nu au nicio culpă în desfăşurarea contractului anterior menţionat, rezilierea producându-se unilateral şi fără justificare contractuală din partea  C E .

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi orice altă proba ce ar rezulta utilă şi necesară din dezbateri.

Prin încheierea de şedinţă din data de 23.04.2018, instanţa a luat act de cererea modificatoare a acţiunii introductive formulată de reclamante, li s-a pus în vedere să depună la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru şi pentru acest capăt de cerere, pentru a se observa cererea modificatoare depusă de reclamante şi a se răspunde la aceasta de către pârâte, cât şi pentru a se pune în discuţie excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei a II-a Civilă, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

La data de 18 mai 2018, pârâta a depus note scrise cu privire la cererea modificatoare, solicitând respingerea acestui petit, arătând faptul că rezilierea contractului cadru de vânzare-cumpărare nr. 505/ C E /2.12.2013 s-a produs din culpa exclusivă a reclamantelor, în condiţiile în care acestea au solicitat în mod constant continuarea raporturilor contractuale cu pârâta doar „cu precondiţia manifestării de înţelegere în scopul ajungerii în cel mai scurt timp la o soluţie în vederea adaptării contractului cadru într-un mod echitabil pentru ambele părţi”, în sensul reducerii preţurilor de vânzare la deşeuri, condiţie ce nu s-a realizat având în vedere prevederile art. 4.4 din contractul cadru ce stipulează în mod imperativ „valoarea contractului cadru/contractului subsecvent va fi renegociată anual, în sensul obţinerii unei oferte mai avantajoase pentru promitentul-vânzător ( C E ) decât cea obţinută iniţial, având în vedere evoluţia preţului pieţei” coroborat cu cele dispuse prin documentaţia de atribuire ce prevede condiţii ferme de derulare a contractului. Orice derogare de la prevederile contractuale asumate de către părţi ar fi fost contrară principiilor şi scopului achiziţiilor publice, astfel cum au fost statuate de către legiuitor.

Un alt aspect pe care pârâta l-a supus analizei instanţei a fost solicitarea reclamantelor cu privire la obligarea pârâtei  C E de a le permite participarea la procedurile interne de licitaţie pentru vânzarea deşeurilor în condiţiile în care acestora le-a lipsit etica morală în afaceri, având în vedere faptul că deşi au semnat un contract prin care şi-au asumat toate obligaţiile prevăzute în acesta, inclusiv cele referitoare la preţ, nu au îndeplinit acest contract. În acest sens, i s-a adus la cunoştiinţă instanţei faptul că la nivelul C E exista o procedură de valorificare a deşeurilor şi a bunurilor materiale ce impune anumite condiţii de participare cumpărătorilor, una dintre condiţii fiind prezentată în Formularul 12 - Declaraţie de eligibilitate: ...„Subsemnatul, în calitate de cumpărător, declar pe propria răspundere că în ultimii 2 ani, am îndeplinit integral obligaţiile contractuale şi nu am produs grave prejudicii beneficiarilor.” coroborat cu cele prezentate în formularul 10 - Declaraţie:... „Subsemnatul, în calitate de cumpărător, declar pe propria răspundere, că nu am contracte rezoluţionate sau reziliate din culpa mea....”.

În concluzie, având în vedere această stare de fapt şi de drept, s-a solicitat respingerea cererii modificatoare a acţiunii introductive, respectiv a petitului suplimentar ce priveşte obligarea pârâtei să permită reclamantelor participarea la procedurile interne de licitaţie pentru vânzarea de deşeuri din patrimoniul  C E .

Prin sentinţa nr. 61 din data de 21 mai 2018 pronunţată în dosarul nr. ... s-a admis excepţia de necompetenţă materială a Secţiei a II-a Civilă invocată de pârâta  C E  SA în soluționarea acțiunii în pretenții formulată de R GORJ SA şi E SRL şi s-a constatat competenţa în primă instanţă a Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal, în soluţionarea cererii având ca obiect pretenții, formulată de reclamantele R GORJ SA şi E SRL, împotriva pârâtei  C E  SA, fiind declinată competența de soluționare a cauzei Secției Contencios Administrativ, căreia i-a trimis de îndată dosarul.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția Contencios Administrativ și Fiscal, la data de 21.06.2018, sub nr. ... fiind citate părțile pentru termenul de judecată din data de 10.07.2018.

La data de 14.09.2018, reclamantele au depus la dosarul cauzei o cerere prin care au solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorilor săi, conform dispoziţiilor art. 223 NCPC, fiind îndeplinite condiţiile legii, iar în subsidiar, au invocat excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Gorj, constatarea conflictului negativ de competenţă şi declanşarea regulatorului de competenţă în conformitate cu prevederile NCPC, şi totodată, au arătat că solicită probele menţionate prin cererea de chemare în judecată: proba cu înscrisuri (cu menţiunea că înţelege să depună înscrisuri care nu au fost depuse până în prezent), mărturisirea judiciară şi expertize, aşa cum s-a arătat prin cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14.09.2018, tribunalul a respins cererea de amânare a cauzei formulată de către reclamante pentru imposibilitatea de prezentare a reprezentanţilor săi convenţionali, SCPA R şi Asociaţii, a pus în vedere reprezentanţilor părţilor să depună la dosarul cauzei înscrisuri doveditoare pentru verificarea excepţiei de necompetenţă funcţională a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, invocată în cauză de către reclamante, respectiv reclamantele, prin avocat S C, să depună contractele în raport de care se susține obiectul acestora de vânzare, iar pârâta, prin consilier juridic M C, să depună contractul de achiziţie,  documentația vizând inclusiv rezilierea contractului.

De asemenea, s-a prorogat discutarea competenţei generale, materiale şi teritoriale a instanţei, a excepţiei de necompetenţă funcţională a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, invocată în cauză de către reclamante, a estimării duratei necesare cercetării procesului şi a probatoriului pentru următorul termen de judecată.

În şedinţa publică din data de 28.09.2018, tribunalul a pus în discuţie excepţia de necompetenţă funcţională a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, invocată în cauză de către reclamante, excepția fiind respinsă, fiind acordat termen de judecată la data de 12.10.2018.

