Plângere împotriva ordonanţei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA  PENALĂ

ÎNCHEIERE FINALĂ CAMERĂ PRELIMINARĂ NR. 12

Şedinţa din Camera de Consiliu de la 29 Ianuarie 2020

Domeniu asociat : Organizații și activități (infracțiuni care aduc atingere unor)

Titlu : plângere împotriva ordonanţei  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție

...........

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa din camera de consiliu din 22.01.2020, privind judecarea plângerii formulate de petenta A.G.A.I.P. împotriva ordonanţei nr. x din data de .......... a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

La apelul nominal au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor sunt cuprinse în încheierea de amânare a pronunţării din 22.01.2020, ce face parte integrantă din prezenta încheiere.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Asupra plângerii de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. ............, petenta A.G.A.I.P., prin reprezentată legal D.N., a formulat plângere împotriva ordonanţei nr. x din data de 08.11.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în baza prevederilor art. 339 C.pr.pen., împotriva acestei ordonanțe a înaintat plângere procurorului şef al DNA, dar aceasta a fost respinsă prin Ordonanţa nr. x din 23.05.2019.

A susținut că, potrivit art. 336 C.pr.pen., „orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime”, fiind invocate și dispozițiile art. 21 din Constituţia României, care arată că "orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime."

A menţionat că, încă de la înființare, prin acţiunile sale, A.G.A.I.P. a dovedit că acționează pentru atingerea intereselor sale legitime de înfăptuire a justiţiei, de promovare a integrității şi a legalității în instituțiile publice, aceste aspecte fiind confirmate prin încheierea nr. ....... din 06.11.2017 pronunțată de Judecătoria Tg. Jiu în dosarul nr. .............., şi prin încheierea nr. ........... din 10.04.2019 pronunțată de Judecătoria Tg. Jiu în dosarul nr. ...............

A învederat faptul că, prin ordonanța de clasare pronunțată în dosarul nr. x, s-a produs o vătămare clară a intereselor sale legitime de înfăptuire a justiției şi de promovare a integrității şi a legalității în instituțiile publice.

A precizat că a luat cunoştinţă şi a intrat în posesia ordonanței de clasare în data de 22.03.2019, astfel cum reiese din înscrisurile ataşate, preşedintele asociaţiei, ziaristul D.N., luând la cunoștință de ordonanța de clasare în urma consultării dosarului nr. x al Judecătoriei Tg. Jiu, în care a fost chemată în judecată S.C. G. SRL, societate pe care o administrează şi care editează ziarul de investigații G.

A considerat ordonanța netemeinică şi nelegală, deoarece a fost emisă prin ignorarea stării de fapt reale şi a probelor existente atât în dosarul cauzei, cât şi în cuprinsul anchetei jurnalistice cu titlul "Peste 3 miliarde şpagă, pentru T. jr., de la C., C. şi C.!", publicate de ziarul G. la 01.10.2017, în baza căreia s-a sesizat din oficiu DNA.

A menţionat că, din probele respective, a rezultat că T.C.G., angajat al S.D.N.Tg.Jiu, a încasat, în perioada 2013-2016, peste 3 miliarde de lei vechi, prin SC M.S. L.Srl, pe care o administrează, de la C. SA., C.C.P. SA şi C.L. SpA, societăţi care se aflau sub contract cu CNAIR (în cadrul căreia fiinţează şi SDN Tg. Jiu), şi care aveau lucrări în curs de execuție pe raza județului Gorj, în raza de competenţă a SDN Tg. Jiu.

A menţionat că, ulterior publicării anchetei de presă, ziarul G. a aflat din surse jurnalistice veridice că T.C.G. a încasat în 2017, prin Sc M.S.L. Srl, peste 900 milioane lei vechi de la C.SA., C.C.P.SA şi C.L. SpA.

A mai menţionat că, după publicarea anchetei jurnalistice, T.C.G. n-a mai încasat nici un leu, nici în cursul anului 2018, de la firmele respective, fapt care certifică că, de fapt, cele circa 4 miliarde lei vechi, încasate din 2013 până în 2017, constituie dare şi luare de mită, sub pretextul unor prestaţii mai degrabă fictive.

A mai susţinut că T.C.G. a înființat Sc M.S.L Srl în 2013, imediat după ce s-a angajat la SDN Târgu Jiu, cu sprijinul tatălui său, T.I. şef al SDN Târgu Jiu şi lider al PSD Gorj, cu o influență deosebită la nivelul D.R.D.P.Craiova, structură care a realizat formalitățile de angajare a fiului său.

A arătat că, având sprijinul lui T.I., T.C.G. a devenit purtător de cuvânt al SDN Târgu Jiu şi a elogiat continuu, în mod public, în emisiunile radio-tv în care era invitat în calitate oficială de angajat al CNAIR, activitatea firmelor de la care încasa bani prin societatea pe care o administra, în ciuda modului superficial în care şi-au onorat contractele cu CNAIR, procurorul de caz ignorând în totalitate acest aspect.

A precizat că, toate firmele respective au depăşit termenele de execuție a lucrărilor, iar C.L.SpA a abandonat din 2017 lucrările la varianta de ocolire a Târgu Jiului, care trebuiau finalizate în 2016, menţionând că, din 2017 nu s-a mai lucrat deloc la varianta de ocolire, în prezent neexistând un contract de continuare a investiţiei cu vreo firmă, acest fapt fiind de natură a afecta grav categorii largi de persoane care fie trăiesc în Târgu Jiu, fie tranzitează acest oraş, ce a devenit necirculabil din cauza absenţei variantei de ocolire.

A mai menţionat că, din cuprinsul ordonanței de clasare rezultă clar că Tudor Cristian Gheorghe a avut atribuții de monitorizare directă a prestaţiilor celor trei firme de la care a încasat circa 4 miliarde lei vechi.

A susţinut că procurorul de caz l-a exonerat de orice răspundere, cu motivarea că a început să încaseze, prin firma proprie, ca om de afaceri, sumele respective înainte să înceapă să exercite atribuții de verificare a prestațiilor lor, ca angajat al CNAIR.

De asemenea, a arătat că, din cuprinsul raportului de cercetare disciplinară rezultă clar că atât tatăl lui T.C.G., cât şi angajați ai DRDP Craiova aveau cunoştinţă de activitățile private derulate prin Sc M.S.L.Srl, pentru firmele aflate sub contract cu CNAIR, întrucât T.C.G. întocmea rapoarte de mediu care erau înaintate spre evaluare la DRDP Craiova. Aşadar, petenta a arătat că mai mulţi superiori ierarhici cunoşteau că T.C.G. derulează activități private care-l plasau într-un evident conflict de interese în formă penală, dar n-au avut niciun fel de reacție. Niciunul dintre şefii lui C.T.G. nu s-a opus ca acesta să încaseze circa 4 miliarde de lei vechi de la firme în a căror evaluare era implicat, ca angajat al SDN Târgu Jiu, în condițiile în care codul deontologic al angajaților CNAIR îi obligă să declare imediat chiar şi primirea unui cadou simbolic de la firme aflate sub contract cu CNAIR.

