Fond funciar

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:051.000435

Cod operator 2442/2443

Dosar nr...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr.435

Ședința publică din 10 iunie 2020

Completul compus din:

Președinte ..

Judecător ...

Judecător ...

Grefier .. ..

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul pârât .. .. împotriva sentinței civile nr.... /02.12.2019 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr... și în contradictoriu cu intimata reclamantă .. ...

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul pârât .. .., asistat de avocat .. .., în temeiul împuternicirii avocațiale nr.0157305 pe care o depune la dosar, și intimata reclamantă .. .., asistată de avocat .. .., în substituire pentru avocat .. ..-.., în temeiul delegației de substituire pe care o depune la dosar, însoțită de chitanța privind onorariul avocațial în cuantum de 1500 lei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință. La interpelarea instanței, avocat .. .., pentru apelantul pârât .. .., învederează că a înaintat, prin fax, o cerere de suspendare a prezentei cauzei până la soluţionarea dosarului cu nr.../267/2018*, având ca obiect rectificarea, îndreptarea erorii materiale din adeverința de proprietate nr.../1995 emisă pe numele lui .. .., însă nu cunoaște motivul pentru care aceasta nu se află depusă la dosar. Reiterează solicitarea de suspendare a cauzei și depune o cerere scrisă în acest sens, întemeiată pe dispozițiile art.413 alin.1 Cod procedură civilă. De asemenea, depune dovada privind înaintarea prin fax a cererii de suspendare a judecării apelului.

 Tribunalul acordă cuvântul asupra cererii formulată de avocat .. .. cu privire la suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea dosarului nr.../263/2018* al Judecătoriei Novaci.

Avocat .. .., pentru apelantul pârât .. .., solicită admiterea cererii de suspendare, având în vedere că adeverința de proprietate nr.../1995 stă la baza contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat între .. .. și .. .., iar soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţionarea dosarului nr.../267/2018* cu termen 20 iulie 2020.

Avocat .. .., pentru intimata reclamantă .. .., solicită respingerea cererii de suspendare formulată de apărătorul apelantului, apreciind că dosarul dedus judecății nu depinde de soluţionarea dosarului până la soluţionarea căruia se solicită suspendarea, având în vedere că în cauza de față se solicită stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, iar în dosarul nr.../267/2018* al Judecătoriei Novaci criticile vizează adeverința care a stat la baza contractului de întreținere cu care apelantul pârât își dovedește dreptul de proprietate în cauza de față. De asemenea, în acel dosar apelantul solicită să-i fie eliberate de către Comisia Locală Baia de Fier de Fond Funciar anexele nr.1 și nr.2, pentru care are nevoie în vederea întocmirii cadastrului pentru terenul aflat în proprietatea sa, însă mai întâi trebuie clarificată situația vecinătăților și apoi să se efectueze lucrarea de cadastru.

Avocat .. .., pentru apelantul pârât .. .., învederează că în contractul de întreținere sunt menț..ați aceeași vecini, doar suprafața menţionată  este mai mică, iar terenul deținut cu respectarea vecinătăților este mai mare.

În deliberare cu privire la cererea de suspendare formulată de avocat .. .. pentru apelantul pârât .. .., tribunalul observă că în cauza de față se solicită stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, iar în dosarul nr.../267/2018* al Judecătoriei Novaci apelantul pârât din cauza de față solicită rectificarea vecinătăților și a suprafețelor terenului din adeverința de proprietate nr.../1995 care a stat la baza încheierii contractului autentic prin care apelantul a dobândit terenul cu privire la care se solicită grănițuirea. Având în vedere obiectul prezentului dosar, tribunalul apreciază că soluţionarea prezentei cauze nu depinde de soluţionarea dosarului nr.../267/2018* al Judecătoriei Novaci, astfel că va respinge cererea de suspendare a judecării apelului.

Tribunalul acordă cuvântul asupra solicitării de probatorii din cererea de apel.

Avocat .. .., pentru apelantul pârât .. .., critică faptul că în mod greșit instanța de fond a respins obiecțiunile la raportul de expertiză având în vedere că domnul expert a stabilit o singură variantă privind linia de grănițuire, fără respectarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei. La momentul efectuării măsurătorilor pârâtul a formulat obiecțiuni cu privire la faptul că domnul expert nu a ținut cont de actele depuse la dosar și de probele administrate în cauză. Astfel, niciunul dintre martori nu a specificat că cioata de nuc sau salcâmii ar fi fost semn de hotar între proprietăți, iar în obiecțiunile formulate a solicitat să se stabilească o a doua variantă de grănițuire potrivit registrului parcelar în conformitate cu care în parcela 1733 reclamanta ar avea doar 341 mp. Potrivit registrului parcelar, parcela nr.1733 se învecinează cu parcela nr.1732, însă doar cu privire la suprafața de 341 mp. De asemenea, terenul pentru care se stabilește linia de hotar în prezenta cauză are categoria extravilan, iar terenul menţionat în adeverința de proprietate depusă de către reclamantă, în suprafață de 600 mp, are categoria intravilan. Ca atare, în mod greșit reclamanta nu și-a dovedit suprafața de 600 mp, astfel că solicită încuviințarea obiecțiunilor formulate cu privire la raportul de expertiză.

Avocat .. .., pentru intimata reclamantă .. .., solicită respingerea obiecțiunilor formulate de apelantul pârât cu privire la raportul de expertiză. Astfel, criticile formulate au la bază raportul de expertiză întocmit de domnul expert asistent .. .., iar punctele de vedere exprimate de către expert sunt subiective și contradictorii, propunând trei variante de linie de hotar. Conform primei variante, reclamanta nu ar avea teren în zona în litigiu, iar potrivit celei de-a doua variante domnul expert a identificat aceeași linie de hotar cu cea identificată de domnul expert desemnat de instanță, .. ... Astfel, rezultă că expertul asistent și-a însușit punctul de vedere exprimat de către expertul desemnat de instanță, nejustificându-se critica formulată de apelant. În cea de-a treia variantă propusă de expertul parte s-a arătat că terenul în suprafață de 341 mp localizat în parcela 1733 ar aparține reclamantei și are linia de hotar reprezentată în anexa 1 la lucrarea de specialitate. Potrivit anexei nr.1 terenul identificat este în suprafață de 637 mp și aparține lui .. ... Astfel, toate criticile aduse de expertul parte sunt contradictorii. De asemenea, adeverințele invocate de pârât sunt obținute în timpul procesului și primăria emite diverse puncte de vedere. În ceea ce privește solicitarea pârâtului de a explica expertul din ce documente reiese faptul că reclamanta deține teren în punctul „Peste apă”, la obiectivul nr.1 domnul expert .. .. a precizat faptul că raportul de expertiză este întocmit în baza registrului agricol din perioada 1959-1963 al autorului reclamantei .. D..., în baza contractului de întreținere și în baza planului cadastral. Apreciază că punctul de vedere al domnului expert .. .. este complet și corect.

Avocat .. .., pentru apelantul pârât .. .., susține că din înscrisul anexat la motivele de apel rezultă că reclamanta nu a avut niciun înscris care să dovedească suprafața de 600 mp situată în acest punct și cu aceeași categorie de folosință. De asemenea, domnul expert .. .. nu a ținut cont de actul de rectificare al contractului de întreținere care menț..ează suprafața de 1600 mp, identificând doar suprafața de 1400 mp.

 În deliberare cu privire la cererea de probatoriu formulată de apelantul pârât, tribunalul apreciază că în raport de probatoriul administrat în cauză și de aspectul că în fapt prin obiecțiunile la raport formulate se invocă aspecte ce țin de fondul cauzei și care fac obiectul aprecierii instanței, proba nu este utilă soluț..ării cauzei, astfel că o respinge.

Avocat .. .., pentru apelantul pârât .. .., solicită încuviințarea probei cu o nouă expertiză de specialitate care să fie efectuată de trei experți, susținând că linia de grănițuire nu poate fi stabilită din moment ce domnul expert .. .. nu a ținut cont de actele de proprietate ale pârâtului .. ...