În şedinţa publică din data de 12.10.2018, pârâta S C S.A. a depus la dosarul cauzei note scrise prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, în temeiul art. 11 lit. a din Legea nr. 554/2004, unde se prevede că „Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins şi a pagubei cauzate se pot introduce în 6 luni de la: a) Data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă...”. În susținerea excepției, pârâta a precizat că în urma plângerii prealabile a reclamantelor, aceasta i-a comunicat prin adresa nr. 26623/12.09.2016 rezilierea acordului cadru de vânzare-cumpărare nr. 505/ C E /02.12.2013. Astfel, în raport prevederile legale invocate şi data comunicării răspunsului de către pârâtă, respectiv 12.09.2016, termenul de 6 luni în care reclamantele puteau formula o acțiune pe rolul instanțelor de judecată a fost cu mult depășit. În concluzie, faţă de aspectele învederate, s-a solicitat admiterea excepţiei şi pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind prescrisă.

În dovedire, s-au anexat: plângerea reclamantelor nr. 888/10.08.2016, adresa de răspuns nr. 26623/12.09.2016 a S C şi adresa nr. 1003/20.09.2016 a reclamantelor prin care i s-au comunicat pârâtei demersurile pe care reclamantele le vor urma în urma rezilierii acordului cadru nr. 505/ C E /02.12.2013.

A fost acordat termen de judecată pentru a fi observate notele de ședință de către apărătorul reclamantelor, la solicitarea acestuia, cu acordul reprezentantei pârâtei.

Pe parcursul cercetării judecătorești, s-a încuviințat proba cu înscrisuri pentru părți, fiind respinse celelalte teze probatorii solicitate de părți, apreciindu-se acestea din urmă ca nefiind utile și concludente soluționării cauzei, în ședința publică din data de 26.10.2018.

Instanța a pus în vedere apărătorului ales al reclamantei R Gorj S.A., avocat R D, să depună la dosarul cauzei pentru această reclamantă chitanţa privind achitarea garanției de participare pentru capătul III al cererii de chemare în judecată, precum şi dovezi privind închirierea utilajelor şi drepturile salariale invocate în petitul II al acţiunii promovate, respectiv, pentru perioada septembrie 2015 – septembrie 2016, să se detalieze în ce constă prejudiciul estimat ca fiind în sumă de 1671606 lei, cât şi cu privire la drepturile salariale, urmând a fi depuse dovezi în justificarea răspunsului. În ceea ce priveşte primul capăt de cerere, referitor la beneficiul nerealizat pentru cei doi ani de contract, i-a pus în vedere acestuia să depună precizare prin care să detalieze ce reprezintă acest beneficiu nerealizat şi din ce se constituie în opinia sa.

De asemenea, i s-a pus în vedere apărătorului ales al reclamantei E S.R.L., avocat R D, să depună la dosarul cauzei precizare pentru această reclamantă, în ceea ce priveşte beneficiul nerealizat pentru cei doi ani de contract, prin care să detalieze din ce rezultă acest beneficiu nerealizat şi ce reprezintă, urmând să depună dovezi în justificarea răspunsului.

La termenul acordat, reclamantele au depus precizare, arătând că: 

Cu privire la compunerea/structura prejudiciului suferit, reclamantele au precizat că, aşa cum au arătat şi prin acţiune, acesta consta în:

În cazul S.C R GORJ SA se ridică la suma de 5.992.753 lei, provenind din:

- 3.820.300 lei reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizaţi;

Astfel, modul de cuantificare al acestui prejudiciu este, într-adevăr, dificil de stabilit şi poate fi realizat doar pe baza unei expertize contabile, astfel: i) fie prin estimare prin raportare, utilizând metoda comparaţiei, la profitul net obţinut în anii anteriori din executarea respectivului contract (decembrie 2013 - septembrie 2015); ii) fie prin calcul mai riguros - în măsura în care este posibil - prin raportare la cantitatea de deşeuri feroase obiect al contractului aflat în stocul pârâtei  C E . în perioada septembrie 2015 - data încetării prin ajungere la termen a contractului şi utilizând preţurile propuse spre negociere de aceasta.

- 1.671.606 lei reprezentând cheltuieli cu închirierea utilajelor şi autovehiculelor şi cheltuieli cu salariile suportate de R GORJ SA în perioada septembrie 2015 (data începerii negocierilor pentru încheierea următorului contract subsecvent) - septembrie 2016 (data rezilierii contractului cadru nr. 505/ C E /02.12.2013);

Modul de cuantificare al acestui prejudiciu se poate realiza, tot pe baza unei expertize contabile şi în considerarea actelor contabile ale SC R GORJ SA, mai exact prin stabilirea exactă pe perioada respectivă a respectivelor cheltuieli suportate de aceasta în considerarea contractului: închirierea şi mentenanţa utilajelor şi autovehiculelor şi cheltuielile cu salariaţii alocaţi acestui proiect.

- 450.000 lei reprezentând garanţia de participare la licitaţie, nerestituită de la data rezilierii contractului până în prezent;

- 50.847 lei reprezentând dobânda legală (remuneratorie 1,75%/an şi penalizatoare 8%/an), calculată pentru perioada 19.09.2016-15.11.2017, aferentă garanţiei de participare nerestituite;

a) În cazul S.C E SRL se ridică la suma de 702.103 lei, reprezentând beneficiu nerealizat, mai exact c/valoarea pierderilor pecuniare provenite din necesitatea indisponibilizării - în vederea executării contractului cu  C E . - a mijloacelor de transport proprietatea acesteia;

Modul de cuantificare a acestui prejudiciu impune tot efectuarea unei expertize contabile care să stabilească veniturile ce s-ar fi putut obține pe piața liberă prin închirierea mijloacelor de transport afectate executării acestui contract pentru perioada septembrie 2015-data încetării prin ajungere la termen a contractului.

Practic, referitor la evaluarea în concret a prejudiciului, trebuie plecat de la premisa că orice activitate economică este desfășurată în scopul de a obține profit, astfel încât este cert faptul că nederularea unui contract lipsește contractantul de un anumit profit pe care cu certitudine l-ar fi realizat din executarea lui.

 I s-a pus în vedere reprezentantei pârâtei, consilier juridic M C, să depună la dosarul cauzei întreaga documentaţie vizând pretinsa reziliere a contractului, inclusiv documentaţia anterioară rezilierii, respectiv dacă mai există o altă documentaţie întocmită la momentul atribuirii contractului, urmând a arăta ce ofertă s-a înaintat pentru licitație, ce ofertă s-a acceptat, având în vedere că se invocă de către pârâtă că rezilierea s-a produs ca urmare a pretinsei remodificări a contractului.