A învederat că o parte dintre aceste aspecte au fost comunicate directorului general al CNAIR, încă din luna martie 2017, fapt probat prin solicitarea de informaţii publice înaintată de ziarul G. şi inserată în ancheta de presă respectivă publicată la 01.10.2017. Din păcate, aşa cum rezultă din răspunsul oficial semnat de directorul general Ş.I., acesta a muşamalizat aspectele semnalate, a refuzat să dispună cercetarea lor, la nivelul CNAIR, procurorul de caz ignorând acest aspect.

De asemenea, a arătat că nici T.C.G., nici tatăl său, T.I. nu au inserat în declarațiile de avere şi de interese contractele încheiate de Sc M.S.L.Srl cu cele trei firme, precum şi cele 4 miliarde de lei vechi încasate, procurorul de caz a ignorând şi faptul că T.C.G. a emis facturi, prin Sc M.S.L.Srl, doar către cele trei firme pe care le controla, ca angajat al CNAIR.

A arătat că, în absența unei cercetări reale, procurorul de caz nu a documentat nici alte aspecte deosebit de grave din activitatea profesională a lui T.I. şi T.C.G., apărute în contextul în care şi-au folosit funcțiile pentru a dobândi, pentru ei, sume de bani, în loc să acționeze pentru înfăptuirea interesului public.

Astfel, în cuprinsul anchetei de presă cu titlul "Jos masca! Mafioţi italieni, în gazdă la C., fostul şef al Poliţiei din Gorj! Plus: Ţepe de sute de mii de euro date unor firme din Oltenia", publicată  de G. la 16.11.2017, sunt inserate probe care atestă că T.I. a favorizat subcontractarea de către firma C. a lucrărilor de la varianta de ocolire a Târgu Jiului, către SC I.R.C.Srl, care aparține cetățeanului italian R.O. şi care, ulterior, a subcontractat lucrările respective către firme locale, pe care a refuzat să le plătească, rezultând mai multe litigii în instanțele judecătoreşti şi blocarea totală, din 2017, a lucrărilor la varianta de ocolire.

Petenta a mai menţionat că, într-o societate democratică şi într-un stat de drept, presa are, printre altele, datoria să descopere şi să mediatizeze fapte de corupţie. Astfel de fapte trebuie sancţionate, şi nu muşamalizate, ca în cazul de faţă, de către procurorul DNA, fiindcă în acest fel ziariştii care au îndrăznit să facă şi să publice astfel de anchete de presă dobândesc statutul de victime, în cazul de faţă, ziaristul care a realizat cele două anchete de presă fiind denigrat pe reţele de socializare şi chemat în justiţie într-un proces civil de intimaţi.

A încheiat plângerea, arătând că toate aspectele inserate mai sus trebuie să fie cercetate, în conformitate cu legislația în vigoare, prin infirmarea soluției de clasare şi completarea urmăririi penale.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 341 C.pr.pen.

Prin încheierea penală nr. .... din data de 08.10.2019, pronunţată în dosarul nr. ......... de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, judecătorul de cameră preliminară, conform art. 341 alin. 1 Cod procedură penală, a dispus trimiterea plângerii formulată de petenta A.G.A.I.P. împotriva ordonanţei nr. x din data de 08.11.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, spre competentă soluționare, la Tribunalul Gorj, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 28.10.2019 sub nr. ........., fiind repartizată aleatoriu completului PEN 09 CP-F, fiind acordat termen pe camera preliminară la data de 13.11.2019.

Prin încheierea nr. ........... pronunţată în dosarul nr. .........., s-a admis  cererea de abținere formulată de judecătorul L.M.S. în dosarul nr. ............

Ca urmare, cauza a fost repartizată aleatoriu completului PEN 08 CP-F cu termen de judecată la data de 04.12.2019, în vederea soluționării cererii ce formează obiectul cauzei pendinte. 

La data de 22.01.2020, SC C.C.P.SA a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petenta A.G.A.I.P.  împotriva ordonanței de clasare x din data de 08.11.2018, dispuse de procurorul de caz din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a Infracţiunilor de corupţie în dosarul ........., confirmată de procurorul ierarhic superior prin ordonanţa nr. .........

Ca un prim aspect, a solicitat să se constate faptul că plângerea a fost formulată de către o persoană care nu justifică un interes procesual concret în cauză.

Fără a aduce atingere rolului social al patentei, ca de altfel al oricărei instituţii libere de presă într-o societate democratică, a arătat că nu se poate face abstracţie de faptul că legea procesual penală a conferit aptitudinea de a declanşa o astfel de procedură de cenzură a unei soluţii de netrimitere în judecată doar a acelor persoane ce au vocaţia de a deveni subiecţi procesuali într-un eventual litigiu de fond (persoana vătămată, parte civilă, denunţător).

Or, în cazul da faţă, patenta nu se numără printre aceste persoane. În concret, petenta nu este autoarea actului de sesizare în cauză şi nici nu a motivat în vreun fel interesul său procesual, respectiv maniera în care soluţia de clasare (sau, după caz, activitatea pretins infracţională a intimaţilor din cauză) i-ar fi afectat drepturile şi interesele legitime.

Pe de altă parte, a solicitat să se constatate faptul că susținerile petentei sunt lipsite de temei legal, în sensul în care nu se invocă încălcarea de către procurorul de caz a vreunor dispoziţii anume de drept procesual sau material. Astfel, a solicitat să se constatate că plângerea petentei este bazată în mod exclusiv pe nemulţumirea acesteia cu privire la soluţia dispusă în dosar şi nicidecum pe nesocotirea unor dispoziţii legale imperative în cursul urmării penale.

De altfel, petenta nu a indicat ce acte procesuale ar mai trebui efectuate sau, după caz, reefectuate de către procuror în eventualitatea unei admiteri a plângerii sale.

Din contră, a considerat că soluţia de clasare, cel puţin din perspectiva subscrisei C., a fost dispusă în baza unei urmăriri penale efective, iar dispoziţia procurorului de caz (confirmată de procurorul ierarhic superior în procedura prevăzută de art. 339 alin. 4 C.pr.pen.) are la bază o interpretare judicioasă a materialului probator administrat.

Nu în ultimul rând, a solicitat să se constatate că soluţia dispusă de procurorul de caz este una temeinică în cazul subscrisei C. întrucât în sarcina lor nu s-au decelat aspecte care să poată fi circumscrise elementelor constitutive ale infracțiunii de dare de mita (art. 291 Cod penal).

Pe de o parte, a solicitat să fie avut în vedere faptul că mijloacele de probă administrate în cauză (în concret - volum II d.u.p.) demonstrează cât se poate de neechivoc faptul că plăţile efectuate în perioada 2013 - 2017 către societatea M.L.SRL au reprezentat contravaloarea unor servicii concrete prestate în mod efectiv în beneficiul C.