Avocat .. .., pentru intimata reclamantă .. .., solicită respingerea probei cu o nouă expertiză, apreciind că raportul de expertiză efectuat de domnul expert .. .. este concludent. Mai mult, domul expert .. .. a arătat că din măsurători a rezultat suprafața de 1733 mp deținută de apelantul pârât, astfel că nu poate fi grănițuit terenul de 1600 mp din moment ce la fața locului s-a identificat suprafața de 1733, mai mult decât deține pârâtul în actul de întreținere de care se prevalează în dovedirea dreptului de proprietate.

În deliberare cu privire la cererea privind încuviințarea probei cu o nouă expertiză care să fie efectuată de către trei experți, tribunalul apreciază că această probă nu este utilă soluț..ării cauzei, având în vedere probatoriul administrat de prima instanță, astfel că o va respinge.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de invocat, tribunalul acordă cuvântul asupra apelului.

Avocat .. .., pentru apelantul pârât .. .., solicită admiterea apelului, stabilirea liniei de grănițuire conform schiței întocmite de către expertul asistent și reprezentate grafic de punctele 7-1-2-3-4-5, care respectă suprafața de 341 mp ce a aparținut autorului .. .., la întocmirea acesteia ținându-se cont de planul cadastral emis în perioada 1986-1988 prin care a fost localizată parcela 1733 și fiind avute în vedere atât actele de proprietate prezentate atât de reclamantă, cât și de pârât în dovedirea dreptului de proprietate. La prima instanță s-a invocat excepția lipsei calității procesuale a pârâtului .. .., având în vedere că potrivit actelor de la dosar și vecinătăților inserate în contractul de întreținere acesta nu se învecinează cu reclamanta. Deși nu s-a pronunțat asupra excepției invocate, instanța a stabilit linia de hotar astfel cum a fost identificată de domnul expert .. .., acest aspect reprezentând un motiv de casare a hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare. În măsura în care se va trece peste acest aspect, precizează că linia de grănițuire este stabilită de către expertul asistent, iar instanța nu a ținut cont de niciuna din probele de la dosar. De asemenea, expertul asistent a arătat că suprafața de teren de 600 mp pe care ar avea-o reclamanta se află la o distanță de 181 m față de terenul în litigiu și raportat la planul cadastral aceasta ar trebui să aibă doar 341 mp și nu 600 mp. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată și depune chitanța privind onorariul avocațial în cuantum de 1000 lei.

Avocat .. .., pentru intimata reclamantă .. .., solicită în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere susținerile din întâmpinare. Apreciază că din întregul material probatoriu administrat la prima instanță rezultă că pârâtul este vecinul reclamantei, cei doi sunt proprietari ai terenurilor învecinate și nu este stabilită linia de hotar. În mod corect instanța a stabilit linia de grănițuire astfel cum a fost identificată în raportul de expertiză efectuat în cauză de domnul expert .. .., iar din moment ce instanța a stabilit că terenurile părților se învecinează și a stabilit linia de hotar, faptul că nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului reprezintă doar o eroare materială.

Apelantul pârât .. .. precizează că în planșa foto din registrul cadastral se observă linia de hotar din care rezultă că reclamanta are doar 341 mp și solicită să fie respectat acest registru cadastral.

TRIBUNALUL

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de 10 septembrie 2018 sub nr..., reclamanta .. .., reprezentată convenț..al de către avocat .. .. .., în baza împuternicirii avocațiale nr.../2018, a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul .. .., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar ce desparte terenul proprietatea sa în suprafață de 639 mp categoria fânețe situat în extravilanul comunei Baia de Fier, sat Baia de Fier, în punctul toponimic „Peste apă în sat”, pe latura de nord și est de terenul proprietatea pârâtului, în funcție de semnele distinctive existente pe teren, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art.453 Cod procedură civilă.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara terenului în suprafață de 639 mp, categoria de folosință fânețe, situată în extravilanul comunei Baia de Fier, sat Baia de Fier, în punctul toponimic „Peste apă în sat”, având ca vecini la nord pe pârâtul .. .., la sud pe .. .., la est pe pârâtul .. .., iar la vest Drum comunal (număr cadastral ..), iar terenul, proprietatea sa este moștenit de la mama sa .. .., care l-a primit ca zestre de la părinți la data căsătoriei cu tatăl reclamantei, .. .., în anul 1932.

A menţionat că terenul a fost stăpânit de către autorii săi în mod public, pașnic, continuu și netulburat până la decesul acestora, ulterior fiind stăpânit de către reclamantă până în prezent și a figurat permanent la registrul agricol al tatălui său .. .., în punctul „Peste apă, în sat”, iar după decesul acestuia a fost trecut la rolul reclamantei, așa cum rezultă din adeverințele eliberate de către Primăria Comunei Baia de Fier pe care le-a atașat acțiunii.

Totodată, pârâtul este vecin cu terenul său pe latura de nord și est, iar între terenurile părților a existat gard din plasă de sârmă pe latura de nord, iar pe latura de est, gard din piatră continuat cu gard din plasă de sârmă. Deși linia de hotar dintre cele două terenuri au constituit-o dintotdeauna gardurile despărțitoare existente, în urmă cu câteva luni pârâtul a început să dărâme gardurile existente atât pe latura de nord, cât și pe latura de est, contestând linia de hotar dintre cele două proprietăți, împrejurare pe care a reclamat-o la organele de poliție.

Datorită faptului că pârâtul contestă limita de hotar, fiind discuții cu privire la linia de hotar, se impune stabilirea prin intermediul instanței de judecată a unei linii de hotar dintre terenurile părților, având la bază semnele distinctive de hotar și aliniamentul vechi al gardurilor despărțitoare care se mai observă și în prezent.

În dovedirea prezentei cereri a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, proba cu martorii .. .. și .. .., ambii cu domiciliul în comuna ..., județul Gorj, precum și de proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie, cadastru și geodezie.

Referitor la taxa de timbru, a arătat că a timbrat prezenta cerere de chemare în judecată cu taxa de timbru în cuantum de 100 RON, potrivit art.8 alin.1 lit.d din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

A atașat la cerere adeverințele eliberate de către Primăria Baia de Fier, registrele agricole, schița cadastrală, acte de stare civilă, împuternicirea avocațială și chitanța privind onorariul de avocat, chitanța privind achitarea taxei de timbru.

În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art.560 Cod civil și art.453 Cod procedură civilă.

Acțiunea a fost timbrată cu 100 lei taxă timbru.

Pârâtul .. .. a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în sensul că el niciodată nu s-a învecinat și nu se învecinează cu reclamanta din prezenta cauză.

A menţionat că reclamanta a depus o schiță a unui teren în suprafață de 639 mp categoria finețe, situat în extravilanul localității comunei Baia de Fier, denumit punctul „Peste apă în sat” și a arătat că se învecinează cu pârâtul pe latura de nord și de est.

Pârâtul a observat adeverința nr.6876 din data de 28.06.2018, însă reclamanta .. .. apare înscrisă la poziția rol 100113 la data de 28.06.2018 cu imobilul teren în suprafață de 600 m categorie fânețe, dar intravilan, și în punctul „În sat” ceea ce nu echivalează cu punctul „Peste apă” la care s-a adăugat de către reclamantă „în sat”, astfel că reclamanta nu se învecinează cu el și depune anexat schița cadastrală a terenului în suprafață de 2361 mp și procesul-verbal de vecinătate semnat de către vecinii la sud .. .., la nord Făsiu .. și ... ..., la răsărit Dc 35 și .. Constantin și la vest Pîrîul Galben, astfel că niciodată reclamanta nu a avut teren lângă el.

Pentru o perioadă de timp a lăsat-o pe reclamantă să pască iarba de pe proprietatea sa, însă pe o bucată mică de teren unde .. .. a avut un țarc improvizat, unde se separau oile de celelalte animale, însă această bucățică de teren se învecina la apus cu DC 35 și sub nicio formă cu un alt teren care apare în schița reclamantei cu numărul cadastral .. al cărui proprietar nu se precizează.

De asemenea, după cum se poate observa din schița depusă de către reclamantă și din cea depusă de către pârât, există aceeași tarla și parcelă, adică tarlaua 72 și parcela cu nr.1733, însă nu înțelege de ce, având în vedere că reclamanta nu are drept de proprietate asupra vreunui teren care se învecinează cu el.