Reprezentanții părților au lămurit în ședința publică din data de 12.10.2018 și în ședința publică din data de 26.10.2018 că a fost depusă la dosar întreaga documentație vizând obiectul acțiunii.

În ședința publică din data de 26.10.2018, instanța a admis excepția decăderii invocată de către reprezentantul reclamantelor, fiind decăzută pârâta din dreptul de a invoca excepția prescripției dreptului la acțiune.

Prin sentința civilă nr. 1412/30.10.2018, pronunțată în dosarul nr. ... al Tribunalului Gorj- Secția Contencios Administrativ și Fiscal, a fost respinsă acțiunea promovată de reclamantele R Gorj S.A., cu sediul în în contradictoriu cu pârâta  C E ,

Împotriva sentinței mai sus aratate , s-a declarat recurs, iar prin decizia  nr.1768/29.08.2019 pronunţată în dosarul nr....., pronunțată de Curtea de Apel Craiova- Secţia contencios administrativ şi Fiscal, a fost admis recursul formulat de recurentele reclamante SC.R.GORJ SA, și SC.E SRL, cu sediul în....împotriva încheierii din 28.09.2018 și a sentinței 1412/2018 pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 30.10.2018 în dosarul nr...... în contradictoriu cu intimata pârâtă  C E , cu sediul în mun. Tg-Jiu, str. A.I. Cuza, nr. 5, județul Gorj, casată încheierea din 28.09.2018 și sentința 1412/2018 și trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, Secția a II-a Civilă.

In esență instanța de casare a reținut că analizând contractele contract cadru de vânzare cumpărare nr. 505/ C E /02.12.202 și contract subsecvent de vânzare - cumpărare nr. 1104/ C E SE/04.07.2014 , acestea au ca obiect vânzarea de către promitentul – vânzător de bunuri valorificabile pe baza cantităților conținute în fiecare comandă întocmită de către promitentul vânzător pe toată perioada de derulare a contractului – cadru, bunurile constituind bunuri materiale și deșeurile așa cum sunt nominalizate în anexa 1 la contract, proprietate a Complexului Energetic Oltenia, aflate în gestiunea societății.

  Curtea  de apel a  constatat  că acest contract  privește vânzarea cumpărarea de deșeuri nicidecum execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii și nu pune în valoare bunuri proprietate publică pentru a fi calificat drept un contract administrativ şi a  reținut dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c1 din Legea nr. 554/2004 prin care se stabilește că sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.

 In consecință instanța de casare a apreciat că prima instanță a soluționat în mod nelegal excepția de necompetență materială de ordine publică întrucât contractul în discuție nu constituie un contract administrativ de achiziție publică, nefiind aplicabile astfel dispozițiile de la art. 286 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006 privind competența de soluționare a unor astfel de litigii, ci dispozițiile de drept comun aplicabile litigiilor între profesioniști şi a apreciat că în cauză este întrunit motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 3 C.pr.civ. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii, situație ce nu face necesară analiza celorlalte motive de recurs.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă, la data de 03.10.2019 sub nr. ... fiind citate părțile pentru termenul de judecată din data de 05.11.2019.

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.11.2019, instanţa a pus  în vedere reclamantelor să precizeze  cuantumul dobânzilor legale solicitate  şi modul de calcul al acestora, raportat la perioada pentru care se solicită,  respectiv cuantificarea acestora, precum şi dacă s-a formulat cerere de restituire a garanţiei de plată, dacă au formulat cerere de participare la licitaţii ulterioare organizate de pârâta  C E  şi dacă au fost refuzate depunând dovezi în acest sens, iar pârâtei să depună documentul intern în baza căruia susţine că reclamantele nu mai pot participa la licitaţii.

S-a pus în vedere pârâtei ca până la următorul termen de judecată să depună documentul intern în baza căruia susţine că reclamantele nu mai pot participa la licitaţii, fiind prorogată  discutarea probei cu expertiză contabilă şi expertiză de specialitate în materia deşeurilor feroase solicitate de reprezentanta reclamantei după depunerea la dosar a documentelor solicitate de instanţă.

La data de  13.01.2020,  s-au depus  prin serviciul registratură din partea SC R SA şi  SC  E SRL, precizări, din care rezultă că în cazul S.C R GORJ SA, se ridică la suma de 5.992.753 lei, provenind din 3.842.300 lei reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizați.

S-a arătat că, dobânda legala aferenta acestei sume este aproximativ in cuantum de 62642 RON, fiind luata ca data scadenta 31.12.2016 (data încheierii exercițiului financiar anual al încheierii contractului prin ajungere la termen) si data a plații data introducerii acțiunii, calculul fiind efectuat prin apelare la formularul electronic httes://www.avocatura.com/dobanda-legală.php,1.671.606 lei  reprezentând cheltuieli cu închirierea utilajelor si autovehiculelor si cheltuieli cu salariile suportate de R GORJ SA în perioada septembrie 2015 (data începerii negocierilor pentru încheierea următorului contract subsecvent) — septembrie 2016 (data rezilierii contractului cadru nr.505/ C E /02.12.2013);

S-a efectuat un calcul similar si pentru acest prejudiciu, deși un cuantum exact poate fi reliefat pe calea unei expertize judiciare, deoarece suma cu titlu principal se întinde pe toata perioada septembrie 2015- septembrie 2016 (așadar 12 luni), așadar data scadentei fiind diferite pentru fiecare dintre cele 12 luni si presupunând si o baza de calcul diferita.

Astfel, aproximativ aceasta dobânda legala aferenta sumei de 1.671.606 RON este in cuantum de 26955 RON, calculul fiind efectuat prin apelare la formularul electronic disponibil pe site-ul httes://www.avocatura.com/dobanda-legală.php,  450.000 lei reprezentând garanția de participare la licitație, nerestituita de la data rezilierii contractului pană în prezent;

S-a mai învederat că, dobânda legala calculata pentru perioada 19.09.2016-15.11.2017, aferenta garanției de participare nerestituite, este in cuantum de 9098 RON, calculul fiind efectuat prin apelare la formularul electronic disponibil pe site-ul httes://www.avocatura.com/dobanda-legală.php.