Pe de altă parte, mijloacele de probă administrate în cauză nu au reliefat care sunt atribuțiile de serviciu ale numitului Tudor Ion din cadrul SDN Târgu Jiu ar fi fost exercitate în scopul creării unul anumit avantaj subscrisei C.

În legătură cu acest din urmă aspect, a menţionat faptul că, potrivit standardelor contractuale FIDIC, supervizarea lucrărilor efectuate de către C. în acest proiect au fost încredinţate de către CNAIR SA unui inginer extern, societatea A.C.L.din UK.

Pe cale de consecinţă, implicarea SDN Târgu Jiu la interacţiunea acestei structuri cu subscrisa C. au fost minimale, fiind exclusă exercitarea de către reprezentanţii SDN Târgu Jiu a unor atribuţii de serviciu specifice în beneficiul lor, care ar fi implicat remiterea unei mite este total exclusă.

Pentru toate aceste motive, a solicitat respingerea plângerii şi mentinerea Ordonanţei de clasare din daţa de 08.11.2018 dispuse de procurorul de caz din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie -Secţia de combatere a Infracţiunilor de corupţie în dosarul ...........

Tot la data de 22.02.2020, petenta a depus concluzii scrise prin care a arătat că are calitate procesuală activă, motivând că interesul legitim al A.G.A.I.P. decurge chiar din scopul pentru care a fost înfiinţată, fiind invocat articolul 5 din statutul asociaţiei, conform căruia:

(l) Membrii Asociaţiei doresc să se asocieze în scopul promovării transparenţei, integrităţii, legalităţii şi depolitizării în instituţiile publice, în vederea garantării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi pentru iniţierea de acţiuni în interes public.

(2) Obiectivul Asociaţiei este consolidarea la nivelul societăţii civile a mecanismelor şi practicilor de supraveghere şi control a instituţiilor  publice, în vederea optimizării acestora, în beneficiul cetăţeanului, şi creşterea participării unor categorii largi de populaţie la acţiuni de interes public.

A învederat că instanţa de judecată care a acordat personalitate juridică a apreciat că scopul asociaţiei este în conformitate cu legea, iar plângerea împotriva soluţiei de clasare vizează tocmai un domeniu în care asociaţia îşi desfăşoară activitatea (prevenirea şi  combaterea corupţiei în instituţiile publice, supravegherea şi controlul activităţii acestora).

A mai arătat că A.G.A.I.P. acţionează pentru atingerea intereselor sale de înfăptuire a justiţiei, de prevenire şi combatere a corupţiei în instituţiile publice sau de supraveghere şi control al activităţii entităţilor publice, fiind evident că aceasta acţionează în vederea protejării unui interes propriu  legitim al comunităţii locale.

A învederat că această aptitudine, de a declanșa controlul judecătoresc pe calea plângerii împotriva soluţiei de clasare, a fost deja atestat prin soluții de practică judiciară, fiind evocate încheierea nr. ......... din 06.11.2017 în dosarul penal nr. ........... al Judecătoriei Tg. Jiu — Secţia penală, respectiv încheierea nr. .......... din 10.04.2019 în dosarul penal nr. ............. al Judecătoriei Tg.Jiu — Secţia penală.

Cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei de clasare, petenta a arătat, cu referire la infracţiunea de folosire a  funcţiei pentru favorizarea unor persoane, că această soluţie nu are la bază o probațiune complet administrată, remarcând faptul că procurorul s-a limitat la obținerea fișei postului lui T.C.G., a cererii de angajare, a unor decizii interne ale DRDP Craiova, a unui raport, a contractului de muncă și a actelor adiționale.

A învederat că organul de urmărire penală s-a mulțumit să observe că în cuprinsul acelor acte nu figurează numele sau semnătura lui T.I.  fără a face o verificare concretă a condițiilor în care a fost angajat fiul acestuia exact în cadrul entității pe care tatăl lui o conducea.

A arătat că, pentru a ajunge la o soluție legală și temeinică, procurorul trebuia să coroboreze înscrisurile obținute cu alte elemente de probatoriu, arătând că, pentru a verifica implicarea sau neimplicarea lui T.I. procesul de angajare a fiului său în cadrul CNAIR SA - DRDP Craiova - SDN Târgu Jiu, entitate pe care o conducea, era dator măcar să audieze persoanele care figurează scriptic în documentele legate de angajare, respectiv: Ş.E., P.G.C. şi P.M. al căror nume figurează pe raportul privind aprobarea unei angajări în cadrul DRDP Craiova (f. 55, d.u.p.), L.A. al cărui nume figurează pe contractul individual de muncă şi unele acte adiţionale (f. 56 şi următoarele d.u.p.), P.M. şi T.A. al căror nume figurează pe actele adiționale.

Cu privire la nelegalitatea şi netemeinicia soluției de clasare pentru infracțiunile dare de mită şi luare de mită, a arătat că şi de această dată proba administrată de procuror este insuficientă pentru a conduce la aflarea adevărului şi justa soluționare a cauzei, aspectele legale indicate la analiza infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea  unor persoane fiind pe deplin aplicabile şi aici.

A învederat că este lesne de observat că T.C.G. s-a angajat în cadrul CNAIR SA (la acel moment CNADNR) - DRDP Craiova - SDN Târgu Jiu data de 21.08.2013, iar S. M.L.SRL a fost înregistrată la organele fiscale la data de 19.07.2013, exact între momentul la care T.C.G. a formulat cererea de angajare (28.03.2013 data menționată olograf, 18.04.2013 data raportului de fax, 24.04.2013 viza de la DRDP Craiova) şi data la care a fost efectiv angajat în cadrul DRDP Craiova.

În continuarea a arătat că, în perioada 2013-2017, societatea M.L.SRL a încasat peste 300.000 lei de la societăţile C.L.SpA., C., C.C.P. pentru prestări de servicii cu privire la care există îndoieli serioase că s-ar fi realizat în fapt, contractele dintre M.L.SRL şi cele trei societăţi fiind reziliate spre finalul anchetei jurnalistice sau imediat după publicarea ei (septembrie şi octombrie 2017 -f. 100-101, f. 125-126. d.u.p.).

A mai menţionat că, în toată această perioadă, societăţile C.L.SpA, C.SAU şi C.C.P.se aflau în relaţii contractuale cu CNAIR, având de prestat lucrări în zona de competenţă a DRDP Craiova, iar, în acea perioadă, T.I. a deținut o funcție de conducere în cadrul CNAIR SA - DRDP Craiova, menţionând că toate aceste elemente ridicau suspiciuni de comitere a infracțiunii de corupție și în mod rezonabil ar fi trebuit să determine procurorul să efectueze cercetări aprofundate cu privire la realele motivații care au determinat plata unor sume de bani de societăţi aflate în relaţii contractuale cu CNAIR SA către societatea deţinută de familia unui organ de conducere al CNAIR SA - DRDP Craiova.

