Anulare act

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:010.000158

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 158/2020

Şedinţa publică de la 28 Mai 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE:

Asistent  judiciar:

Asistent  judiciar:

Grefier:

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A C R împotriva pârâtului S.U. TG- C., având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, se constată depuse prin serviciul registratură note de şedinţă formulate de reclamantă solicitând instanţei să dispună expertei contabile să calculeze drepturile salariale pentru diferenţa de 13 ore suplimentare lucrate conform susţinerilor făcute de către pârâtă dar şi a drepturilor salariale şi a sporurilor de care a fost lipsită în perioada 04.06.2019-03.07.2019.

Tribunalul apreciază că expertul desemnat a răspuns întocmai obiectivelor şi obiecţiunilor formulate motiv pentru care respinge cererea formulată de reclamantă.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat constatând cercetarea judecătorească terminată, tribunalul reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 03.07.2019, pe rolul Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.., reclamanta A C R a chemat în judecată pârâtul S.U. Tg- C pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea DISPOZIȚIEI nr. 48 din 29.05.2019 emisă de S.U. TG- C., jud. Gorj, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al acesteia, având funcția de asistent medical generalist, conform art. 84 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, Codul Muncii, Republicat, cu modificările și completările ulterioare și obligarea de a o angaja pe un post vacant sau care va deveni vacant, conform pregătirii profesionale; obligarea pârâtului la plata sumei estimative de 5.329 lei reprezentând drepturile salariale și sporurile aferente pentru perioada 04.06.2019-03.07.2019; a sumei estimative de 12.000 lei reprezentând salariul pentru orele suplimentare lucrate sâmbăta-duminica și sărbătorile legale, conform graficelor de lucru în perioada lucrată; a sumei de 4.000 lei reprezentând indemnizație concediu de odihnă pentru 15 zile, neefectuat, a sumei estimative de 5.000 lei pentru neacordarea preavizului de 20 zile lucrătoare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 02.07.2018, a încheiat contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 6677 cu S.U. TG- C., pentru perioada 04.07.2018-03.07.2019, pentru funcția de asistent medical generalist, având ca obiect prestarea muncii de către salariat în folosul angajatorului și plata salariului de bază lunar brut, în cuantum de 4.634 lei, cu sporuri de 695 lei. Conform aceluiași contract, durata concediului anual de odihnă este de 25 zile lucrătoare iar preavizul pentru concediere este de 20 zile lucrătoare.

A mai arătat reclamanta că, prin dispoziția nr. 48 din 29.05.2019 emisă de S U Tg-C, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă conform art. 84 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, Codul Muncii, Republicat, cu modificările și completările ulterioare, cu motivarea că s-a avut în vedere cererea numitei S N J  prin care solicita reînceperea activității.

A mai menţionat reclamanta că decizia de încetare a contractului individual de muncă este nelegală impunându-se anularea acesteia pentru următoarele considerente: în contractul individual de muncă nu s-a prevăzut că s-a încheiat pentru înlocuirea doamnei S N J sau a altui salariat care are suspendat contractul de muncă; angajarea sa nu a fost condiţionată de reluarea activităţii altei persoane a cărui contract individual de muncă a fost suspendat temporar şi în mod nelegal s-a dispus încetarea contractului individual de muncă conform art. 48 alin.2 din Legea 53/2003 Codul Muncii; contractul individual de muncă trebuia să înceteze  de drept la data expirării perioadei pentru care a fost încheiat respectiv 03.07.2019.

Reclamanta a mai precizat că a încetat contractul individual de muncă anterior perioadei pentru care a fost încheiat şi S J  U Tg-C nu i-a acordat preavizul de 20 zile lucrătoare prevăzut la lit. L, nici diferenţa de indemnizaţie pentru 15 zile concediu de odihnă neefectuat şi nici alte drepturi salariale la care era îndreptăţită.