A mai arătat că pe rolul Judecătoriei Novaci există un alt dosar ce are ca obiect obligarea Comisiei Locale Baia de Fier de Fond Funciar la îndreptarea erorii materiale privind suprafața de 0,25 ha în loc de 0,16 din adeverința cu numărul .. din data de 15.09.1995, cât și obligarea pârâtei la emiterea anexei 1 și 2 privind posesia asupra suprafeței de teren de 0,25 ha situată în punctul „Peste apă”, întrucât pârâtul a deținut terenul astfel cum este identificat potrivit planului de amplasament și procesului-verbal de vecinătate semnat de toți vecinii de teren exact așa cum sunt descriși în contractul de întreținere încheiat cu .. .. sub nr.449/20.10.1995 și rectificat prin încheierea de rectificare nr.119 din 11.07.2018.

A menţionat totodată că nu a putut să-și intabuleze dreptul de proprietate, datorită Primăriei Baia de Fier, respectiv comisia locală de fond funciar, întrucât a refuzat să-și semneze procesul-verbal de vecinătate, deși se poate observa că pârâtul la apus se învecinează cu drumul.

De asemenea, dacă va fi  nevoie va solicita la primul termen de judecată suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea dosarului cu nr.../267/2018 al Judecătoriei Novaci, întrucât soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţionarea acelei cauze, potrivit art.413 alin.1 Cod procedură civilă.

În susținerea întâmpinării a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtei, cu martorii ... .., cu domiciliul în comuna Baia de Fier, județul Gorj și .. .., cu domiciliul comuna Baia de Fier și alte probatorii ce vor decurge din dezbateri, precum și proba cu înscrisuri.

La întâmpinarea pârâtului a formulat răspuns reclamanta, prin care a arătat că își menține în totalitate solicitările formulate prin cererea de chemare în judecată, argumentele cu privire la starea de fapt, probele, cât și temeiul juridic invocat.

A solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul .. .., având în vedere împrejurarea că acesta se învecinează cu terenul proprietatea sa pe latura de nord și est, așa cum a arătat în cererea de chemare în judecată.

De asemenea, a subliniat faptul că argumentele expuse de către pârât în apărare sunt contradictorii, în sensul că pe de o parte susține că nu se învecinează cu reclamanta, iar pe de altă parte susține că are și el teren în parcela 1733, unde are reclaamnta proprietatea.

Chiar din acest ultim argument al pârâtului rezultă că proprietățile lor sunt vecine, urmând a fi respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului invocată de acesta prin întâmpinare, astfel că în aprecierea temeiniciei acestei excepții invocate se impune unirea acesteia cu fondul cauzei, fiind necesare administrarea de probe în dovedirea împrejurării învecinării celor două proprietăți.

Cu privire la apărările expuse de către pârât pe fondul cauzei, a arătat că terenul este proprietatea sa moștenit de la mama sa, .. .., care la rândul său l-a primit ca zestre la căsătorie de la părinți în anul 1932 și a fost stăpânit de către autorii săi în mod public, pașnic, continuu și netulburat, până la decesul acestora, ulterior fiind stăpânit de către reclamantă până în prezent. De asemenea, învederează că terenul a figurat permanent la registrul agricol al tatălui său .. .. în punctul „Peste apa, în sat”, iar după decesul acestuia a fost trecut la rolul său, așa cum rezultă din adeverințele eliberate de către Primăria Comunei Baia de Fier, din registrele agricole și din harta cadastrală, pe care le-a atașat la cererea de chemare în judecată.

În continuare, a precizat că nu sunt reale susținerile pârâtului, în sensul că reclamanta a folosit terenul pentru că acesta a lăsat-o, ci el a folosit terenul sub nume de proprietar, în virtutea dreptului de proprietate pe care îl are asupra terenului.

Astfel, a apreciat că nu se impune suspendarea prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr.../267/2018 al Judecătoriei Novaci, deoarece soluționarea prezentei cauze nu depinde de dosarul invocat de către pârât. Aceasta deoarece dosarul nr.../267/2018 al Judecătoriei Novaci are ca obiect îndreptarea erorii materiale a unei adeverințe și obligarea Comisiei Locale Baia de Fier de Fond Funciar să emită anexa 1 și 2.

Emiterea anexei 1 și 2 impune atestarea dreptului de proprietare a pârâtului pentru terenul solicitat într-o acțiune care nu se judecă în contradictoriu și cu reclamanta, ori prezenta acțiune are ca obiect grănițuirea proprietăților reclamantei și a pârâtului, această acțiune fiind o acțiune petitorie, care pune în discuție existența dreptului de proprietate.

În aceste condiții, dosarul nr.../267/2018 al Judecătoriei Novaci este cel a cărui soluţionare depinde de soluţionarea cauzei pendinte, întrucât în cauza prezentă se stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților, urmând ca emiterea anexei 1 și 2 să se facă în raport de aceste dezlegări date de către instanța de judecată în prezenta cauză.

Dosarul nr.../267/2018 al Judecătoriei Novaci depinde de soluţionarea prezentei cauze și nu prezenta cauză de dosarul nr.../267/2018 al Judecătoriei Novaci, cererea de suspendare a prezentei cauze fiind neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.413 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă.

A solicitat să se ia act că nu s-au depus înscrisuri în susținerea celor arătate în întâmpinare.

În concluzie, a solicitat admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.

Prin încheierea de ședință din 17 decembrie 2018 a fost respinsă cererea de suspendare a cauzei solicitată de apărătorul pârâtului, a fost unită excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului invocată prin întâmpinare cu fondul cauzei și a fost încuviințată proba cu martorii propuși de părți.

În ședința publică din data de 25 februarie 2019 s-a luat câte un interogatoriu părților, care după citire și semnare s-au atașat la dosar (filele 51 – 54) și au fost audiați sub prestare de jurământ martorii .. .. și .. .., ale căror declarații după citire și semnare s-au atașat la dosar (filele 55, 56).

În aceeași ședință publică a fost depusă la dosar adresa nr.11455/12.12.2018 eliberată de Primăria Baia de Fier și adresa prin care pârâtul, prin apărător, a solicitat acest răspuns.

În ședința publică din 27 mai 2019 au fost audiați sub prestare de jurământ și martorii ... .. și .. .., ale căror declarații, după citire și semnare s-au atașat la dosar (filele 72, 73).

În ședința publică din data de 27 mai 2019 reclamanta, prin apărător, a depus la dosar adresa nr.4666/09.05.2019 la care se află anexate harta cadastrală, adeverința nr.../15.09.1995, copie anexă la actul notarial autentificat sub nr.12498/1995, adeverința nr.271/01.03.1995, schiță terenuri, adeverința nr.141/20.02.1995, o altă schiță terenuri, proces-verbal încheiat la data de 18.09.2018 de organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Polovragi, procesul-verbal nr.63/30.07.2018 încheiat de Postul de Poliție Baia de Fier, procesul-verbal din 30.07.2018, procesul-verbal încheiat la data de 07 iulie 2018 de organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Polovragi, procesul-verbal încheiat la data de 31.05.2018 de Postul de Poliție Polovragi și înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci sub nr.370/P/2018, propuneri de obiective.

În aceeași ședință publică pârâtul, prin apărător, a depus la dosar note de ședință și propuneri de obiective la care se află anexate adresa nr.1987/12.04.2019, cerere eliberare adeverință formulată de pârât către Primăria comunei Baia de Fier și harta cadastrală.

Prin încheierea de ședință din 27 mai 2019 a fost încuviințată proba cu expertiza solicitată de reclamantă, fiind numit prin tragere la sorți domnul expert .. .., cu un onorariu în cuantum de 800 lei în sarcina reclamantei și expert asistent .. ... S-au stabilit ca obiective: în raport de probele existente la dosar să se stabilească dacă părțile au sau nu terenuri vecine situate în punctul toponimic „Peste apă”, în extravilanul satului Baia de Fier, comuna Baia de Fier, județul Gorj; în caz afirmativ să se stabilească dacă între acestea există sau nu linie de hotar; în cazul în care nu există linie de hotar să se stabilească partea care nu o respectă și să se procedeze la stabilirea liniei de hotar prin semne distinctive, urmând să fie avute în vedere și propunerile de obiective depuse de părți.