S-a arătat că, în cazul S.C E SRL se ridica la suma de 702.103 lei, reprezentând beneficiu nerealizat, mai exact c/valoarea pierderilor pecuniare provenite din necesitatea indisponibilizării- în vederea executării contractului cu  C E - a mijloacelor de transport proprietatea  reclamantei;

Că, s-a efectuat  un calcul similar si pentru acest prejudiciu, deși un cuantum exact poate fi reliefat pe calea unei expertize judiciare contabile, deoarece suma cu titlu principal se întinde pe toata perioada intervenirii pierderilor pecuniare in patrimoniul  reclamantei, așadar data scadentei fiind diferită pentru fiecare dintre cele 12 luni si presupunând şi o baza de calcul diferita.

S-a apreciat că, astfel, aproximativ aceasta dobânda legala aferenta sumei de 702.103 RON este în cuantum de 11512 RON, fiind luata ca data scadentă 31.12.2016 (data încheierii  exercițiului financiar anual al încheierii contractului prin ajungere la termen) si data a plații data introducerii acțiunii, calculul fiind efectuat prin apelare la formularul electronic disponibil pe site-ul httes://www.avocatura.com/dobanda-legală.php.

Cu privire la  aspectul că  dacă s-a formulat cerere de restituire a garanției de plată, s-a arătat că odată declarat reziliat contractul si specificat expres de către parata a reținerii garanției de participare situația juridica din perspectiva rezolvării pe cale amiabila s-a tranșat si singura modalitate de recuperare a devenit cea judiciara;

Cu privire la aspectul dacă s-a formulat cerere de participare la licitații ulterioare organizate de pârâta  C E  și dacă au fost refuzate depunând dovezi în acest sens; s-a precizat ca in cadrul documentației interne (si făcută public pentru eventualii participanți), ulterioare măsurii declarării rezilierii de către parata, aceasta a specificat- de altfel, pentru prima data raportat la documentațiile anterioare- ca si condiție de eligibilitate preliminara inexistenţa  unei situații ce viza rezilierea unui contract anterior cu  C E , astfel încât o depunere a unui dosar era superfluu si costisitor atât din perspectiva unui  efort din toate punctele de vedere, dar si financiar, însemnând depunerea unei alte garanții de participare.

Ca atare, refuzul acceptării asocierii reclamantelor rezulta din modalitatea de formulare a noii documentată de participare, cea de ia nivelul toamnei anului 2017.

Cu privire la compunerea /structura prejudiciului suferit, așa cum  s-a arătat şi prin acțiune, acesta consta in:

In cazul S.C R GORJ SA se ridica la suma de 5.992.753 lei, provenind din:  3.820.300 lei, reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizați;

Modul de cuantificare al acestui prejudiciu este, într-adevăr, dificil de stabilit si poate fi realizat doar pe baza unei expertize contabile, astfel:  i)fie prin estimare prin raportare, utilizând  metoda comparației, la profitul net obținut in anii anteriori din executarea  respectivului contract (decembrie 2013- septembrie 2015); ii) fie prin calcul mai riguros- in măsura în care este posibil- prin raportate la cantitatea de deșeuri feroase obiect al contractului aflat in stocul paratei  C E  in perioada septembrie 2015- data încetării prin ajungere la termen a contractului si utilizând preturile propuse spre negociere de subscrisa;

-1.671.606 lei reprezentând cheltuieli cu închirierea utilajelor si autovehiculelor si cheltuieli cu salariile suportate de R GOPJ SA în perioada septembrie 2015 (data începerii negocierilor pentru încheierea următorului contract subsecvent) — septembrie 2016 (data rezilierii contractului cadru nr.505/ C E /02.12.2013);

Modul de cuantificare al acestui prejudiciu se poate realiza, tot pe baza unei expertize contabile si in considerarea actelor contabile ale SC R.GORJ SA, mai exact prin stabilirea exacta pe perioada respectiva a respectivelor cheltuieli suportate de reclamantă în considerarea contractului: închirierea si mentenanța utilajelor si autovehiculelor si cheltuielile cu  salariații alocaţi acestui proiect.

- 450.000 lei, reprezentând garanția de participare la licitație, nerestituita de la plata rezilierii contractului pana in prezent;

-50.847 lei, reprezentând dobânda legala (remuneratorie şi penalizatoare 8%/an), calculata pentru perioada 19.09.2016-15.11.2017, aferenta garanției de participare nerestituite;

S-a mai arătat că, în cazul S.C E SRL se ridică  la suma de 702.103 lei, reprezentând beneficiul nerealizat, mai exact c/valoarea pierderilor pecuniare provenite din necesitatea indisponibilizării,  în vederea executarii contractului cu  C E - a mijloacelor de transport proprietatea  reclamantei.

Că, modul  de  cuantificare a acestui prejudiciu impune tot efectuarea unei expertize contabile care sa stabilească veniturile ce s-ar fi putut obține pe piața libera prin închirierea mijloacelor de transport afectate executări acestui contract pentru perioada septembrie 2015-data incitării prin ajungere la termen a contractului.

Practic, referitor la evaluarea în concret a prejudiciului, s-a apreciat că trebuie plecat de la premisa că orice activitate economică este desfășurată în scopul de a obține profit, astfel încât este cert  faptul nederularea unui contract lipsește contractantul de un anumit profit pe care cu certitudine l-ar fi realizat din executarea lui.

Cu privire la obiectivele expertizei contabile, acestea, s-a apreciat astfel: Stabilirea prejudiciului total suferit reclamante prin faptele ilicite învederate în acțiune mai exact: In cazul S.C R GORJ SA-beneficiul nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizați: acesta sa se stabilească: i) fie prin estimare prin raportare, utilizând metoda comparației, la profitul net obținut in anii anteriori din executarea respectivului contract (decembrie 2013- septembrie 2015); ii) fie prin calcul mai riguros- in măsura in care este posibil- prin raportare la cantitatea de deşeurio  feroase obiect al contractului aflat in stocul paratei  C E  in perioada septembrie 2015- data încetării prin ajungere la termen a contractului  şi utilizând preţurile  propuse spre negociere de reclamantă ;

Pierderile efective constând în cheltuieli cu închirierea  şi mentenanța utilajelor şi autovehiculelor si cheltuieli cu salariile suportate de R GORJ SA ,în perioada septembrie 2015 (data începeri negocierilor pentru închirierea  următorului contract subsecvent) — septembrie 2016 (data rezilierii contractului cadru  nr.505/ C E /02.12.2013), mai exact, in considerarea actelor contabile ale SC R GORJ SA, exacta pe perioada respectiva a respectivelor cheltuieli suportate de subscrisa in considerarea contractului: închirierea şi  mentenanţa utilajelor si autovehiculelor si cheltuielile cu salariații alocaţi acestui proiect.