De altfel, prin cererea nr. 4131 din 03.06.2019 a solicitat conducerii S U Tg-C să-i aprobe plata indemnizaţiei de concediu pentru anii 2018-2019 aferentă zilelor de concediu neefectuate precum şi plata orelor lucrate sâmbăta şi duminica precum şi suplimentar însă cererea nu a fost soluţionată.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 80-86, art. 269 alin.1 şi 2 şi art. 281-291 Codul Muncii.

În dovedirea acţiunii, a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: contract individual de muncă încheiat şi înregistrat sub nr. 6677/02.07.2018, dispoziţia nr. 48 din 29.05.2019 emisă de S.U. TG- C., adresa nr. 3942 din 29.05.2019 eliberată de acelaşi pârât, grafice de lucru şi cererea nr. 4131 din 03.06.2019.

În temeiul art. 205 C.Proc. Civ., pârâtul S J U Tg-C a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către  reclamantă, ca neîntemeiată,.

În apărare, pârâtul a arătat că, reclamanta A C.R. a fost salariata unității pârâte în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată nr. 6677 din 02.07.2018, în functia de...., iar începând cu data de 04.06.2019, potrivit Dispoziției unității nr. 48 din 29.05.2019, a încetat contractul individual de muncă pe perioadă determinată, conform art. 84, alin.2, Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, care prevede că ” în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea, contractul individual de muncă al salariatului titular", datorită revenirii la post în urma suspendării -

S-a mai arătat că reclamanta susţine că în conţinutul contractului individual de muncă nu s-a prevăzut că s-a încheiat pentru înlocuirea vreunui salariat care are suspendat contactul de muncă sau că încetează la data reînceperii activităţii titularului. Cu privire la acest aspect, pârâtul a precizat că un contract individual de muncă se încheie în urma susținerii unui examen pe un post vacant conform Ștatului de funcții aprobat, în funcție de data reînceperii activității titularului, necesitățile unității sau pe un post temporar vacant datorită suspendării prin acordul părților,cum este în cazul de faţă, potrivit solicitării titularului postului S N J conform art.40 alin.3 Hotărârea Guvernului României nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în  grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, care prevede (3) În cazul admiterii la concursul pentru ocuparea unul post temporar contractul de muncă se încheie pe perioada absenţei titularului postului. Reclamanta A C.R., a solicitat înscrierea la concursul pe perioadă determinată conform cererii de înscriere, potrivit Anunțului de scoatere la concurs pe perioadă determinată a postului temporar vacant, funcția de asistent medical generalist, secția pediatrie, iar în urma admiterii concursului, s-a încheiat între părți contractul individual de muncă pe perioadă determinată, luând la cunoștinţă prin semnătură, iar în cererea de chemate în judecată susține aberații cu privire la condiționarea angajării, făcând uz și de un articol ( art. 48, alin.2 Cocul Muncii) ce nu se raportează la speța de faţă.

Că, la nivelul unităţii conform Statului de funcţii aprobat nu sunt normate posturi pe perioadă determinată, doar pe perioadă nedeterminată și atunci când intervine de drept o suspendare, postul temporar vacant este scos la concurs pe perioada absenței titularului postului, adică pe perioadă determinată iar dacă în timpul perioadei de suspendare  a contractului individual de muncă pe perioada nedeterminată intervine o încetare de drept a contractului individual de muncă pe perioadă determinată, cauza de încetare de drept prevalează, potrivit art. 49, alin. 5 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii iar comunicarea încetării contractului individual de muncă pe determinată, se face cu respectarea prevederilor art. 56, alin. 2 din Lęgea nr. 53/2003-Codul muncii.

De asemenea, reclamanta A C R face uz de o înșiruire de articole din Legea nr. 53/2003 — Codul Muncii, care nu sunt aplicabile in cauza de fiță.

Referitor la solicitarea privind plata concediului de odihnă neefectuat, a menţionat că în data de 16.07.2019 s-a făcut plata conform statului de plată, iar în ceea ce privește solicitarea plății orelor lucrate în zilele de sâmbătă și duminică și în zilele de sărbători legale, în urma verificării amănunțite a graficelor de lucru a reiesit o diferență de 120 ore lucrate, care au fost plătite reclamantei, la valoarea fiecărei luni revendicate ca spor de 100 %, la de 16.07.2019.