La data de 18 iunie 2019 pârâtul .. .. a depus la dosar (filele 98,99) convenția încheiată între el și inginerul .. ...

La data de 15 octombrie 2019 a fost înaintat prin poștă și depus la dosar (filele 113-23) raportul de expertiză întocmit de expert .. .., la acest raport fiind formulate obiecțiuni (filele 125- 127) de către pârât.

Ulterior, la data de 18 noiembrie 2019 a fost înaintat la dosar și raportul de expertiză întocmit de expert asistent .. .., (filele 133-135).

Prin încheierea de ședință din 18 noiembrie 2019 a fost admisă cererea de majorare a onorariului de expertiză formulată de expert .. .., dispunându-se majorarea onorariului cu 400 lei.

În ședința publică din 02.09.2019 s-a constatat depusă la dosar de către reclamantă chitanța de plată a diferenței de onorariu expertiză, iar la data de 28 noiembrie 2019 reclamanta a depus la dosar note scrise. Totodată, pârâtul, prin apărător, a depus la dosar note de ședință la care se află anexată adresa nr.11898 din 20.11.2019 emisă de Primăria comunei Baia de Fier, certificat de naștere privind pe .. .., contract de vânzare, adeverința nr... din 15.08.1995 eliberată de Consiliul Local Baia de Fier, schița și harta cadastrală, tarla 72, parcela 1716 / 1812, tabel parcelar 1716 – 1812.

În aceeași ședință publică pârâtul .. .., prin apărător, a depus la dosar note scrise, la care se află anexate copia registrului agricol anul 1981-1985 pentru .. ..; copie adeverință fiscală conform poziției de rol 100118 la data de 28.06.2018, pe numele .. ..; copie adeverință nr.7448/20.08.2018 eliberată de Primăria Baia de Fier, prin care se precizează că numita .. .. nu deținea teren în punctul toponimic „Peste apă” solicitând respingerea acțiunii.

Instanța, având în vedere obiectul prezentei cauze și concluziile expertizei, apreciind neîntemeiate obiecțiunile formulate, le-a respins.

Față de această situație pârâtul a solicitat efectuarea unei noi expertize formată din trei experți, iar instanța, având în vedere expertiza efectuată, a apreciat neîntemeiată și această cerere, astfel că a respins-o.

Prin sentința civilă nr.... /02.12.2019 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr... a fost admisă acțiunea civilă având ca obiect grănițuire formulată de reclamanta .. .. împotriva pârâtului .. ... S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul punctelor 7, 8, 9, 10, 11 transpuse în planul anexă nr.1 la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert .. .. și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 1250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamantă.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut acțiunea în grănițuire este acțiunea prin care se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre două proprietăți vecine, prin aceasta reclamantul pretinzând ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate.

În acest sens, art.560 Cod civil stipulează că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal cheltuielile ocazionate de aceasta.

Dreptul la acțiune bazat pe dispozițiile legale citate circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului său restabilirea hotarului care separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne vizibile.

Fiind o actiune reală, petitorie, imobiliară, declarativă de drepturi și imprescriptibilă, acțiunea în grănituire poate fi exercitată nu numai de către proprietar, dar și de către titularul dezmembrământului dreptului de proprietate, chiar și de către un simplu posesor, în mod simetric aceasta putând fi îndreptată nu numai împotriva proprietarului fondului limitrof, ci și a titularului unui alt drept real, a chiriașului sau a arendașului.

Acțiunea în grănițuire produce efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce aparțin părților, nu și cu privire la însuși dreptul real, ceea ce înseamnă că, ulterior, oricare dintre părți poate introduce o acțiune în revendicare cu privire la suprafața determinată a fondului, fără să i se poată opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate în acțiunea în grănițuire.

Grănițuirea reprezintă o operațiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine, ce aparțin unor titulari diferiți, dacă între aceștia nu există conflict, ea este o simplă operațiune materială realizată prin acordul părților. În caz de conflict însă, prin acțiunea în grănițuire se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul.

Rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv din înscrisuri, interogatoriu, martori și în principal din conținutul raportului de expertiză efectuat de expert .. .., că părțile au terenuri vecine situate în punctul toponimic „Peste Apă”, în extravilanul satului Baia de Fier, comuna Baia de Fier, județul Gorj.

Acest aspect rezultă și din declarațiile martorilor ... .. și .. .., care au fost audiați la solicitarea pârâtului, ambii martori arătând că au teren în punctul respectiv, învecinându-se cu pârâtul martora ... .., iar martorul .. .. învecinându-se cu ambele părți pe latura de nord a proprietății sale.

Expertiza efectuată în cauză de expert .. .. a concluzionat faptul că, raportat la registrul agricol din perioada 1959-1963 al autorului reclamantei (.. D...), la contractul de întreținere al autorului pârâtului (.. ..) înregistrat în registrul de transcripțiuni sub nr.449/20.10.1995 și a registrului cadastral al parcelelor și planului cadastral ediția 1985-1987, în mod părțile au terenuri vecine situate în punctul toponimic „Peste Apă”, în extravilanul satului Baia de Fier, comuna Baia de Fier, județul Gorj, terenuri care au fost identificate, măsurate și transpuse prin schița și dimensiuni în planul anexă nr.1. Astfel, terenul reclamantei este delimitat de punctele 1 ,2, 3, 4, 5, 6, 7, 3, 9, 10, 11, 9, are suprafața de 637 mp și următoarele vecinătăți: la nord - Agurida ..; la est - .. ..; la Sud - .. ..; la Vest - Dc 35, iar  terenul pârâtului este delimitat de punctele 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 11, 10, 9, 8, 7, 12, are suprafața de 1733 mp și următoarele vecinătăți: la Nord - ... .., ... ...; la est - pârâul Galbenu; la sud - .. ..; la vest .. .., Dc 35.

De asemenea, expertul a stabilit că între aceste terenuri nu există o linie de hotar delimitată de puncte fixe, dar în apropierea limitei terenului reclamantei există cioate de salcâmi.

Linia de hotar stabilită este definită de punctele 7, 8, 9, 10, 11 transpuse în planul anexă nr.1 și sunt amplasate astfel: punctul 7 este situat la 11,03 m spre sud față de punctul 12, pe aliniamentul gardului existent; punctul 8 este situat la 22,76 m spre est față de punctul 7 și la 11,08 m spre sud față de punctul A (situat la 22,76 m spre est față de punctul 12, pe aliniamentul gardului existent); punctul 9 este situat la 15,38 m spre sud față de punctul 8 și la 7,26 m spre nord față de punctul B (situat la 9,95 m spre est față de punctul 11 pe aliniamentul gardului existent); punctul 10 este situat la 4,83 m spre vest față de punctul 9 și la 6,21 m spre nord față de punctul C (situat la 5,23 m spre est față de punctul 11, pe aliniamentul gardului existent); punctul 11 este situat la 22,37 m spre est față de punctul 1, pe aliniamentul gardului existent.

Prin aceeași expertiză s-a stabilit că terenul situat în tarlaua 72, parcelele 1700/2, 1732/1, 1733 în suprafață de 639 mp proprietatea reclamantei (măsurat și identificat cu suprafața de 637 mp și identificat prin schiță, dimensiuni în planul anexa nr.1) este delimitat de punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,  9, 10, 11, 9 și are următoarele vecinătăți: la nord - Agurida ..; la est-Agurida ..; la sud - .. ..; la vest - Dc 35 și se învecinează pe laturile de nord și est cu terenul pârâtului între punctele 7, 8, 9, 10, 11 și acest teren al reclamantei nu se delimitează de terenul pârâtului prin semne distinctive de hotar (gard).

De asemenea, suprafața de teren din punctul „Peste apă” cu vecinătățile trecute în contractul de întreținere cu nr.449/20.10.1995 are suprafața de 1400 mp, nu este împrejmuit pe toate laturile, iar suprafața deținută de pârât în limitele identificate și măsurate este de 1733 mp (cu 333 mp mai mare decât cea din contractul de întreținere). Terenul identificat se regăsește în tarlaua 72, parcelele 1700/3, 1732, 1739/1, 2741/1.