Stabilirea dobânzii legale (remuneratorie 1,75%/an şi penalizatoare 8%/an),calculată pentru perioada 19.09.2016-15.11.2017, aferenta garanției de participare  nerestituite;

În cazul SC E SRL,s-a precizat că  beneficiul nerealizat, mai exact c/valoarea pierderilor pecuniare provenite din necesitatea indisponibilizării- in vederea executări contractului cu  C E - a mijloacelor de transport proprietatea subscrisei; in acest sens, sa se stabilească veniturile  ce s-ar fi putut obține pe piața libera prin închirierea mijloacelor de transport afectate executării acestui contract pentru perioada septembrie 2015- data încetării  prin ajungere la termen a contractului.

S-a arătat că  şi pârâta  a propus obiective cu privire la aceasta expertiza.

De asemenea,  s-a solicitat  si probatoriul menționat in acțiune: înscrisuri (anexele despre care face referire in acțiune) si altele ce vor apărea relevante si concludente; mărturisirea extrajudiciara a paratei (din cuprinsul înscrisurilor emanate de la aceasta), expertiza de specialitate in materia deșeurilor feroase, având ca obiectiv stabilirea existentei la nivelul anului 2016 a împrejurării învederate de subscrise privind evoluția pieței de profil, mai exact scăderea dramatic a prețurilor deșeurilor feroase in perioada toamna 2015- parcursul anului 2016;

La termenul de judecată din data de 25.02.2020 instanța a constat că pârâta este decăzută din dreptul dea mai invoca excepția prescripției dreptului la acțiune şi a respins probatoriul cu expertizele solicitat de reclamante apreciind că nu este aceste probe nu sunt  utile şi concludente pentru soluționarea cauzei  .

Examinând acţiunea dedusă judecăţii aşa cum a fost modificată in cursul judecății , în raport de motivele de fapt şi de drept invocate de părţi şi prin prisma materialului probator administrat în cauză, tribunalul constată  ca este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel prin acțiunea dedusă judecății , reclamantele au solicitat:

1.obligarea la plata către reclamanta  R GORJ SA a sumei de 5.992.753 lei cu titlu de pretenţii – suma estimată de societate reprezentând următoarele categorii de sume:

- 3.820.300 lei reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizați:

- 1.671.606 lei reprezentând cheltuieli cu închirierea utilajelor şi autovehiculelor şi cheltuieli cu salariile suportate de R GORJ SA în perioada septembrie 2015 (data începerii negocierilor pentru încheierea următorului contract subsecvent) - septembrie 2016 (data rezilierii contractului cadru nr. 505/ C E /2.12.2013)

- 450.000 lei reprezentând garanţia de participare la licitaţie, nerestituită de la data rezilierii contractului până în prezent;

- 50.847 lei reprezentând dobânda legală (remuneratorie 1,75%/an şi penalizatoare 8%/an), calculată pentru perioada 19.09.2016-15.11.2017, aferentă garanţiei de participare nerestituite

2. Obligarea pârâtei la plata către reclamanta ES.RL a sumei de 702.103 lei cu titlu de pretenţii - suma estimată de societate reprezentând beneficiu nerealizat aferent vânzărilor estimate pentru cei 2 ani de contract nerealizaţi.

De asemenea prin cererea modificatoare a acțiunii, depusă la data de 23.04.2018, reclamantele au solicitat și obligarea pârâtei să permită reclamantelor participarea la procedurile interne de licitație pentru vânzarea de deșeuri din patrimoniul  C E .

Ca stare de fapt  tribunalul constată că între părți a fost încheiat contractul cadru nr. 505/ C E /02.12.2013, filele 54-56, vol. I, dosar nr. .... ca urmare a licitației cu plic închis desfășurată în data de 22.11.2013, conform procesului-verbal al ședinței de licitație, etapa II și hotărârii de adjudecare a contractului cadru privind vânzarea unui pachet integral de deșeuri prin procedura de licitație publică cu oferta de preț în plic închis.

Astfel, potrivit acestei hotărâri, oferta declarată câștigătoare pentru atribuirea contractului-cadru de vânzare a unui pachet integral de deșeuri, prin procedura de licitație publică susmenționată, a fost cea depusă de asociația: SC R GORJ SA – lider și SC E.SA – asociat, cu o propunere in valoare  de 4.655.000, 00 lei. 

In acest sens se reține că respectivul  Contractul-cadru susmenționat încheiat între părți a avut ca obiect „vânzarea de către promitentul vânzător de bunuri valorificabile pe baza cantităților conținute pe fiecare comandă întocmită de către promitentul vânzător pe perioada de derulare a contractului-cadru"- art. 2 din contract şi că la art. 3  din contract se prevede că, promitentul-cumpărător se obligă, ca în baza contractelor subsecvente ce se vor încheia cu promitentul vânzător, să cumpere ”bunuri valorificabile” în condițiile convenite în contractul cadru, conform documentației de valorificare anexă la prezentul contract-cadru. De asemenea, se prevede obligația promitentului cumpărător de a respecta cele prezentate în oferta depusă la licitația publică, anexă la contract.

 De asemenea la art. 3.5 din contractul cadru s-a stipulat că, în cazul în care promitentul cumpărător căruia promitentul vânzător îi transmite o solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent, nu are capacitatea de a răspunde acestor solicitări din propria culpă,  atunci promitentul vânzător are dreptul de a iniția o nouă procedură de atribuire pentru vânzarea bunurilor.

De asemenea, s-a stipulat la cap. 4  intitulat Prețul, că prețul plătibil promitentului-vânzător de către promitentul cumpărător va fi stabilit pe baza cantităților de bunuri comandate și a prețurilor unitare adjudecate, conform  anexei 1 la contractul cadru.

La pct. 4.4 s-a prevăzut că valoarea contractului cadru/contractului subsecvent va fi renegociată anual în sensul obținerii unei oferte mai avantajoase pentru promitentul-vânzător decât cea obținută inițial, având în vedere evoluția prețului pieței. 