Faţă de cele învederate, a considerat pârâtul ca nu poate fi obligat la cele solicitate, deoarece nu mai există nici un debit faţă de reclamantă iar încetarea contractului individual de muncă s-a făcut conform prevederilor legale din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii şi în acest sens solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată.

A depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: Situaţia câștigului lunar conform statului de plată pentru plata concediului de odihnă neefectuat și orelor lucrate în zilele de sâmbătă și duminică și în zilele de sărbători legałe, Extras filă Registrul de Evidență al Salariaților.

In drept, a invocat dispoziţiile art.205 Cod proc. civil.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost administrate proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză tehnică-specialitatea contabilitate.

Prin încheierea de şedinţă din data de 03.10.2019, instanţa a stabilit următoarele obiective: 1. - să se verifice şi să se precizeze dacă reclamantei i-au fost acordate zilele de concediu de odihnă cuvenite pentru perioada 04.07.2018-04.06.2019 și dacă i s-a achitat indemnizaţia de concediu de odihnă cuvenită, iar, în situaţia în care nu i-au fost acordate efectiv zilele de concediu de odihnă, să se menţioneze dacă au fost compensate în bani. În caz contrar, să se calculeze drepturile băneşti cuvenite pentru zilele de concediu de odihnă neefectuate; 2. - să se identifice orele lucrate de reclamantă suplimentar, peste durata normală a timpului muncă săptămânal, orele lucrate sâmbăta şi duminica, precum şi orele lucrate în zilele de sărbători legale; să se stabilească dacă reclamantei i-au fost plătite aceste ore conform prevederilor legale, iar, în caz contrar, să se stabilească diferenţele de drepturi salariale cuvenite; 3. - urmare a celor constatate la obiectivele de mai sus, să se calculeze, în total, diferențele de drepturi salariale cuvenite reclamantei, atât în sumă brută cât şi în sumă netă.

Lucrarea de specialitate a fost întocmită de  expert T M, regăsindu-se la dosarul cauzei la filele 73-79.

Analizând acţiunea prin prisma motivelor invocate de către reclamantă, a actelor şi lucrărilor dosarului precum şi a textelor de lege incidente în cauză, instanţa urmează a o admite, pentru cele ce se succed.

Reclamanta a fost angajata pârâtului S.U. TG- C. în funcţia de ..... potrivit contractului individual de muncă încheiat şi înregistrat sub nr. 6677/02.07.2018( filele 6,7).

Prin dispoziţia nr.48 din 29.05.2019 emisă de pârâtul S.U. TG- C. a încetat contractul individual de muncă conform art. 84, alin.2 din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A C R  a solicitat anularea Dispoziției nr.48 din 29.05.2019 emisă de S.U. TG- C., jud. Gorj, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al acesteia, având funcția de asistent medical generalist, conform art. 84 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, Codul Muncii, Republicat, cu modificările și completările ulterioare și obligarea de a o angaja pe un post vacant sau care va deveni vacant, conform pregătirii profesionale. A mai solicitat obligarea pârâtului la plata sumei estimative de 5.329 lei reprezentând drepturile salariale și sporurile aferente pentru perioada 04.06.2019-03.07.2019; a sumei estimative de 12.000 lei reprezentând salariul pentru orele suplimentare lucrate sâmbăta-duminica și sărbătorile legale, conform graficelor de lucru în perioada lucrată; a sumei de 4.000 lei reprezentând indemnizație concediu de odihnă pentru 15 zile, neefectuat, a sumei estimative de 5.000 lei pentru neacordarea preavizului de 20 zile lucrătoare, cu cheltuieli de judecată.

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la anularea dispoziţiei nr. 48 din 29.05.2019 prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă instanţa apreciază că este întemeiat pentru următoarele considerente:

 Contractul individual de muncă încheiat şi înregistrat sub nr. 6677/02.07.2018 ( filele 6,7) a fost încheiat aşa cum rezultă din conţinutul acestuia, pe perioadă determinată, respectiv 04.07.2018 până la data de 03.07.2019.