Autorul reclamantei are la registrul agricol din 1959-1963 la punctele 9 și 10 teren în punctul „Peste apă” și, de asemenea, se regăsește în registrul cadastral, planul cadastral ediția 1985-1987. În aceste acte nu sunt precizate vecinătățile terenului, dar amplasamentul de pe planul cadastral al parcelei 1733 (a reclamantei) și parcela 1732 (a pârâtului) și menționate în registrul cadastral se învecinează.

Față de considerentele expuse și probele existente la dosar s-a apreciat întemeiată prezenta acțiune, motiv pentru care a fost admisă și s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul punctelor 7, 8, 9, 10, 11, transpuse în planul anexă nr.1 la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert .. ...

Ținând seama de faptul că dat fiind specificul acțiunii în grănițuire aceasta profită ambelor părți, s-a apreciat că și cheltuielile aferente grănițuirii trebuie suportate în mod egal, fiind obligat pârâtul la plata sumei de 1250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul .. .., criticând-o pentru netemeinicie și legalitate și solicitând, în principal, admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii în grănițuire, iar în situația în care va fi admisă proba cu o altă expertiză care va stabili mai multe variante de grănițuire, să se aibă în vedere varianta de grănițuire care să respecte planul cadastral ediția 1986-1987. În subsidiar, a solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare, a criticat faptul că deși instanța a admis acțiunea în grănițuire, nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât prin întâmpinare, excepție care rezultă și din faptul că, astfel cum a arătat domnul expert asistent .. .., din niciun înscris de la dosarul cauzei nu rezultă că reclamanta se învecinează cu apelantul.

Astfel, din adeverința nr.8908/04.09.2018 eliberată de Primăria Baia de Fier a reieșit faptul că reclamanta a deținut teren în punctul toponimic „În sat” și nu în punctul toponimic „Peste apă”, punctul toponimic „În sat, peste apă” neexistând.

Din adeverința nr.6876/28.06.2038 eliberată de Primăria Baia de Fier rezultă faptul că .. .. a figurat în evidențele fiscale cu teren în suprafață de 600 mp, teren ce are o altă categorie decât cel din litigiu, adică intravilan și nu extravilan, precum și cu teren situat într-un alt punct toponimic, și anume „În sat” și nu „Peste apă”, terenul reprezentat în schița expertului fiind la o distanță destul de mare de cel în litigiu, într-o altă tarla și altă parcelă. Aceste aspecte sunt confirmate și de adeverința nr.7448/20.08.2018 din care reiese în mod expres că .. .. nu deține teren în punctul „Peste apă”.

A criticat faptul că instanța nu a analizat acest aspecte și s-a raportat strict la declarațiile unor martori care au spus că pârâtul se învecinează cu .. .., fără a se ține cont de relatarea că au semnat procesul-verbal de vecinătate, fiind vecinii terenului din contractul de întreținere încheiat între .. .. și .. ...

De asemenea, nu apare menţionată  vreo proprietate a lui .. .. în niciun punct cardinal al terenului ce a făcut obiectul contractului de întreținere și referitor la susținerea martorilor că .. .. s-ar învecina cu pârâtul, acest aspect vizează faptul că părțile s-au certat anterior, întrucât pârâtul nu i-a mai permis reclamantei să pască vacile în interiorul grădinii sale știind că nu are drept de proprietate asupra terenului care fusese îngrădit pe toate laturile, cu respectarea vecinătăților din contractul de întreținere.

În acest sens a invocat referatul cu propunere de clasare întocmit în dosarul nr.209/P/2018 al parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, din care rezultă că terenul pentru care existau discuții a fost un teren îngrădit cu ștompi de salcâm pe care erau aplicate patru fire de sârmă oțelită.

 De asemenea, terenul deținut de pârât este împrejmuit pe toate laturile de garduri, conform susținerilor martorilor, iar vecinătățile acestui teren sunt aceleași și azi, conform procesul-verbal de vecinătate semnat de vecinii .. .. la sud și de ... .. și ... ... la nord.

Apelantul a precizat că a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză motivat de faptul că expertul numit în cauză a trasat o linie de hotar doar la indicația reclamantei, fără a exista semne de hotar dovedite în instanță prin declarații de martori și același expert nu a depus la instanță obiecțiunile și mențiunile privind modalitatea în care s-a efectuat expertiza formulate la fața locului de către .. .., prin avocat .. ...

 De asemenea, domnul expert .. .. nu a ținut cont de planul parcelar cadastral ediția 1986 -1988 eliberat de Primăria Baia de Fier cu adresa nr.8115/23.07.2019 din care rezultă faptul că .. D... a deținut teren în suprafață de 755 mp localizat în parcelele 1793 și 1794 situat la circa 180 m spre sud, nefiind vecin cu terenul deținut de pârât, ci cu o altă suprafață de 341 mp localizată în parcela 1733, parcelă inclusă în terenul ce aparține lui .. ...

 Astfel, domnul expert .. .. trebuia să traseze o altă linie de hotar care să corespundă planului cadastral, conform liniei reprezentate grafic pe punctele 7-1-2-3-4-5 de expertul asistent .. .., iar cioatele de salcâm existau pe teren, dar nu erau semne de hotar cum au susținut și martorii.

Totodată, la obiectivele propuse de pârât nu s-a răspuns complet deoarece, chiar dacă s-a identificat suprafața de teren deținută de pârât, expertul a arătat în mod eronat că terenul nu este împrejmuit pe toate laturile, aspect infirmat de toți martorii din dosar, care au relatat că terenul este împrejmuit pe toate laturile, astfel cum se observă și din planșele foto cadastrale.

De asemenea, expertul desemnat de instanță s-a raportat în mod greșit la suprafața de teren de 1400 mp din contractul de întreținere, stare de fapt nereală, deoarece la dosarul cauzei există încheierea de rectificare nr.119/11.07.2018 potrivit căreia s-a îndreptat eroarea din contractul dc întreținere privind suprafața de 1400 mp, consemnându-se corect suprafața de 1600 mp.

Din acest motiv raportul de expertiză este greșit atât în ceea ce privește stabilirea liniei de grănițuire, cât și modalitatea de calcul (susținerea că pârâtul deține o suprafață de teren mai mare decât în act, respectiv 1733 mp nejustificându-se suprafața de 617 mp ca aparținând reclamantei), din moment ce pârâtul, potrivit schiței atașate la raportul de expertiză întocmit de .. .., deține teren doar în parcelele 1732, 1733 și 1738, tarlaua 72 .

A mai criticat și faptul că domnul expert .. .. nu a identificat corect suprafața de teren de 677 mp și fară să explice în vreun mod a arătat că această suprafață de teren se regăsește în tarlaua 72, parcela 1733, 1700/2, 1732/1, fără a o transpune pe schița potrivit planului parcelar.

 A menţionat că domnul expert .. .. a transpus pe schiță această suprafață potrivit planului parcelar și a arătat că terenul deținut de .. .. este împrejmuit și se regăsește în tarlaua 72, parcelele 1732, 1733 și 1738, astfel că parcelele nr.1700/2 și 1732/1 nu se regăsesc în terenul deținut de pârât și potrivit planului parcelar aparțin altor persoane.

Astfel, apelantul a apreciat că instanța de fond a respins, în mod greșit, cererea privind încuviințarea obiecțiunilor și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, încuviințarea obiecțiunilor formulate cu privire la raportul de expertiză, iar în măsura în care se vor respinge aceste probatorii, a solicitat efectuarea unei noi expertize.

În dovedire, a anexat în copie adresa nr.7448/20.08.2018 emisă de Comuna Bia de Fier, copia plicului înaintat de Judecătoria Novaci, sentința civilă nr.... /02.12.2019 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr....

La data de 20.02.2020 apelantul pârât a depus la dosar chitanța seria 109924/2020 nr.166714/14.02.2020 emisă de Consiliul Local Baia de Fier pentru suma de 50 lei privind achitarea taxei judiciare de timbru.