 De asemenea pârțile au stipulat faptul la  la capitolul 8  că acest contract cadru stă la baza contractelor subsecvente de vânzare-cumpărare care pot fi încheiate între promitentul cumpărător și promitentul vânzător iar in baza acestui contract cadru au fost încheiate contracte subsecvente pentru anii următori .

Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei , initial  intre pârți s-au derulat raporturile contractuale aşa cum au fost stabilite prin contractul cadru şi prin contractele subsecvente încheiate până începutul  anului  2016 , moment de la care reclamantele au inițiat o procedură de renegociere a clauzelor contractuale invocând o fluctuație a  prețului materialelor feroase şi neferoase ce făceau obiectul contractului cadru , in sensul scăderii acestui preț la nivel internațional şi național  ,  in condițiile in care obligațiile contractuale fuseseră executate conform contractului cadru in anii 2014 şi 2015 .

 În acest sens, tribunalul reţine că la data de 28.01.2016, prin adresa înregistrată la pârâtă sub nr. 3296/28.01.2016, filele 161-165, vol I, reclamantele au transmis notificare pentru modificarea contractului, prin care au manifestat intenția renegocierii prețurilor pentru adaptarea rezonabilă și echitabilă a contractului, în considerarea schimbărilor excepționale în privința prețurilor deșeurilor feroase și neferoase și deșeurilor nemetalice, precum și al prețurilor deșeurilor fierului vechi, atât pe piața internă cât și pe piața externă, din cauza crizei economice mondiale. Această intenție de renegociere a  fost întemeiată pe art. 1271 Cod civil și pe prevederile art. 14 pct. 1 din contractul cadru nr. 505/2013, respectiv impreviziunea.

Reclamantele au revenit cu adresă către pârâtă în sensul renegocierii contractului cadru, ca urmare a primirii din partea pârâtei a adresei nr. 760/03.02.2016, prin care au arătat oferta prețurilor pentru deșeuri din anexa centralizatoare la adresa nr. 760/2016. 

Prin adresa nr. 10301/30.03.2016, reclamanta, având în vedere  concluziile procesului-verbal nr. 9924/25.03.2016 încheiat la sediul acesteia, a comunicat oferta sa cu privire la adaptarea rezonabilă și echitabile a prețurilor unitare/tip deșeu din contractul cadru nr. 505/02.12.2013, redând situația prețurilor maxime care se pot oferi pentru deșeurile contractate, filele 177-181.

Comunicări în acest sens, au făcut obiectul adreselor nr. 548/14.04.2016, fila 184, 570/21.04.2016, fiind comunicată, către pârâtă, cu adresa nr. 620/11.05.2016 fundamentarea de preț, filele 188-189, iar la data de 09.06.2016, reclamantele au transmis pârâtei adresa nr. 745/09.06.2016 (nr. 17678/09.06.2016), filele 190-197, o sesizare cu privire la probleme apărute în derularea contractului cadru nr. 505/02.12.2013 prin care se notifica pârâta pentru modificarea contractului cadru,  în vederea adaptării contractului cadru într-un mod echitabil pentru ambele părți, aspecte reiterate și prin adresa nr. 20424/06.07.2016, filele 198-200.

Ca răspuns la solicitările reclamantelor , pârâta, prin adresa nr. 3340/18.07.2016, a comunicat reclamantelor notificarea încheierii unui nou contract subsecvent în condițiile contractului-cadru nr. 505/CE/02.12.2013 şi de asemenea, s-a notificat intenția de reziliere a contractului cadru și reținerea garanției de participare , în situația refuzului reclamantelor de a încheia contractul subsecvent în condițiile contractului cadru nr. 505/2013, argumentându-se în plus Hotărârea Directorului pârâtei nr. 60/07.07.2016.

După  purtarea de negocieri privind modificarea contractului  prin intermediul adreselor reciproce emise , atât de reclamante cu intenția de renegociere a contractului, cât și de pârâtă cu intenția de încheiere a contractului în condițiile contractului cadru, la data de 12.09.2016, pârâta a notificat reclamantelor încetarea contractului  prin rezilierea unilaterală a contractului cadru în termen de 7 zile de la comunicare, precum și reținerea garanției de participare constituită la organizarea procedurii.

Prin acțiunea dedusă judecății reclamantele au susținut, în esență, că renegocierea contractului  se impunea  în raport de impreviziunea contractului, raportat la contextul economic care a determinat scăderea preturilor materialelor feroase şi neferoase care făceau obiectul contractului  , iar prin faptul că pirita  refuzat in mod nejustificat modificarea preturilor conform solicitărilor reclamatelor  s-a ajuns la neîncheierea contractelor subsecvente pentru restul perioadei din contractul cadru şi astfel se impune obligarea pârâtei la sumele solicitate prin acțiune , sume care reprezintă cheltuieli aferente executării contractului in continuare până la finalizarea sa .

In opoziție fată de aceste susțineri pârâta a susținut, în esență, că rezilierea contractului încheiat între părți a intervenit pe fondul și în considerarea dispozițiilor art. 6 pct 6.2 din contractul-cadru, situație în care nu se poate reține nicio culpă a  pârâtei și, deci, nu se poate angaja răspunderea contractuală a sa pentru niciunul dintre petitele acțiunii şi astfel  rezilierea contractului s-a produs din culpa exclusivă a reclamantelor.

Cu titlu preliminar , Tribunalul constată că, reclamantele  prin acțiunea  de față  nu au contestat rezilierea unilaterală a contractului, ci au solicitat obligarea pârâtei la plata unor sume de bani, reprezentând beneficiul nerealizat constând in  cheltuieli suportate  şi angajate in vederea executării contractului pina la finalizarea sa precum si  restituirea  garanției de participare invocând răspunderea contractuală a pârâtelor întemeiată pe dispoziţiile art 1530 şi 1531 cod civil ca urmare a nerespectării culpabile de către pirita a clauzelor contractuale .

La soluționarea cauzei tribunalul va avea in vedere principiul forței obligatorii a contractului, consacrat în  art. 1270 alin,(l) NCC, al cărui text prevede: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între pârțile contractante', astfel incit  fiecărei  parți  contractante ii incumba doar obligațiile asumate prin contract

Așadar, în raport de dispozițiile art. 1270 din Codul civil care impune forţa obligatorie a contractului astfel cum a fost încheiat de către părţi, raportat la clauzele contractuale stipulate de părți în contractul -cadru nr. 505/2013, instanța constată neîntemeiată acțiunea de faţă apreciind că pârâta a acționat in limitele şi cu respectarea obligațiilor asumate prin contractul cadru şi astfel nui există niciun temei pentru atragerea raspunderii sale contractuale .