De asemenea a mai învederat că organele de urmărire penală ar trebuit să stabilească pe baza de probe dacă într-adevăr societatea M.L.SRL a prestat serviciile şi lucrările despre care se face referire în înscrisurile aflate la dosarul cauzei întrucât până şi o analiză superficială ridică serioase îndoieli.

Cu titlu de exemplu,  a arătat că se pretinde că societatea M.L.SRL ar fi oferit consultanţă în domeniul respectării normelor de mediu, ar fi întocmit planuri de management de mediu sau ar fi sprijinit societăţile în obţinerea avizelor de mediu, însă specializarea domnului T.C.G. este de mecanic motoare termice şi a dobândit-o în cadrul G.S.ICM nr. 3 Craiova în anul 1997, deci este puţin probabil să fi avut cunoştinţele necesare pentru prestarea unor asemenea servicii.

A învederat că este şi mai puţin credibil că, în condiţiile în care era angajat cu normă întreagă la CNAIR SA - DRDP - SDN Târgu Jiu, avea timpul fizic să facă verificările necesare pentru a întocmi rapoartele lunare din planul de management de mediu care se regăsesc la dosarul cauzei.

De asemenea, petenta a arătat că, în condiţiile în care se pretinde că verificările sau rapoartele ar fi fost realizate de alte persoane, se pune întrebarea de către cine în condiţiile în care societatea M.L.SRL a avut medie 2 angajați doar în anul 2015, în timp ce în anii 2014, 2016, 2017 a avut în medie un angajat, iar în 2013 nu a avut niciun angajat. Din actele de la dosarul cauzei nu rezultă nici că activităţile s-ar fi prestat prin colaboratori care să nu fi fost angajaţi ai societăţii.

A arătat că, în unele din rapoartele aflate la dosarul cauzei, s-a menționat că ar fi fost întocmite de un anume dr. G.L., însă organele de urmărire penală nu au făcut niciun demers pentru a afla dacă o asemenea persoană există sau dacă a prestat activități pentru M.L.SRL.

Mai mult, a arătat că, la dosar se regăsește un contract prin care societatea M.L.SRL ar închiriat către C.SA B.- Sucursala București o autoutilitară Citroen Jumper (f. 276 și următoarele d.u.p.), fiind de neînteles cum o societate de calibrul C.SAU ar fi avut nevoie să închirieze o autoutilitară veche de 15 ani, chiar şi preţul închirierii fiind nefiresc.

În acest sens, a arătat că preţul de vânzare a unei autoutilitare Citroen Jumper cu caracteristici similare şi veche de 15 ani este în jurul sumei de 1500 — 2000 Euro, însă societatea lui T.C.G. a reuşit să obţină o chirie lunară de 3200 lei + TVA (f. 280. d.u.p.), menţionând că numai din chiria pe 3 luni se putea achiziționa o autoutilitară similară, însă contractul a fost activ pe o perioadă de un an şi nouă luni ( de la 12.03.2015 până la 16.12.2016), toate aceste elemente ridicând cel puțin suspiciuni asupra naturii înțelegerii reale dintre părți.

A mai menţionat că între aceleaşi părţi se identifică contracte având ca obiect lucrări specifice de igienizare a drumului ( f. 291 — 292. d.u.p. ), lucrări pentru care este destul de clar că societatea M.L.SRL, nu avea angajaţi cu care să le presteze,

De asemenea, potrivit actelor de la dosarul cauzei ( f. 198, 202, 204-207, f. 216, f. 241 d.u.p.), societatea M.L.SRL ar fi ofertat şi ar fi pus la dispoziție aceleiaşi societăţi C.SAU muncitori necalificaţi,  încasând sume de bani pentru aceste presupuse servicii, petenta remarcând faptul că societatea lui T.C.G. nu avea angajați cu care să presteze asemenea actlivităţi.

Cu privire la aceste aspecte, petenta a arătat că organele de urmărire penală erau datoare macar să audieze persoanele din cadrul societății C.SAU cu care aparent s-ar fi ținut legătura pe subiectele legate de serviciile de curățare sau de punere la dispoziţie a unor muncitori: ing. Cojocaru Constantin - proiect manager în cadrul C.SAU şi .B.- chief administrative and contracts manager în cadrul C.SAU.

A mai arătat că, la o analiză generală a relaţiilor societăţii M.L.SRL, în special cu C.SAU, se remarcă un caracter eterogen at pretinselor servicii prestate între părţi, fiind puțin credibil ca o societale nou înființată, cu un număr mic sau inexistent de angajați, să fie capabilă să presteze pentru un colos în domeniul construcţiilor: consultanță în domeniul mediului, închiriere de vehicule, punerea la dispoziție a unor muncitori sau servicii de curățare a drumurilor.

A arătat că, dacă se are în vedere şi faptul că singurele relaţii comerciale ale M.L. SRL au fost cu cele trei societăți, există elemente care sugerează caracterul fictiv al relaţiilor, precum şi existenţa unor fapte de coruptie, ceea ce îi impunea procurorului să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea plângerii formulate de A.G.A.I.P., desfiinţarea ordonanţei din data de 08.11.2018 în dosarul penal nr. x al DNA şi trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.

De asemenea, la termenul de judecată din data de 22.01.2020, părţile au formulat, prin apărători, concluzii orale ce au fost cuprinse în încheierea de amânare a pronunţării, ce face parte integrantă din prezenta încheiere.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Gorj constată următoarele:

Prin ordonanța nr. x din data de 08.11.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal, luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal şi dare de mită, prevăzută de art. 291 din Codul penal, deoarece faptele nu există.

În motivarea ordonanţei de clasare, s-a reţinut că, la data de 27.10.2017, pornind de la un articol publicat în ziarul de investigații "G.” la data de 01.10.2017, organele de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală - Serviciul de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea inflațiunilor de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane prev. de art. 301 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen., dare de mită prev. de art. 291 C.pen..

S-a arătat că, prin ordonanta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - SCIAC nr. x din 28.11.2017, a fost începută urmărirea penală pentru săvârşirea infracțiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane prev. de art. 301 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen., dare de mită prev. de art. 291 C.pen..

Cu privire la situația de fapt ce a reieşit din cuprinsul actului de sesizare, procurorul a reţinut că I.T. este directorul S.D.N.Gorj din cadrul CNAIR şi, în această calitate, a participat la luarea deciziei prin care fiul său, C.G.T., a fost angajat în cadrul CNAIR.