La data de 27.02.2020 intimata reclamantă .. .. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a arătat că instanța a apreciat în mod just, pe baza probatoriului administrat că terenul său se învecinează cu terenul pârâtului, iar linia de hotar stabilită corespunde cu modul de stăpânire al terenurilor și cu semnele de hotar. Astfel, terenul pentru care a solicitat stabilirea liniei de hotar se află în vecinătatea terenului pârâtului și este moștenit de la mama sa, .. .., care 1-a primit ca zestre de la părinții săi la căsătoria cu .. .., în  anul 1932.

 A reiterat faptul că terenul a fost stăpânit de către autorii săi în mod public, pașnic, continuu și netulburat, până la decesul acestora, iar ulterior de către reclamantă și că terenul a figurat permanent la registrul agricol al tatălui .. .., fiind menţionat sub diverse denumiri toponimice „Peste apă” sau „În sat” sau „Între ape”, iar după decesul acestora a fost trecut la rolul reclamantei, așa cum rezultă din adeverințele eliberate de către Primăria Comunei Baia de Fier, aflate la dosar.

Totodată, a precizat că terenul apare înscris în registrul cadastral al parcelor în tarlaua 72, parcela 1733, la autorul .. .. și pârâtul este vecin cu terenul său pe latura de nord și est, iar între terenuri a existat gard din plasă de sârmă pe latura de nord iar pe latura de est gard din piatră continuat cu gard din plasă de sârmă.

Deși linia de hotar dintre cele două terenuri au constituit-o din totdeauna gardurile despărțitoare existente, în urmă cu câteva luni pârâtul a început să dărâme gardurile existente atât pe latura de nord cât și pe latura de est, contestând linia de hotar dintre cele două proprietăți, împrejurare pe care a reclamat-o la organele de poliție, fiind depuse la dosar procesele-verbale încheiate în acest sens.

Toate aceste susțineri ale sale au fost confirmate prin declarațiile martorilor audiați, inclusiv martorii propuși la cererea pârâtului, iar prin raportul de expertiză întocmit în cauză, ale cărei concluzii se coroborează cu întreg probatoriul administrat, au fost individualizate ambele terenuri vecine ce aparțin părților, identificându-se în mod just linia de hotar dintre acestea și stabilindu-se faptul că pârâtul deține o suprafață de 1733 mp față de 1400 mp decât susține că are în act, iar prin obiecțiuni chiar pârâtul recunoaște că deține în plus o suprafață de 133 mp. În aceste împrejurări, a apreciat că pârâtul nu este prejudiciat prin linia de hotar propusă de expert sau de suprafața de teren a reclamantei dacă are cel puțin un plus de teren de 133 mp.

Referitor la înscrisul nou depus în apel, acesta nu are nicio relevanța în cauză, în condițiile în care din registrul cadastral al parcelelor în care terenurile sunt localizate din punct de vedere al amplasamentului topografic, rezultă că autorul reclamantei figurează cu teren în tarlaua 72, parcela 1733, vecin cu .. .., antecesorul pârâtului.

A considerat ca neîntemeiat și motivul de apel referitor la greșita respingere a obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză, deoarece obiecțiunile formulate de către pârât se bazează pe punctul de vedere al expertului al pârâtului, care este contradictoriu și vădit subiectiv, fiind prezentat prin interpretarea în mod izolat și scoasă din context a actelor depuse de către reclamantă în susținerea cererii de chemare în judecată.

Cu privire la obiectivul 1 al expertizei, expertul consilier al pârâtului opinează în sensul că reclamanta nu deține terenul în litigiu, întrucât nu are niciun fel de act care să justifice că deține teren în zona litigiului, iar în comentariul referitor la obiectivul 2 al expertizei judiciare, același expert consilier a analizat registrul cadastral al parcelelor în care apare înscris autorul reclamantei, .. D..., cu parcela 1733, adică exact cea identificată de expertul judiciar, respectiv terenul în litigiu, deci ar deține terenul în litigiu, dar o suprafață mai mică.

Astfel, din cele susținute de către domnul expert consilier al pârâtului la punctul 1 reiese că reclamanta, potrivit actelor depuse, nu deține terenul în litigiu, iar potrivit susținerilor de la punctul 2 deține terenul în litigiu.

Mai mult, domnul expert consilier nu analizează toate probele de la dosar în formularea punctului de vedere contradictoriu cu cel al expertului judiciar, nevalorificând în niciun fel declarațiile martorilor audiați în cauză atât la cererea reclamantei, cât și la cererea pârâtului și care arată în mod neechivoc că pârâta deține terenul în litigiu, că terenul reclamantei se învecinează cu cel al pârâtului, că a fost delimitat, că există semne de hotar și că există neînțelegeri ale părților cu privire la delimitarea terenurilor vecine.

Cu toate acestea, domnul expert consilier propune mai multe variante, printre care varianta 2 corespunde cu cele constatate de către expertul judiciar .. ...

În acest sens, punctul de vedere exprimat de către expertul consilier al pârâtului numai prin interpretarea izolată a înscrisurilor de la dosar și fără a lua în calcul toate probele administrate este contradictoriu și nu reflectă o analiză reală a situației din teren, în ceea ce privește variantele 1 și 3 propuse de acesta.

În schimb, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul numit de instanță este documentat, reflectă situația din teren și se coroborează cu probele administrate în cauză, obiecțiunile fiind nefondate.

În raport de considerentele arătate mai sus, a apreciat ca neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât părțile din cauză au terenuri vecine, existând astfel identitate dintre acestea și raportul juridic dedus judecății de către reclamantă.

Potrivit art.36 Cod procedură civilă „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății”, iar „existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.

Astfel, în aceste condiții nu poate fi apreciată ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză, din moment de ce linia de hotar s-a stabilit între două terenuri vecine, în contradictoriu cu proprietarii acestor terenuri și este inutilă proba cu o nouă expertiză, având în vedere că punctul de vedere al expertului asistent al pârâtului exprimat în varianta 2 corespunde cu linia de hotar propusă de către expertul numit de către instanța de judecată.

La întâmpinare a fost anexată împuternicirea avocațială nr.0145834/25.02.2020.

La data de 16.03.2020 apelantul pârât .. .. a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea în apel a probelor solicitate.

În motivare, a menţionat că susținerea intimatei în sensul că terenul în suprafață de 600 mp ar fi aparținut lui .. .., care l-ar fi primit de zestre de la .. .., tatăl său, aceștia folosindu-l încă din anul 1932, nu este dovedită de niciun înscris de la dosar. În schimb, terenul în litigiu deținut de către pârât are categoria extravilan și se află în punctul „Peste apă” și din adeverințele nr.8908/04.09.2018 și nr.6876/28.06.2018 eliberate de către Primăria Baia de Fier intimatei reiese că .. .. figurează cu teren categoria intravilan, deci nu extravilan, în punctul „În sat”, în suprafață de 600 mp.

Acest teren se află însă la o distanță mult mai mare față de terenul din litigiu, la solicitarea apelantului adresată Primăriei Baia de Fier, răspunzându-se că reclamanta nu a  deținut teren în punctul „Peste apă”.

Astfel, acesta este motivul pentru care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, deoarece din înscrisuri rezultă că reclamanta nu se învecinează cu pârâtul, iar în procesul-verbal de vecinătate depus de către pârât nu apare ca vecin .. .. sau .. .. și nici în contractul de întreținere rectificat de către Biroul Notarial prin încheierea de rectificare nr.119 din data de 11.07.2018.

A subliniat că, în apărare, reclamanta a recunoscut că .. .. a deținut teren potrivit registrului cadastral al parcelelor în tarlaua 72, parcela 1733, însă din înscrisuri rezultă că în această tarla și parcelă s-a făcut dovada dreptului de proprietate doar pentru suprafața de 341 mp și nu pentru cea de 600 mp.

A existat un gard improvizat, dar nu din plasă de sârmă, ci doar din sârmă pe pari de lemn, însă linia de grănițuire nu a fost indicată de reclamantă prin acel loc, ci în apropierea unei cioate de nuc, semn de hotar neindicat de niciun martor.

De asemenea, procesele-verbale încheiate de organele de poliție confirmă cele arătate, iar faptul că au fost luate acele sârme de pârât au confirmat faptul că întreaga împrejmuire pe toate laturile ale grădinii respectă vecinătățile din contractul de întreținere.