In acest sens instanța are in vedere faptul că deși reclamantele au inițiat o procedură de renegociere a prețului contractului  invocând intervenirea unor elemente noi pe parcursul derulării acestuia , totuși pentru modificarea prețului contractului in sensul dorit de reclamante se impunea obținerea şi a acordului de voință al pârâtei in sensul solicitat sau promovarea de către reclamante a unei acțiuni in reechilibrarea contractului întemeiată pe impreviziune prin care să se fii obținut printr-o hotărâre judecătorească una din soluțiile  de modificare a contractului conform art 1271 al 2 cod civil , , iar ulterior  pe baza  acestei hotariri judecătorești să fii putut solicita piritei continuarea contractului in alti termeni decit au fost conveniți in contractul cadru care constituire baza juridică şi obligațională a raporturilor dintre pârți inclusiv pentru contractele subsecvente .

 Ori se constată că reclamantele nu au promovat o astfel de acțiune prin care să se valorifice susținerile acestora privind intervenirea unor cauze obiective imprevizibile la încheierea contractului şi care să fii justificat modificarea clauzelor inițiale in sensul dorit de reclamante privind noile preturi pentru care să se încheie contractele subsecvente.

Cu privire la acest aspect , tribunalul constată că, la momentul pronunțării hotărârii  judecătorești  , deși anterior reclamantele au încercat renegocierea contractului invocând impreviziunea , nu au sesizat  mai departe instanța cu o astfel de acțiune în sensul alin. 2 al art. 1271 Cod civil, până la momentul intervenirii rezilierii contractului prin denunțarea unilaterală ,  acțiune  prin care să se fii obținut o modificare pe cale judecătorească a contractului motivată de impreviziune , astfel că raporturile dintre pârți vor fii analizate  in raport de conținutul obligațiilor asumate de pârți prin contractul cadru  in forma semnată şi asumată  in mod liber inclusiv de reclamante .

 In acest sens , raportat la susținerile reclamatelor privind  faptul că piritele aveau obligația contractuală de  a accepta o modificarea preturilor inițial convenite , tribunalul reține ca relevantă pentru situația juridică analizată dispozițiile contractuale din contractul cadru stipulate la  pct. 4.4  in care  s-a prevăzut că valoarea contractului cadru/contractului subsecvent va fi renegociată anual în sensul obținerii unei oferte mai avantajoase pentru promitentul-vânzător decât cea obținută inițial, având în vedere evoluția prețului pieței.

 Așadar această clauză contractuală care a fost acceptată  in mod explicit de reclamante prin semnarea contractului permiteau o ajustarea a preturilor convenite inițial doar in favoarea piritei  şi in consecință nu instituiau o obligație in sarcina acesteia de a accepta in baza obligațiilor contractuale oferta reclamantelor de a reduce preturile așa cum au solicitat reclamantele prin negocierile purtate pentru contractul subsecvent ce urma sa fie încheiat pentru anul 2016 .

Or, in condițiile in care,  ca urmare a solicitările de renegociere  a contractului sub aspectul prețului pentru materialele feroase si neferoase inițiate de reclamante , pîrîta nu si-a exprimat acordul de a modifica preturile conform solicitărilor reclamantelor , ci dimpotrivă a solicitat continuarea contractului in termenii conveniții inițial , nu se poate reține de către tribunal faptul că pirita si ar fii încălcat obligațiile contractuale , așa cum susține reclamanta pentru a solicita pretențiile formulate .

In acest sens instanța observă că prin dispozițiile art 3.1 din contract reclamantele s-au obligat sa cumpere bunurile valorificabile in condițiile convenite prin contractul cadru conform documentației de valorificare anexată la contractul cadru , iar in această  anexa pârțile au stipulat nivelul preturilor la care urma sa se deruleze contractul pe perioada stabilită.

Așadar in condițiile in care  clauzele contractuale asumate de reclamate prin contract prevedeau posibilitatea ajustării prețurilor doar in favoarea pârâtei  , făra a se fii convenit o astfel de posibilitate si in favoarea reclamatelor , nu se poate susține că pârâtă a dat dovada de rea credință in executarea contractului şi nici că prin refuzul de a  fii de acord cu reducerea preturilor de achiziție  ar fii încălcat vreo obligație contractuală sau legală .

 Mai mult in condițiile in care pirita prin adresele comunicate reclamantelor şi a manifestat disponibilitatea de a continua contractul in termenii inițial conveniți , iar reclamantele  au refuzat această ofertă , instanța apreciază că măsura rezilierii contractului de către pârâta a avut loc cu respectarea termenilor contractuali.

In acest sens sunt relevante  dispozițiile art. 3.5 din contractul cadru  prin care pârțile au stipulat că „În cazul în care promitentul-cumpărător căruia promitentul-vânzător îi transmite o solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent, nu are capacitatea de a răspunde acestor solicitări din propria culpă, atunci promitentul-vânzător are dreptul de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru vânzarea bunurilor.”

În același  sens, sunt relevante şi dispozițiile  cap. 6 din contractul cadru, respectiv  pct. 6.2 care  se prevede una dintre situațiile de încetare a contractului prin rezilierea unilaterală de către partea care se consideră lezată prin transmiterea unei notificări prealabile părții în culpă cu 7 zile înainte de reziliere, în cazul : neîndeplinirii sau îndeplinirii în mod necorespunzător a obligațiilor asumate de cealaltă parte prin contractul cadru; neîndepliniri sau îndeplinirii în mod corespunzător a obligațiilor asumate de cealaltă parte prin contractele subsecvente încheiate în baza contractului cadru

Așadar  in raport de aceste constatări , tribunalul apreciază că nu poate fii reținută in sarcina piritei o culpă rezultând din nerespectarea clauzelor contractuale care să poate constituii temei pentru acordarea pretențiilor solicitate de reclamantă, in condițiile in care răspunderea pârâtei in condițiile art 1530 -1531 cod civil,  invocate de reclamante ca temei al acțiunii  ,  putea surveni doar in condițiile in care aceasta si-ar fii încălcat obligațiile contractuale , aspect care așa cum s-a arătat mai sus nu poate fii reținut in cauză in raport de  clauzele contractuale convenite de pârți și asumate prin semnarea contractului .