De asemenea, a reţinut că, printre atribuțiile de serviciu ale lui C.G.T. în cadrul CNAIR, se număra şi supravegherea lucrărilor desfăşurate de societăţile comerciale C.L. SpA, C.SAU şi C.C.P.. Pentru ca I.T. fiul său C.G.T. să îşi exercite în mod defectuos atribuţiunile de serviciu privitoare la constatarea neregulilor privitoare la modul de efectuare al lucrărilor efectuate de cele trei societăţi, aceste societăţi au achitat servicii diverse în cuantum total de 300.458 lei către SC M.L.SRL, societate la care C.G.T.este unic asociat. Preţurile la care SC M.L.SRL presta serviciile către societăţile menționate erau mult peste cele practicate în mod obişnuit pe piaţă, diferenţa de preţ reprezentând de fapt suma de bani pretinsă de cei doi pentru a-şi exercita atribuţiunile de serviciu în mod defectuos.

Pentru a se stabili dacă faptele prezentate în actul de sesizare există şi întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală s-au administrat următoarele mijloace de probă: fişa postului angajatului T.C.G.nr. 5823/24.02.2015; fişa postului angajatului T.C.G.nr.21997/19.09.2017; fisa postului angajatului T.C.G. nr. 26578/31.10.2017; cererea de angajare nr. 1460/28.03.2013; raport nr. 5/2774/01.08.2013; CIM nr. 25443/21.08.2013; fişa postului nr. 3666/23.08.2013; act adițional nr. 2391 la CIM nr. 25443/21.08.2013; decizia directorului DRDP Craiova nr.102/01.04.2014; fişa postului nr. 22968/10.06.2014; fişa postului nr. 56363/24.11.2014; fişa postului nr. 5822/24.02.2015; decizia directorului DRDP Craiova nr. 913/23.10.2017; contract de prestări servicii nr. 193/05.11.2014 încheiat între C.L.SpA şi SC M.L.SRL precum  şi documentele care atestă executarea contractului; contract de consultanţă nr. 1/01.08.2013 şi 5 acte adiţionale încheiate între C.SA B. suc. Bucureşti şi SC M.L.SRL; contract de prestări servicii nr. 3/12.03.2015 şi 6 acte adiționale încheiate între C.SA B. suc. București şi SC M.L.SRL; contract de prestări servicii nr. 1/10.11.2016 încheiat între C.SA B. suc. Bucureşti şi SC M.L.SRL; documente care atestă executarea contractelor; contract de prestări servicii nr. CN3080-0035/13 încheiat de C.C.P.SA Bucureşti cu SC M.L.SRL şi documentele care atestă executarea contractului;

În ce priveşte infracțiunea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane prev. de art. 301 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., procurorul a reţinut că, din documentele cu privire la angajarea lui C.G.T., a reieşit că I.T., tatăl acestuia, nu a participat la luarea deciziilor de angajare.

Astfel, a reţinut că raportul privind aprobarea unei angajări în cadrul DRDP Craiova este întocmit de Ș.E. şi aprobat de P.G.C., contractele individuale de muncă fiind încheiate de M.P.şi L.A. în calitate de reprezentanți ai DRDP Craiova, actele adiționale de L.A., P.M. şi T.A.în calitate de reprezentanți ai DRDP Craiova.

A arătat că, pentru a fi întrunit elementul material al infracțiunii pentru care s-a început urmărirea penală, este necesar ca I.T.să fi participat la luarea deciziilor cu privire la cariera fiului său, participare atestată prin semnătură. În lipsa acestei participări, s-a constatat că fapta nu există, urmând a se dispune clasarea.

În ce priveşte infractiunile de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. şi dare de mită prev. de art. 291 C.pen., procurorul a reţinut că, în cauză, au fost obţinute contractele încheiate de C.L.SpA, C.SAU şi C.C.P. cu societatea deținută şi administrată de C.G.T., SC M.L.SRL.

A arătat că relațiile contractuale au început în datele de 01.08.2013, 15.08.2013, 05.11.2014, iar, din adresa DRDP Craiova nr. 2373/30.01.2018, a reieşit că C.G.T. a avut atribuții legate de desfăşurarea acestor contracte în perioada 24.02.2015 -31.102017.

De asemenea, examinând fişele postului nr. 5823/24.02.2015 şi 31997/19.09.2017, din procurorul a reţinut că din cuprinsul acestora au reieşit următoarele atribuții pe care acesta le avea în legătură cu desfăşurarea contractelor:

- Efectuează deplasări în teren împreună cu reprezentanții CNADNR responsabilul de proiect şi consultant cât cu personalul SC C. pentru verificarea petiţiilor la faţa locului având ca obiect contractele 5R2, 5R3 şi drumul de centură al oraşului;

- Efectuează activități de curierat pentru urgentarea circuitului corespondenţei între CNADNR  şi A.P.L.;

- Este desemnată persoană de legătură pentru contractele 5R2, 5R3 şi drumul de centură al orașului cu A.P.L.;

Procurorul a observat că atribuțiile enumerate nu sunt de natură a putea influenţa modul în care se derulează contractele enumerate, acestea fiind doar de natură administrativă. De asemenea, a reţinut că respectivele contracte au fost încheiate cu aproximativ 18 luni anterior ca C.G.T.să aibă aceste sarcini de serviciu, acesta fiind un nou indiciu că aceste contracte nu sunt un simplu paravan pentru a da un caracter licit primirii de bani pentru exercitarea atribuțiunilor de serviciu.

De asemenea, procurorul a reţinut că, din documentele puse la dispoziție de C.L.SpA, C.SAU şi C.C.P., a reieşit că SC M.L.SRL şi-a îndeplinit obligațiile contractuale, fiind întocmite rapoarte privind impactul asupra mediului şi planuri de management de mediu.

În încheiere, a arătat că, în lipsa altor mijloace de probă care să dovedească faptul că obiectul contractului nu a fost adus la îndeplinire, faptele de luare de mită prev. de art. 289 alin.1 C.pen.şi dare de mită prev. de art. 291 C.pen. pentru care a fost începută urmărirea penală nu există, urmând a se dispune clasarea cauzei.

Împotriva ordonanţei de clasare nr. x din data de 08.11.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a formulat plângere petenta A.G.A.I.P.

Plângerea a fost soluţionată prin ordonanţa nr. x la data de 23 mai 2019 de procurorul şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, dispunându-se respingerea acesteia, ca inadmisibilă.

În motivarea ordonanţei nr. x, s-a arătat că, potrivit art. 336 C.pr.pen., au dreptul de a face plângere împotriva actelor de urmărire penală persoanele cărora li s-a adus o vătămare a intereselor legitime prin actul criticat.

În speţă, soluția de clasare indicată în plângere nu are aptitudinea de a aduce vreo vătămare intereselor legitime ale petentului, prin raportare la încadrarea juridică a faptelor care au făcut obiectul cauzei la prejudiciul pretins vătămat.

Pe de altă parte, s-a reţinut că argumentele invocate în motivarea plângerii nu pot duce la o eventuală infirmare din oficiu a ordonanței, având în vedere că nu aduc date suplimentare de natură să infirme raționamentul care a justificat soluția de neurmărire penală.