Pârâtul, prin întâmpinarea depusă la fond, a recunoscut că o perioada de timp a lăsat-o pe reclamantă să închidă vacile acolo, însă nu este terenul acesteia. De altfel, reclamanta nu a solicitat nici anterior și nici până în momentul de față să dobândească dreptul de proprietate prin uzucapiune și nici nu a formulat acțiune în revendicare, ci doar a încercat să inducă în eroare instanța de judecată, în sensul că ar avea teren în suprafață de 600 mp în punctul „Peste apă”.

 Potrivit actului de întreținere rectificat și încheiat între .. .. și .. .., acesta din urmă a înstrăinat terenul în suprafață de 1600 mp, însă în registrul agricol acesta a deținut anterior teren în suprafață de 0,25 ha, inserându-se în mod greșit doar 1600 mp în loc de 0,25 ha, considerent pentru care a promovat, în contradictoriu cu Comisia Locală Baia de Fier de Fond Funciar, acțiunea privind rectificarea adeverinței de proprietate nr.../15.09.1995 ce a stat la baza contractului de întreținere.

 Astfel, pârâtul deține un teren în suprafață de 2361 mp teren împrejmuit potrivit schiței cadastrale, cu respectarea vecinătăților din contractul de întreținere, în conformitate cu procesul-verbal de vecinătate semnat de martorii vecini ai terenului.

În consecință, apelantul a solicitat suspendarea cauzei până la soluţionarea dosarului  nr.../267/2018.

A criticat faptul că domnul expert .. .. nu a identificat terenul deținut efectiv de pârât prin schiță și amplasament, tarla și parcelă, potrivit vecinătăților din contractul de întreținere și singura vecinătate cu reclamanta ar fi, potrivit planului cadastral parcela 1733, vecină cu parcela 1732, însă astfel s-ar justifica proprietatea reclamantei doar pentru suprafața de 341 mp.

Astfel, prin linia de delimitare stabilită de instanță s-a îmbogățit reclamanta cu un teren de 677 mp pe care nu îl justifică în nici un mod, în timp ce s-a încălcat în totalitate dreptul la apărare al pârâtului, nefiind luat în calcul de instanță actul de proprietate al acestuia privind suprafața de 1600 mp și, de asemenea, nefiind admise obiecțiunile formulate la lucrarea de specialitate și nici proba cu o nouă expertiză.

Apelantul a criticat faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale pasive, nu s-a stabilit linia de grănițuire potrivit planului parcelar recunoscut de reclamantă, în măsura în care nu existau semne de hotar și nu s-a identificat terenul pârâtului prin schiță, tarla, parcelă și vecinătăți potrivit contractului de întreținere.

 ..lizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că acesta critică soluția primei instanțe prin care s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților și cu aceeași ocazie nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a apelantului pârât, urmând ca pe cale de consecință să ..lizeze legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma acestor critici.

Astfel, ambele părți invocă pentru terenurile cu privire la care se solită stabilirea liniei de hotar calitatea de proprietar, iar în contextul în care pârâtul chemat în judecată a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive pentru considerentul că reclamanta nu se învecinează cu proprietatea sa, prin stabilirea unei linii de hotar dintre proprietăți prima instanță s-a pronunțat, implicit, atât asupra calității procesuale active a reclamantei, cât și asupra calității procesuale pasive a pârâtului. În speța de față, fiind vorba despre un litigiu în care părțile își întemeiază pretențiile pe calitatea de proprietar, rezolvarea excepției lipsei calității procesuale active și, respectiv, a lipsei calității procesuale pasive presupune și soluţionarea cauzei pe fond, în sensul stabilirii calității de proprietar al fiecărei părți și a întinderii acestui drept, astfel încât sunt incidente dispozițiile art.248 alin.4 C.pr.civilă, pentru soluţionarea excepțiilor fiind necesară administrarea aceluiași probatoriu ca și pentru cercetarea cauzei în fond, instanța pronunțându-se, la finalizarea cercetării judecătorești, atât asupra calității de proprietar a reclamantei pentru suprafața de teren cu privire la care solicită stabilirea liniei de hotar, cât și asupra întinderii acestui drept de proprietate.

Nu sunt astfel întemeiate criticile apelantului pârât referitoare la faptul că prima instanță nu s-ar fi pronunțat asupra excepției lipsei calității sale procesuale pasive, deoarece în considerentele hotărârii apelate s-a verificat susținerea apelantului pârât referitoare la faptul că reclamanta nu deține în proprietate teren învecinat cu apelantul pârât (pe care se întemeiază excepția lipsei calității sale procesuale pasive) și a fost apreciată ca neîntemeiată această susținere, concluz..ându-se că reclamanta deține în proprietate teren în punctul „Peste apă în sat” și care se învecinează cu apelantul pârât, stabilindu-se totodată linia de hotar dintre aceste proprietăți.

Nemulțumirea apelantului pârât nu vizează, în fapt, nepronunțarea instanței asupra excepției lipsei calității sale procesuale pasive, ci soluția dată de instanță pe această excepție, criticile din apel vizând în integralitate concluzia primei instanțe că reclamanta ar fi făcut dovada calității sale de proprietar pentru suprafața de teren de 639 mp din punctul „Peste apă în sat” care se învecinează cu proprietatea apelantului pârât dobândită de acesta din urmă prin contractul de întreținere autentificat sub nr.12498/03.10.1995, urmând ca pe cale de consecință să se ..lizeze legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma acestor critici.

Astfel, după cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta se pretinde proprietar pentru suprafața de 639 mp situată în punctul „Peste apă în sat” și, deoarece are neînțelegeri cu pârâtul .. .. în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate, a solicitat instanței stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți.

În ceea ce privește dovada și întinderea dreptului de proprietate asupra terenului din punctul în litigiu, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a acordat relevanță înscrierilor din registrul agricol al comunei Baia de Fier din perioada 1959-1961, respectiv 1981-1985. Astfel, potrivit primelor înscrieri, în perioada 1956-1961 autorul reclamantei, .. .., deținea în proprietate suprafața de 0,27 ha teren în punctul „Peste apă” (0,2 ha și 0,07 ha), iar ulterior, în perioada 1981-1985, același autor deținea în proprietate suprafața de 6 ari teren în punctul „Între ape” (poziția 5 din fila de rol agricol).

Totodată, atât martorii propuși de reclamantă (.. .. și .. ..), cât și martorii propuși de apelantul pârât (... .. și B... ..) confirmă faptul că părțile folosesc terenuri învecinate în punctul „Peste apă în sat”, ultimii doi martori fiind chiar vecini cu terenul apelantului pârât și menț..ând faptul că inițial terenul reclamantei era împrejmuit, însă datorită neînțelegerilor dintre părți, în momentul de față cele două terenuri nu mai sunt separate prin semne materiale.

Martorul propus de pârât, B... .., susține că se învecinează cu ambele părți și în această calitate vorbește despre punctul „Peste apă în sat” în care s-ar afla terenurile în litigiu, reclamanta deținându-l de aproximativ 25 de ani, relatând că au existat discuții între părți cu privire la linia de hotar, iar după apariția acestor discuții apelantul pârât ar fi fost acela care ar fi demolat gardul despărțitor. 

Depozițiile martorilor audiați sunt cu atât mai relevante cu cât descrierea realizată pentru terenurile părților este aceeași cu cea din lucrarea de specialitate întocmită de expertul numit de instanță, acesta din urmă identificând proprietatea reclamantei în Anexa 1 (fila 120 din dosarul primei instanțe) ca fiind un teren învecinat la nord și la est cu proprietatea apelantului pârât, la sud cu martorul B....., la nord cu apelantul pârât și la vest cu DC 35, practic terenul reclamantei fiind interpus între DC 35 și proprietatea apelantului pârât.

Această amplasare a terenului reclamantei rezultă astfel din toate probele administrate de prima instanță în acest scop (depozițiile martorilor și raportul de expertiză întocmit de domnul .. ..), iar în ceea ce privește denumirea toponimică a punctului, există o percepție diferită, același punct fiind cunoscut de trei martori cu denumirea „Peste apă în sat”, de un martor fiind cunoscut cu denumirea „Peste apă”, în timp ce în registrul agricol figurează teren în punctul „Peste apă” sau „În sat”, respectiv „Între ape”.