Mai mult tribunalul observând motivația reclamantelor privind prejudiciul cauzat de pirita prin neacceptarea prețului propus de reclamante  şi implicit necontinuare contractului in termenii  propusi de reclamante  , apreciază că pretențiile reclamantelor nu sunt justificate in condițiile in care atâta timp cit nu se semnase contractul subsecvent pentru anul 2016 , demersurile reclamantelor de a a antrena costuri pentru continuarea contractului prin închirierea de utilaje şi  de angajare la plata cheltuielilor de salarizare a personalului apare ca hazardată şi nejustificată din punct de vedere economic ,  in raport de împrejurarea că pârâta in mod constant a susținut continuarea contractului in termenii inițiali , nefiind de acord cu modificarea contractului .

 Pe cale de consecință  tribunalul apreciază că o acțiunea în pretenții de natura celor solicitate în cauza de față nu poate fi întemeiată prin simpla invocare a faptului că notificarea de renegociere a contractului a fost justificată de impreviziunea contractuală şi că  refuzul pârâtei de a accepta noile preturi ar fii fost nejustificat ,  în condițiile in care aceasta nu avea obligația contractuală de a proceda la ajustarea preturilor conform solicitărilor reclamatelor  , cu atât mai mult cu cât ,în raport de situația de fapt expusă mai sus, se confirmă apărarea pârâtei cu privire la buna credință a sa în derularea contractului cadru prin încheierea unui nou contract subsecvent, reclamantele refuzând nejustificat încheierea unui nou contract subsecvent în condițiile și termenii contractului-cadru încheiat între părți.

In ceea ce privește cererea reclamantelor de restituire a garanției de buna execuție , instanța apreciază că nici această solicitare nu este întemeiată raportat la constatarea instanței că respectivul contract a fost reziliat de pirita cu respectarea clauzelor contractuale prevăzute la art. 3.5  şi art 6 , pct 6.2 din contractul cadru  așa cum au fost arătate mai sus .

 In consecință in raport  de aceste clauze contractuale care permiteau piritei rezilierea contractului in caza de refuz din partea reclamatelor  de a continua contractul  ,  fiind  dispusă rezilierea  contractul cadru nr. 505/2013 prin denunțarea unilaterală din partea pârâtei,  devin incidente cele  normele precizate la pct. 10 din Regulamentul de desfășurare a licitaţiei de valorificare, care este o parte componentă a documentației de valorificare care face parte din contractul-cadru.

 Astfel, conform pct. 10 al Regulamentului s-a stipulat  ca şi condiție preliminară a participării la licitație  potențialilor  participanți  constituirea unei garanții de participare în limita a 450,000 lei prin scrisoare de garanţie bancară.

 Prin acest regulament pârțile contractante au achiesat asupra modului de restituire, respectiv de executare a garanţiei în cauza, la pagina 7 a Regulamentului fiind prevăzute în mod expres situațiile în care operatorul economic va pierde garanția de participare la licitație, iar printre acestea se prevede și situația in care „contractul-cadru/contractul subsecvent de vânzare este desființat din culpa operatorului economic declarat câștigător şi cu care s-a încheiat contractul-cadru.

Așadar in condițiile in care pirita a notificat reclamantele in sensul continuări contractului in termenii stabiliți inițial  , iar reclamantele au refuzat continuarea contractului , fapt cea a atras rezilierea acestuia de către pîrîta in condiţiile art 6.2 din contractul cadru ,  instanța apreciază că  în mod justificat pârâta a reținut garanția de participare, iar pretențiile din acțiune formulate în acest sens fiind neîntemeiate.

 De asemenea nu pot fii admise pe cale de consecință nici solicitările reclamantelor de acordarea dobânzilor legale aferente acestei garanții contractuale , in condițiile in care așa cum s-a arătat mai sus reținerea acestei garanții  s-a făcut cu respectarea termenilor contractuali şi este justificată de refuzul reclamantelor de a continua contractul in forma convenită inițial.

Cit privește capătul de cerere vizând obligarea pârâtei  de a le permite reclamantelor participarea la procedurile interne de licitație pentru vânzarea deșeurilor, tribunalul apreciază că se impune respingerea acestui capăt de cerere in condițiile in care aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei , pârâta  adoptat o  procedură proprie  de valorificare a deșeurilor şi a bunurilor materiale ce impune anumite condiții de participare cumpărătorilor, una dintre acestea vizând comportamentul participantului în derularea, executarea și încheierea contractelor încheiate anterior.

De altfel, în acest sens,  tribunalul reține că  reclamantele nu au dovedit  un refuz  explicit din partea pârâtei cu privire o eventuală participare la o altfel de procedură , acest refuz având așadar un caracter eventual  la momentul la care este analizată de instanță solicitarea reclamantelor . 

De asemenea,  instanța reține ,  cu privire la această solicitare din partea reclamantelor  , că procedurile inițiate pe viitor de către pirita privind valorificarea deșeurilor pot conține dispoziții şi clauze speciale şi diferite pentru fiecare interval de timp , care trebuie verificate sub aspectul îndeplinirii lor pentru fiecare procedură de achiziție in parte ,  or a admite solicitarea reclamantelor ,, de plano , , de a fii primite pe viitor la procedurile inițiate de pîrîta , excede  competenței instanței de a dispune  la acest moment , in condițiile in care îndeplinirea sau nu a  condițiilor de participare la aceste proceduri  din partea reclamantelor va fii verificată de către pirita in raport de condițiile speciale stipulate pentru fiecare procedură in parte .

Pentru  aceste considerente, , tribunalul urmează să respingă acțiunea reclamantelor așa cum a fost modificată .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantele R Gorj S.A., cu sediul în, şi  E S.R.L., cu sediul în  contradictoriu cu pârâta C E , cu sediul în mun, așa cum a fost modificată .

Cu apel  in termen de 30 zile de la comunicare , ce se depune la Tribunalul Gorj secția a II A civilă  .

Pronunțată  azi, 11.03.2020 , prin punerea  soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

Preşedinte,

Grefier,

Red. Jud /th ./ 24 Aprilie 2020/4 ex

Domenii speta

Spete similare