 Petenta A.G.A.I.P.  a formulat plângere, în condiţiile prevăzute de art. 340 din Codul de procedură penală, adresată judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

Examinând plângerea formulată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Gorj constată că este fondată şi va fi admisă pentru cele ce succed:

În cauză, se reține că, la data de 27.10.2017, organele de urmărire penală din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. l din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. l din Codul penal, luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal, şi dare de mită, prevăzută de art. 291 din Codul penal, ca urmare a unui articol publicat la 01.10.2017 de jurnalistul N.D. în cotidianul de investigaţii „G.”.

În procesul verbal de sesizare din oficiu, organele de urmărire penală au reţinut că I.T. este directorul S.D.N.Gorj din cadrul C.N.A.I.R., iar în această calitate a participat la luarea deciziei prin care fiul său, C.G.T., a fost angajat în cadrul CNAIR.

Au mai reţinut că, printre atribuţiile de serviciu ale lui C.G.T. în cadrul CNAIR,  se  număra  şi  supravegherea lucrărilor  desfăşurate  de  societăţile comerciale C.L.SpA, C.S.A. şi C.C.P..

De asemenea, s-a arătat că aceste societăţi au achitat servicii diverse în cuantum total de 300.458 lei către S.C. M.L.S.R.L., societate  al cărei unic asociat este C.G.T., cu scopul de a determina pe I.T. şi fiul acestuia, C.G.T., să îşi exercite în mod defectuos atribuţiile de serviciu privitoare la constatarea neregulilor referitoare la modul de efectuare al lucrărilor realizate de cele trei societăţi.

 S-a menţionat că preţurile la care S.C. M.LS.R.L. presta serviciile către societăţile menţionate erau mult peste cele practicate în mod obişnuit pe piaţă, diferenţa de preţ reprezentând de fapt suma de bani pretinsă de cei doi pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu în mod defectuos.

 Prin ordonanţa nr. x din 08.11.2018 a Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în temeiul art. 315 alin. l lit. b raportat la art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal, luare de mită, prevăzută de art. 281 alin. l din Codul penal, şi dare de mită, prevăzută de art. 291 din Codul penal, cu motivarea că faptele nu există.

În temeiul art. 340 C.pr.pen., jurnalistul N.D., în calitate de președinte al A.G.A.I.P. a formulat plângere împotriva soluţiei, solicitând admiterea acesteia, infirmarea ordonanţei din 08.11.2018 şi completarea urmăririi penale.

 În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că ordonanţa atacată este netemeinică şi nelegală, deoarece este nemotivată și a fost adoptată în baza unui probatoriu insuficient.

A învederat faptul că ancheta penală a fost tratată superficial, în sensul că nu au fost administrate toate probele necesare pentru aflarea adevărului, iar acest fapt a cauzat o vătămare intereselor legitime de înfăptuire a justiţiei, de promovare a integrităţii şi legalităţii în instituţiile publice, pe care A.G.A.I.P. le promovează prin acţiunile sale.

 A mai învederat că soluţia de clasare a produs o vătămare intereselor presei, care decurg din obligaţia acesteia de a descoperi şi mediatiza, într-o societate democratică, faptele de corupție.

 Referitor la admisibilitatea plângerii formulate în cauză, judecătorul constată că, potrivit art. 336 alin. (1) C.pr.pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.

 Conform art. 340 alin. (1) C.pr.pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

 Din economia dispozițiilor legale menționate mai sus rezultă că legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca orice persoană nemulțumită de actele și măsurile de urmărire penală să facă plângere împotriva acestora, ca o garanție a respectării legalității în procesul penal.

 Cu toate acestea, în concepția legiuitorului, poate face o astfel de plângere orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-un act sau printr-o măsură procesuală, accesul liber la justiție fiind reglementat de legiuitor în favoarea persoanelor care justifică un interes legitim şi dovedesc o încălcare a acestuia.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în conformitate cu art. 340 alin. (1) raportat la art. 336 alin. (1) C. proc. pen., admisibilitatea plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată presupune existenţa unui interes legitim particularizat, concret, actual şi determinat, care să justifice intervenţia procedurală a persoanei în raport cu soluţia dispusă de procuror.

 În cauză, ancheta penală a fost demarată în urma demersului jurnalistic iniţiat de N.D., jurnalist la cotidianul de investigaţii „G.”, subiectul abordat de petent fiind de un interes general stringent, întrucât pune în discuție fenomenul corupției în instituțiile statului.

Se constată, aşadar, că presupusele fapte de corupţie au ajuns să facă obiectul unei anchete penale în urma acţiunilor întreprinse de un jurnalist, ce are libertatea de a informa opinia publică, libertatea presei  fiind strâns legată de un alt drept fundamental, și anume dreptul la informație.

 Conform art. 31 alin. (1) din Constituția României, dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit, în același articol, legea fundamentală prevăzând expres în sarcina jurnaliştilor o obligație corelativă acestui drept, şi anume să asigure informarea corectă a opiniei publice.

 Prin urmare, informarea corectă a opiniei publice este o obligație constituțională ce revine jurnaliștilor, corelativă dreptului la informație al cetățeanului, care are și dreptul de a cere ca informația oferită de jurnaliști sa fie veridică.

 Aşadar, jurnalistul este obligat să fie obiectiv şi trebuie să poarte răspunderea faptelor sale în caz de nerespectare a obligaţiilor corelative dreptului la liberă exprimare. De aceea, anchetele penale, demarate în baza informaţiilor publicate în presă, trebuie tratate cu seriozitate de organele de urmărire penală, care au obligaţia să verifice temeinic informaţiile preluate din presă, în caz contrar adoptarea unei soluţii de clasare, fără efectuarea unei anchete efective, fiind de natură să pună sub semnul îndoielii reputaţia profesională a jurnalistului care a publicat articolul.

 De asemenea, este esențial ca organele de urmărire penală să depune diligenţă în desfăşurarea anchetelor penale demarate de jurnalistişti, fiindcă numai în acest fel este garantată, într-o societate democratică, respectarea celor două valori constituţionale, în speţă libertatea presei şi dreptul cetăţeanului la o informare onestă.

 În consecinţă, în cazul în care ancheta penală este tratată cu superficialitate de organele de urmărire penală, jurnalistul care a furnizat informaţii acuzatoare la adresa unor persoane bănuite de comiterea unor infracţiuni de corupţie, cum este cazul de faţă, are un interes legitim să conteste soluţia de clasare, în scopul protejării reputaţiei profesionale, pe de o parte, precum şi în scopul îndeplinirii prerogativelor constituţionale, pe de altă parte.