Deci apărările pârâtului în sensul că sunt aplicabile dispoziţiile prev. de art. 84 alin.2 C.Proc. Civ. nu pot fi primite de către instanţa de judecată întrucât din conţinutul contractului individual de muncă la Rubrica: ” C. Durata contractului „  este menţionată în mod expres la lit. „a”: „determinată, începând cu 04.07.2018 până la data de 03.07.2019”, deci, efectiv pe această perioadă determinată, fără însă a se face menţiunea în cuprinsul contractului individual de muncă că motivul încheierii acestuia este(postul temporar vacant) pentru a înlocui un salariat al cărui contract individul de muncă este suspendat.

Atâta timp cât în conţinutul contractului individual de muncă încheiat între angajator şi angajat se menţionează strict perioada încheierii acestuia respectiv „de la 04.07.2018 până la data de 03.07.2019” fără a se face menţiunea aşa cum prevede art. 84 alin.2” că ” în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este „încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat....”, suntem în prezenţa

 ,, instituţiei contractului individual de muncă pe perioadă determinată,,  şi nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 84 alin.2 din Codul Muncii, astfel că nici durata contractului individual de muncă nu va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular, odată ce nu a fost menţionat expres în cuprinsul contractului individual de muncă că prezentul contract individual de muncă a fost încheiat pe postul salariatului titular al cărui contract individual de muncă a fost suspendat temporar.

Contractul individual de muncă încheiat în această modalitate va înceta de drept la data înscrisă la rubrica:  „ Durata contractului”.

Cum în prezenta cauză este stipulat în mod expres la această rubrică: ”durată determinată, începând cu 04.07.2018 până la data de 03.07.2019”, contractul individual de muncă, în mod corect încetează de drept, la data de 03.07.2019.

Cum contractul individual de muncă al reclamantei a încetat la data de 04.06.2019 înainte de data trecută în mod expres în conţinutul contractului individual de muncă( aceea de 04.07.2018) desfacerea contractului individual de muncă este nelegală.

Pe cale de consecinţă , se impune reintegrarea reclamantei A C.R. pe postul deţinut anterior desfacerii contractului individual de muncă doar pentru această perioadă întrucât are consecinţe juridice impunându-se operarea în Revisal,  a acestor menţiuni.

Cum desființarea contractului individual de muncă se apreciază a fi nelegală, reclamantei i se cuvine pentru aceeași perioadă respectiv  04.06 -03.07.2019 drepturile salariale și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta pentru perioada anterior amintită, indexate, majorate și reactualizate până la data plății efective, reclamanta având dreptul la toate aceste prevederi de la data desfacerii contractului individual de muncă şi până la data când ar fi trebuit să-i înceteze de drept contractul individual de muncă.

 Instanţa reţine că, potrivit art.168 alin.1 Codul Muncii” Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit”.

Prin această reglementare, legiuitorul a înlăturat orice inegalitate în care angajatorul este pus deasupra salariatului prevăzând astfel o modalitate de evitare a conflictelor de acest gen.

Astfel, legiuitorul obligă angajatorul la maximă diligenţă în ceea ce priveşte plata salariilor, obligându-l să întocmească state de plată sau orice alte documente justificative pe care salariatul să le semneze pentru confirmarea primirii salariului.

Această cerinţă nu vine decât să contribuie la protejarea siguranţei raporturilor juridice dintre salariaţi şi angajatori.

De asemenea, nu este împiedicată nici exercitarea drepturilor la apărare al angajatorului întrucât acesta este cel care deţine documentele justificative prevăzute de textul amintit, fiind necesară şi firească obligaţia acestuia de a prezenta aceste probe(decizia nr. 1010/2010, M.OF. nr. 571/2010).

Instanţa apreciază că pârâtul a achitat drepturile salariale cuvenite salariatului pentru perioada în litigiu întrucât  concluzia expertizei este aceea că reclamanta a încasat integral drepturile băneşti cuvenite în baza contractului individual de muncă nr. 6677/02.07.2018.