Toate aceste probe care descriu aceeași proprietate a reclamantei care se învecinează cu pârâtul chemat în judecată în mod corect au fost avute în vedere de prima instanță, care a concluzionat că reclamanta a probat calitatea sa de proprietar asupra terenului din punctul „Peste apă în sat” în suprafață de 637 mp și a procedat la stabilirea liniei de hotar față de vecinul .. .., care îi contestă atât proprietatea, cât și întinderea acesteia.

În ceea ce privește argumentele apelantului pârât referitoare la mențiunile din actele sale de proprietate și care nu specifică vecinătatea cu intimata reclamantă, tribunalul constată că apelantul se prevalează, în dovedirea calității sale de proprietar, de un contract de întreținere datat 1995 prin care ar fi dobândit de la .. .. o suprafață de 1600 mp în punctul în litigiu, înstrăinătorul făcând dovada dreptului de proprietate cu adeverința nr.271/01.03.1995 emisă de Primăria Baia de Fier care atestă terenurile declarate la registrul agricol.

Cu aceeași ocazie, a fost întocmită de Primăria Baia de Fier și o schiță a terenurilor deținute de înstrăinător, iar conform schițelor întocmite (filele 78-79 din dosarul primei instanțe) .. .. deținea în punctul „Peste apă” suprafața de 1400 mp învecinată la nord cu ... Dochia, la sud cu Pistol Viorica, la vest cu islazul și la est cu râul Galbenul, precum și suprafața de 1100 mp învecinată la nord cu .. Aron, la sud cu B. C., la est cu șoseaua și la vest cu râul Galbenul.

Aceste date de care se prevalează apelantul pârât în dovedirea susținerilor sale referitoare la faptul că reclamanta nu ar deține o proprietate care să se învecineze cu proprietatea sa sunt însă infirmate atât de cei patru martori audiați de instanță (dintre care unul este vecin cu terenul proprietatea pârâtului, iar cel de-al patrulea este vecin cu ambele proprietăți, fiind vorba chiar despre martorii propuși de pârât), cât și de raportul de expertiză întocmit în cauză, practic terenurile din adeverința nr.271/01.03.1995 emisă de Primăria Baia de Fier și identificate în schița anexă la adeverință neexistând în configurația descrisă aici.

În condițiile în care reclamanta probează, cu mențiunile din registrul agricol că autorul său deținea în proprietate suprafața de 6 ari teren punctul „Între ape” (poziția 5 din fila de rol agricol din anii 1981-1985), cu certificatul de deces depus la dosar că autorul său .. .. a decedat în anul 1991, iar martorul .. .., care se învecinează cu ambele părți confirmă că terenul a fost preluat de fiica sa, reclamanta, care îl deține de aproximativ 25 de ani, iar amplasamentul și vecinătățile terenului în suprafață de 637 mp au fost confirmate de toți martorii audiați în cauză, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a acordat relevanță raportului de expertiză întocmit de expertul numit de instanță, care identifică aceleași terenuri descrise de martorii audiați și a stabilit delimitarea terenurilor părților în raport de suprafața dovedită ca fiind proprietatea sa de reclamantă.

Identificarea terenurilor realizată de expertul .. .. în Anexa 1 la raportul de expertiză este aceeași cu cea relevată de toți martorii audiați în cauză, cât și de planul parcelar al comunei Baia de Fier existent la dosar și din care rezultă că autorul .. .. deținea o suprafață de teren învecinată la Nord cu .. .., la vest cu DC35.

În ceea ce privește adeverința nr.7448/20.08.2018 emisă de Primăria comunei Baia de Fier (fila 162 din dosarul primei instanțe) de care se prevalează apelantul pârât și în care se menț..ează că reclamanta .. .. nu deține teren în punctul „Peste apă”, tribunalul apreciază că aceasta nu poate fi o probă absolută a faptului că reclamanta nu ar deține în proprietate teren învecinat cu apelantul reclamant.

Aceasta deoarece, pe de o parte, așa cum s-a arătat anterior, punctul toponimic în care părțile au terenuri învecinate este cunoscut cu denumiri diferite, și anume fie „Peste apă”, fie „Peste apă, în sat”, fie „Peste apă”, fie „În sat”, fie „Între ape”, iar pe de altă parte amplasamentul și vecinătățile terenului proprietatea reclamantei este confirmat și de planul parcelar al tarlalei 72 comunicat chiar de Primăria Baia de Fier. 

Astfel, fila de rol agricol a autorului reclamantei atestă în perioada 1981-1985 suprafața de 6 ari în punctul „Între ape”, martorii propuși de ambele părți atestă că reclamanta și pârâtul dețin terenuri care se învecinează în punctul „Peste apă, în sat” (trei dintre martori), respectiv „În sat” (unul dintre martori), adeverința nr.6876/28.06.2018 emisă de Primăria Baia de Fier relevă suprafața de 600 mp în punctul „În sat”, însă toate aceste probe au un element comun, și anume faptul că părțile au terenuri învecinate, iar reclamanta deține suprafața de 637 mp învecinată la nord și la est cu proprietatea apelantului pârât, la sud cu martorul Bodârnea .., la nord cu apelantul pârât și la vest cu DC 35, practic terenul reclamantei fiind interpus între DC 35 și proprietatea apelantului pârât.

De asemeni, chiar și raportul de expertiză întocmit de expertul parte formulează, printre variantele propuse, o variantă în care identifică terenul în aceeași configurație descrisă de martorii audiați, expertiza .. .. și planul parcelar al tarlalei 72, astfel încât nici această lucrare de specialitate realizată de domnul expert .. .. nu infirmă reținerile primei instanțe întemeiate pe toate celelalte probe administrate în cauză, după cum acest raport de expertiză nu reprezintă, așa cum susține apelantul reclamant, o probă a dreptului său de proprietate. Aceasta deoarece calitatea sa de proprietar se dovedește în condițiile art.557 C.civil, iar raportul de expertiză reprezintă o probă administrată pentru identificarea, din punct de vedere tehnic, a terenului pentru care s-a probat deja, în condițiile legii, dreptul de proprietate.

Totodată, este nerelevantă și rectificarea contractului de întreținere datat 1995 pe care își întemeiază apelantul pârât dreptul de proprietate, deoarece potrivit acestei rectificări apelantul pârât ar fi dobândit de la .. .. suprafața de 1600 mp în punctul în litigiu, iar potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul .. .. apelantul pârât ocupă în fapt, ca urmare a stabilirii liniei de hotar față de proprietatea reclamantei, o suprafață de peste 1700 mp, mai mare chiar decât cea probată de contractul de întreţinere.

Pentru considerentele arătate, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a dat relevanță probatoriului administrat în cauză și care confirmă calitatea intimatei reclamante de proprietar asupra unui teren de 637 mp situată în tarlaua 72, învecinată la nord și la est cu proprietatea apelantului pârât, la sud cu martorul Bodârnea .., la nord cu apelantul pârât și la vest cu DC 35, stabilind și linia de hotar și nu a soluț..at cauza în baza unui raport de expertiză întocmit de expertul parte care identifică terenurile conform informațiilor procurate exclusiv de la apelantul reclamant, cu atât mai mult cu cât concluziile acestei lucrări de specialitate sunt infirmate de toate probele administrate în cauză.

În consecință, criticile apelantului pârât aduse sentinței pronunțate de Judecătoria Novaci fiind neîntemeiate, în baza art.480 C.pr.civilă va fi respins ca nefondat apelul declarat în cauză.

În baza art.453 C.pr.civilă va fi obligat apelantul pârât .. .. la plata către intimata pârâtă  .. .. a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, suma reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanța de la fila 37 din dosarul de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât .. .., domiciliat în comuna ...., județul Gorj împotriva sentinței civile nr.... /02.12.2019 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr... și în contradictoriu cu intimata reclamantă .. .., cu domiciliul în comuna ....., județul Gorj.

Obligă apelantul pârât .. .. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei către intimata pârâtă B.... ...

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei, astăzi 10.06.2020, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

..Judecător,

Judecător,

Grefier,

..

Red.N.B./tehnored.M.F.

4ex./07.07.2020

Domenii speta

Spete similare