De asemenea, trebuie arătat că, în situaţia redată anterior, îngrădirea accesului la justiţie al presei ar avea un efect descuranjat asupra demersurilor jurnalistice viitoare şi ar constitui o  ingerinţă în libertatea de exprimare a presei, libertate care comportă, aşa cum am arătat, îndatoriri şi este necesară într-o societate democratică, pentru apărarea ordinii şi prevenirii infracţiunilor.`

În cauză, jurnalistul N.D. are un interes concret să conteste soluţia de clasare dispusă în dosarul nr. x, deoarece organele de urmărire penale sesizate cu fapte de interes public nu au depus suficiente diligenţe pentru aflarea adevărului, cu toate că înscrisurile, care au stat la baza adoptării soluţiei, conţin indicii privind comiterea unor infracţiuni de corupţie.

 De asemenea, acesta are un interes actual deoarece nu a trecut o perioadă lungă de timp de la adoptarea soluţiei de clasare, în aşa măsură încât să dispară finalitatea demersului jurnalistic care a declanşat ancheta, jurnalistul formulând prima plângere împotriva soluţiei de clasare la numai 5 luni de la adoptarea acesteia, respectiv la data de 11.04.2019.

 De altfel, prin intermediul A.G.A.I.P., petentul a  avut calitate procesuală activă şi în alte cauze, ce au avut ca obiect plângere împotriva soluţiei de clasare, astfel cum rezultă din încheierile nr. .......... din 06.11.2017, dosar penal nr. .......... al Judecătoriei Tg. Jiu, respectiv nr. ........... din 10.04.2019, dosarul penal nr. ............ al Judecătoriei Tg. Jiu, în aceste cauze fiindu-i recunoscut petentului dreptul de a acţiona în instanţă soluţiile de clasare, pentru atingerea intereselor asociaţiei, acelea de înfăptuire a justiţiei.

Cu privire la respectarea termenului de depunere a plângerii, se constată că petentul a luat cunoştinţă de soluţia de clasare şi de motivele care au condus la adoptarea acesteia la data de 22.03.2019, cu ocazia studierii dosarulul civil nr. ............ al Judecătoriei Târgu Jiu, astfel cum rezultă din înscrisurile de la filele 10-13 din dosarul nr. ............, dosar în care, prin ordonanţa din 23.05.2019, procurorul ierarhic superior a respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului formulată împotriva ordonanţei de clasare.

Se constată că petentul a luat cunoştinţă de conţinutul soluţiei de clasare la un moment ulterior adoptării acesteia, respectiv la data de 22.03.2019, şi a formulat plângerea la procurorul ierarhic superior la data de 11.04.2019  ( conform menţiunilor făcute pe plicul de la fila 29 din dosarul nr. ........... ), deci în termenul de 20 de zile prev. de art. 399 alin. 4 C.pr.pen., care a început să curgă de la momentul la care a luat cunoştinţă de soluţia de clasare, plângerea petentului fiind formulată, aşadar, în termen legal.

De asemenea, petentul a formulat plângerea la judecătorul de cameră preliminară în termenul de 20 de zile prev. de art. 340 alin. 1 C.pr.pen., având în vedere că ordonanţa din 23.05.2019 a procurorul ierarhic superior i-a fost comunicată la data de 27.05.2019  conform dovezii de primire de la fila 1 din dosar dosarul nr. ........... ), iar plângerea a fost depusă la oficiul poştal la data de 15.06.2019, conform menţiunilor făcute pe plicul de la fila 76 din dosarul nr. ............. al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru motivele arătate anterior, se apreciază că plângerea formulată împotriva ordonanţei de clasare nr. .............. din 08.11.2018 la judecătorul de cameră preliminară este admisibilă, este formulată în termen, şi urmează a fi soluţionată, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei sale, conform procedurii prev. de art. 340-341 C.pr.pen.

 Examinând plângerea formulată de petent, judecătorul de cameră preliminară verifică ordonanţa atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a înscrisurilor depuse de către părţi, conform art. 341 alin. 5 C.pr.pen.

 În cadrul acestei proceduri, judecătorul de cameră preliminară are îndatorirea de a verifica cu precădere dacă organele de urmărire penală au stăruit în aflarea adevărului prin depunerea diligenţelor impuse de lege, astfel încât soluţia adoptată să corespundă întru-totul adevărului.

În conformitate cu art. 5 alin. 1 C.pr.pen., organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau a inculpatului, legea instituind un principiu fundamental al procesului penal ce poartă denumirea principiul aflării adevărului.

Conform art. 327 C.pr.pen., procurorul procedează la rezolvarea cauzei penale atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate.

Astfel, în vederea garantării principiului aflării adevărului, legea procesual penală cuprinde norme care instituie obligaţia procedurală pozitivă de efectuare a unei anchete efective care să poată conduce la identificarea faptelor sesizate şi la pedepsirea persoanelor responsabile, scopul esenţial al anchetei penale fiind acela de a se asigura aplicarea efectivă a legislaţiei penale.

Aşadar, ancheta penală trebuie să fie temeinică şi suficient de amplă pentru a stabili o situaţie de fapt obiectivă, organele de urmărire penală trebuind să ia toate măsurile rezonabile pe care le au la dispoziție în vederea obţinerii de probe.

Analizând actele dosarului de urmărire penală nr. .......... al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, judecătorul de cameră preliminară constată că dispoziţiile 5 alin. 1 din Codul de procedură penală nu au fost respectate, reţinând lipsa unei anchete penale concrete şi efective cu privire la faptele sesizate în prezenta cauză.

Se constată că ancheta efectuată în dosarul nr. .............. nu este aptă să conducă la  aflarea adevărului, întrucât organele de urmărire penală nu au luat toate măsurile pentru administrarea de probe şi nu au respectat exigenţele de diligenţă rezonabilă ale unei anchete efective, organele de urmărire penală nedepunând niciun efort pentru a descoperi faptele ce fac obiectul sesizării.

 În cauza de faţă, judecătorul de cameră preliminară constată că organele de urmărire penală s-au limitat doar la administrarea probei cu înscrisuri, care nu sunt suficiente pentru adoptarea unei soluţii legale şi temeinice, deoarece nu dovedesc că cele susţinute în mass-media sunt nefondate. Dimpotrivă, se constată că aceste înscrisuri conțin date sau indicii care fac rezonabilă suspiciunea comiterii unor infracțiuni de corupţie în cadrul C.N.A.I.R..

 Astfel, analizând înscrisurile depuse la dosar, se constată că, în aceeaşi perioadă în care intimatul T.I. a deținut funcția de director al S.D.N.Gorj din cadrul C.N.A.I.R., fiul acestuia, T.C.G., s-a angajat în cadrul acestei secţii, ocupând postul de muncitor calificat mecanic.

Se reţine că, în aceeaşi perioadă, intimatul T.C.G. a înfiinţat Sc M.L.SRL,  societate care a fost înregistrată la organele fiscale la scurt timp după ce a formulat cererea de angajare în cadrul S.D.N.Gorj.

Prin intermediul acestei societăţi, intimatul T.C.G.a încasat, în perioada 2013-2017, peste 300.000 lei de la societăţile C.L.SpA., C.SAU şi C.C.P., societăţi care, la acea vreme, executau lucrări de infrastructură rutieră pe raza judeţului Gorj, în baza unor contracte atribuite de C.N.A.I.R..

Conform înscrisurilor, sumele de bani menţionate anterior au fost încasate în schimbul  serviciilor de consultanţă în domeniul protecţiei mediului, oferite de SC M.L. SRL în baza unor contracte de prestări – servicii încheiate cu cele trei firme menţionate anterior.

De asemenea, se constată că, după angajarea în funcţia de muncitor calificat mecanic, intimatul T.C.G. a fost promovat în funcţia de tehnician, apoi în funcţia de analist în cadrul D.R., în această din urmă calitate îndeplinind, conform fișei postului, diverse activităţi în legătură cu cele trei contracte menţionate anterior, după cum urmează:

-efectua deplasări în teren împreună cu reprezentanţii CNAIR, responsabilul de proiect şi consultanţă şi cu personalul Sc C., pentru verificarea petiţiilor la faţa locului;

- era desemnat persoană de legătură pentru aceste contracte cu A.P.L..

De asemenea, printre înscrisurile predate organelor de urmărire penală, se regăsesc mai multe documente care atestă faptul că intimatul T.C.G. a încasat diverse sume de bani  de la C.SA B. Sucursala București, după cum urmează: 

-un contract prin care societatea M.L.SRL ar fi închiriat către C.SA B. Sucursala București o autoutilitară Citroen Jumper, intimatul obţinând o chirie lunară de 3200 lei cu TVA inclus;

- un contract având ca obiect lucrări specifice de igienizare a drumului cu o valoare de 2500 lei cu TVA inclus;

-alte înscrisuri din care rezultă că societatea administrată de intimat ar fi ofertat şi ar fi pus la dispoziție, aceleiaşi societăţi, muncitori necalificaţi pentru care a încasat sume de bani.

Analizând situaţia de fapt reţinută din înscrisurile administrate în cursul urmăririi penale, se constată existenţa unor indicii care fac rezonabilă presupunerea că principalul scop al angajării intimatului T.C.G. în structura companiei de stat, condusă de tatăl său, a constat în obţinerea unor sume de bani de la cele trei societăţi comerciale menţionate anterior.

De asemenea, având în vedere relaţia de rudenie dintre intimatul T.I. şi fiul acestuia, precum şi funcţia de conducere ocupată de intimat în cadrul companiei, împrejurarea că fiul său s-a angajat în cadrul aceleiaşi structuri şi a înfiinţat o societate comercială, chiar în momentul angajării, împrejurarea că această societate a încheiat contracte de prestări servicii cu toate cele trei societăţi care executau pe raza judeţului Gorj lucrări de infrastructură în beneficiul companiei de stat, faptul că obiectul acestor contracte a constat în servicii în legătură cu lucrările de infrastructură realizate de firmele în cauză, precum şi faptul că, în baza acestor contracte, fiul intimatului a obţinut consistente sume de bani, se constată că au existat suficiente indicii care să impună administrarea de probe, altele decât înscrisurile solicitate în cursul urmăririi penale, pentru a se verifica dacă intimatul T.I., în exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi-a ajutat fiul să ocupe o funcţie în cadrul companiei de stat, respectiv să obţină încheierea contractelor în scopul obţinerii de foloase patrimoniale.

De asemenea, organele de urmărire penală aveau obligaţia de a administra probe pentru a se stabili în ce măsură intimatul T.C.G. s-a folosit de funcţiile deţinute în structura condusă de tatăl său, pentru obţinerea de foloase patrimoniale în interes propriu, această presupunere având la bază elementele de fapt rezultate din înscrisurile administrate în cursul urmăririi penale.

Astfel, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, organele de urmărire penală aveau obligaţia să procedeze la audierea celor doi intimaţi, a persoanele care figurează scriptic în documentele de angajare a intimatului T.C.G. şi de promovare în funcţiile deţinute ulterior, respectiv Ş.E., P.G.C., P.M., L.A., P.M. şi T.A., pentru a da lămuriri cu privire la întregul proces de angajare şi menţinere în funcţie a intimatului T.C.G., respectiv cu privire la competenţele şi sarcinile de serviciu pe care acesta le îndeplinea efectiv în cadrul companiei, precum şi să precizeze dacă funcţia ocupată de T.I. a avut sau nu vreo influenţă la luarea deciziei de angajare a fiului său.

De asemenea, organele de urmărire penală aveau obligaţia să procedeze la identificarea și audierea altor persoane implicate în activitatea Sc M.L.SRL, precum și a reprezentanţilor firmelor beneficiare ale serviciilor oferite de această societate, pentru a se stabili în ce împrejurări au fost încheiate contractele de prestări servicii cu firma administrată de intimatul T.C.G., care sunt persoanele implicate în negocierea acestor contracte, respectiv persoanele care s-au ocupat efectiv de executarea serviciilor menţionate în contracte, dacă aceste servicii au fost executate efectiv, precum şi dacă Sc M.L.SRL deţinea mijloace tehnice şi personal calificat să executate serviciile menţionate în contracte.

Având în vedere şi faptul că în ordonanţa de clasare procurorul a omis să analizeze aspectele consemnate în procesul verbal de sesizare din oficiu, referitoare la împrejurarea că preţul serviciilor prestate de S.C. M.L.S.R.L. are un cuantum mult mai mare decât cel practicat în mod obişnuit pe piaţă, diferenţa de preţ reprezentând, de fapt, suma de bani pretinsă de cei doi intimaţi pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu în mod defectuos, urmează ca și această chestiune să fie lămurită cu ocazia administrării probelor de către organele de urmărire penală, care vor trebui să dea dovadă de rol activ în efectuarea anchetei penale pentru descoperirea la timp a oricăror fapte de natură penală şi pentru tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor vinovate de comiterea unor infracţiuni.

Faţă de cele expuse mai sus, apreciind că administrarea probelor menţionate anterior, precum şi a oricăror alte probe utile cauzei, reprezintă o condiţie esenţială pentru aflarea adevărului, în baza art. 341 alin. 6 lit. b C.pr.pen., se va admite plângerea formulată de A.G.A.I.P., prin reprezentant legal, împotriva ordonanţei nr. x emisă la data de  08.11.2018 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală – Serviciul de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, se va desfiinţa ordonanţa şi se va trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

 DISPUNE

În baza art. 341 alin. 6  lit. b C.pr.pen., admite plângerea formulată de A.G.A.I.P.  prin reprezentant legal, împotriva ordonanţei nr. x emisă la data de  08.11.2018 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală – Serviciul de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Desfiinţează ordonanţa nr. x emisă la data de  08.11.2018 şi trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în cameră de consiliu, azi, 29 Ianuarie 2020.

Domenii speta

Spete similare