În ceea ce priveşte însă capătul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei de a o angaja pe un post vacant conform pregătirii sale profesionale instanţa apreciază că nu este întemeiat motiv pentru care-l va respinge având în vedere următoarele considerente: angajatorul are obligaţia de a-i oferi un loc de muncă vacant doar în cazurile expres prevăzute de art. 64 Codul Muncii.

Potrivit art. 64 alin.1 Codul Muncii: ”În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c şi d precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 alin.1 lit. e , angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate compatibile cu pregătirea profesională, sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii”.

Cum cazul din prezenta cauză nu se regăseşte printre cazurile expres prevăzute de lege,  respectiv în cuprinsul art. 64 alin.1 Codul Muncii şi nici în dispoziţiile art. 56 alin.1 lit. e din Codul Muncii întrucât integrarea reclamantei pe postul deţinut anterior emiterii deciziei de desfacere a contractului individual de muncă se impune a se dispune strict pentru perioada cuprinsă între desfacerea contractului individual de muncă şi data când ar fi trebuit să înceteze de drept contractul individual de muncă ,respectiv 04.06.-03.07.2019 pentru a se opera în Revisal, nu şi pentru restul perioadei- cererea reclamantei pentru acest aspect este neîntemeiată.

Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei estimative de 5329 lei reprezentând drepturile salariale și sporurile aferente pentru perioada 04.06.2019-03.07.2019; a sumei estimative de 12.000 lei reprezentând salariul pentru orele suplimentare lucrate sâmbăta-duminica și sărbătorile legale, conform graficelor de lucru în perioada lucrată; a sumei de 4.000 lei reprezentând indemnizație concediu de odihnă pentru 15 zile, neefectuat, a sumei estimative de 5.000 lei pentru neacordarea preavizului de 20 zile lucrătoare instanţa urmează a-l respinge întrucât potrivit concluziilor raportului de expertiză, aceste drepturi salariale au fost achitate de către pârâtă reclamantei.

Astfel, potrivit raportului de expertiză tehnică-specialitatea contabilitate întocmit de expert T M, drepturile băneşti aferente concediului de odihnă, pentru perioada 04.07.2018-04.06.2019 cuvenite reclamantei au fost parţial acordate efectiv şi plătite conform statelor de plată ( 11 zile-3.223 lei) şi parţial compensate în bani în luna iunie 2019( 12 zile-3.487 lei). De asemenea, s-a mai concluzionat că reclamanta a încasat integral drepturi băneşti  cuvenite pentru orele suplimentare lucrate sâmbăta şi duminica sau sărbători legale, acestea fiind calculate conform prevederilor legale, în cuantum de 3.281 lei brut, sumă regăsită în statul de plată salarii pe luna iunie 2019.

Faţă de aceste considerente, tribunalul va admite în parte acţiunea formulată de reclamanta  A C.R. în contradictoriu cu pârâtul S.U. TG- C,va anula dispoziţia nr. 48/29.05.2019 emisă de pârâtul S.U. TG- C. şi va  dispune reintegrarea reclamantei pe postul deţinut anterior emiterii deciziei contestate doar pentru perioada 04.06-03.07.2019 şi pe cale de consecinţă obligă pârâta la plata către reclamantă a drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta pentru aceeaşi perioadă, indexate, majorate şi reactualizate până la data plăţii efective. De asemenea, va respinge celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

În temeiul art. 453 alin.2 C.Proc. Civ. va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariul stabilit pentru expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta A C.R., cu domiciliul procesual ales la.... împotriva pârâtului S.U. TG- C., cu sediul în Tg-....

 Anulează dispoziţia nr.48/29.05.2019 emisă de pârâtul S.U. TG- C.

Dispune reintegrarea reclamantei pe postul deţinut anterior emiterii deciziei contestate doar pentru perioada 04.06-03.07.2019 şi pe cale de consecinţă obligă pârâta la plata către reclamantă a drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta pentru aceeaşi perioadă, indexate, majorate şi reactualizate până la data plăţii efective.

Respinge celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată, azi data de 28.05.2020, la Tribunalul Gorj prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare