Acţiune în realizare

Dosar nr. ..../95/2019

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 4/2021

Şedinţa publică de la 14 Ianuarie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ....

Grefier ....

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 12.01.2021 privind soluționarea cererii formulată de reclamantul C.D., în contradictoriu cu pârâții C.G. și M.S.M. SRL, având ca obiect acţiune în realizare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura de citare completă din ziua dezbaterilor – 12.01.2021.

Dezbaterile asupra cererii formulată de reclamantul C.D., în contradictoriu cu pârâții C.G. și M.S.M. SRL, având ca obiect acţiune în realizare şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 12.01.2021 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată – care face parte integrantă din prezenta sentință - când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.01.2021 pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată la data de 17.12.2029, pe rolul Tribunalului Gorj-Secția a II-a Civilă, sub nr...../95/2019, reclamantul C.D.  a chemat în judecată pe pârâții C.G. și SC M.S.M. SRL, solicitând a se dispune: pronunțarea unei hotărâri judecătorești care sa țină loc de contract de cesiune a unui număr de 60 parti sociale in cadrul SC M.S.M. SRL- de către cedentul C.G. catre cesionarul C.D., la un pret de 60.000 lei achitat deja prin compensare, potrivit promisiunii de cesiune parti sociale incheiata de parti la 1 august 2016 si validata de societate prin Hotararea asociaților SC M.S.M. SRL nr.215 din 9 august 2016; obligarea paratilor la intocmirea si depunerea tuturor documentelor si formalitatilor necesare inregistrarii la ORC Gorj a prezentei cesiuni de parti sociale, modificarea si actualizarea noii structuri a participarii asociatilor la capitalul social, pierderi si profit in cadrul SC M.S.M. SRL, in care reclamantul C.D. va avea 60 parti sociale, iar paratul C.G. va ramane cu doar 60 părti sociale (din totalul de 120 părti sociale); obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.

Motivând cererea, a arătat că, în fapt, reclamantul C.D. este fratele paratului C.G., iar in aceste împrejurări, a fost nevoit datorita starii de incompatibilitate cu funcția publica deținuta, sa renunțe la calitatea sa de asociat la SC M.S.M. SRL (pe care o înființase), înstrăinând părțile sociale cumnatei sale, C.E. (soția fratelui sau), cu mențiunea ca va reprimi părțile sociale atunci când va înceta starea de incompatibilitate.

Pornind de la aceste premise, la 1 august 2016, reclamantul a încheiat cu paratul o promisiune de cesiune părți sociale, prin care cedentul C.G. se obliga sa îi înstrăineze cesionarului C.D. un număr de 60 părți sociale in cadrul SC M.S.M. SRL (din totalul de 120 deținute), reprezentând 20% din totalul capitalului social, pentru o suma fixa de 60.000 lei, achitata deja de cesionar prin compensare.

La data de 9 august 2016, ceilalți asociați ai SC M.S.M. SRL, alaturi de cedentul C.G., au adoptat Hotărârea nr.215 prin care s-a aprobat cesiunea celor 60 părți sociale intre cei doi frati, urmând a se modifica si actualiza noua structura a asociaților prin intrarea in societate a cesionarului C.D., care va avea 20% din capitalul social.

Prin notificarea nr.30/N/2019 din 1 oct.2019 emisa de BEJ T.E.C., reclamantul C.D. l-a notificat pe paratul C.G. sa cesioneze cele 60 parti sociale conform promisiunii din 1 august 2016 catre fiul sau, Cristea Ion Razvan, conform art.8 alin,2 din conventie.

Cum pana in prezent, paratul nu s-a conformat acestei notificari, reclamantul a promovat prezenta actiune in instanta pentru a se pronunța o hotarare care sa tina loc de act autentic cu privire la cesiunea celor 60 parți sociale de la cedentul C.G. catre cesionarul C.D., cesiune validata de ceilalti asociati prin Hotărârea nr.215/2016.

Ulterior, ca efect al admiterii primului capat de cerere, paratii vor trebui sa faca toate demersurile necesare modificarii structurii de participare la capitalul social si formalitatile necesare inregistrarilor de la ORC Gorj, adica obligatii ce succed transmisiunii partilor sociale de la cedent la cesionar, cu consecintele ce decurg de aici.

Potrivit art.21 lit.h din Legea nr.26/1990 in Registrul Comertului se inregistreaza orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate, iar obligatia inregistrarii revine comerciantului potrivit art.22 alin.4 din acelasi act normativ.

În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art.35 C.pr.civ. raportat la dispozițiile Legii nr.31/1990, Legii nr.26/1990 si art.453 C.pr.civ.

Ca probe, solicită proba cu interogatoriu si proba cu înscrisuri.

La data de 24.03.2020, a depus întâmpinare pârâtul C.G., solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, pentru următoarele:

Într-o prima teză a invocat excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată și prescripției dreptului de a cere pronunțarea unei hotărâri care să țina loc de contract de cesiune raportat la data încheierii promisiunii de cesiune de părti sociale, 01.08.2016 coroborat cu art. 4, pct. 2 din același înscris și cu data înregistrării dosarului 17.12.2019, deoarece au trecut mai mult de 3 ani.

În cererea de chemare in judecată se menționează faptul că a fost notificat prin BEJ T.E.C. să cesionez cele 60 de părți sociale conform promisiunii, către fiul reclamantului, numitul C.I.R., în data de 01.08.2016, conform art 8 alin 2 din Convenție, dar cererea de chemare în judecată nu este introdusă de către acesta, ci de către tatăl său, C.D., motiv pentru care a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantului.

Din moment ce a fost notificat prin intermediul executorului judecătoresc si transmit părțile sociale către fiul său a considerat că reclamantul nu mai poate avea calitate procesual activă după ce a manifestat voința ca o altă persoană sa dobândească părțile sociale.

Reclamantul, promitentul cesionar, nu a respectat clauzele contractuale prevăzute de art. 5 pct. 2.2. litera b în sensul că nu a fost notificat cu privire la încetarea impedimentelor care au stat la baza imposibilității semnării cesiunii de creanță în anul 2016.

 A solicitat ca reclamantul să precizeze în mod clar care au fost acele impedimente în anul 2016 și dacă mai subzistă și în prezent să facă dovada acestora.

A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a SC M.S.M. SRL deoarece această societate nu este semnatară a Promisiunii de cesiune de  sociale.

Cu privire la probele solicitate prin cererea de chemare in judecată a arătat că se opune la proba cu interogatoriul deoarece consideră că la dosar sunt înscrisuri suficiente pentru soluționarea cauzei.

A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri iar în cazul în care se încuviințează proba cu interogatoriul pentru reclamant dorește și el interogatoriul acestuia pentru egalitate de tratament.

La data de 12.05.2020, reclamantul C.D. a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat să se constate decăzut pârâtul din dreptul de a invoca excepții sau alte apărări, raportat la sancțiunea prevăzută de art.208 c.pr.civ. întrucât pârâtul a depus întâmpinarea la 24 martie 2020, după primul termen de judecată, cu depășirea termenului de 25 zile prevăzut de art.205 c.pr.civ.

A menționat că a depus cererea de chemare în judecată pe 17 dec. 2019, iar întâmpinarea a fost depusă pe 24 martie 2020, in afara termenului de 25 zile prevăzut de lege.

Conform art.208 alin.2 c.pr.civ. ,,Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.’’

A mai învederat faptul că dacă se va trece peste excepția decăderii și se va considera că întâmpinarea a fost depusă în termen, solicită respingerea ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârât și înlăturarea ca neconcludente restul apărărilor invocate prin întâmpinare, urmând a se acorda asistență juridică susținerilor din cererea de chemare în judecată.

În ceea ce privește excepția tardivității depunerii acțiunii și excepția prescripției dreptului  lui de a cere cesionarea părților sociale, în opinia lui este vorba despre una și aceeași excepție, astfel că va analiza mai jos doar excepția prescripției materiale a dreptului la acțiunea în constatare, respectiv de pronunțare a unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de cesiune a unui număr de 60 părți sociale în cadrul SC M.S.M. SRL  de către cedentul C.G. către cesionarul C.D., la un preț de 60.000 lei achitat deja prin compensare, potrivit promisiunii de cesiune părți sociale încheiată de părți la 1 august 2016 și validată de societate prin Hotărârea asociaților SC M.S.M. SRL  nr.215 din 9 august 2016.

Sub acest aspect, a arătat că pârâtul este fratele său, ca a avut încredere în el când i-a cesionat părțile sociale, așteptându-se să primească din partea lui aceste părți sociale când i-a cerut.

Termenul în care poate cere pârâtului să îi cesioneze cele 60 de părți sociale nu a fost depășit, întrucât potrivit art.4.3 din promisiunea de cesiune se arată că ,,în cazul în care impedimentele menționate la alin.2(in preambul) nu încetează în termen de 3 ani(de la 1 august 2016)...atunci durata promisiunii se consideră prelungită cu cel mult un an.’’

Aflându-se sub imperiul noului cod civil, părțile contractuale pot conveni alte termene de prescripție, întrucât acordul lor de voință nu încalcă legea.

Ca atare, termenul de 4 ani(3+1) nu a expirat deoarece în preambulul promisiunii de cesiune părți sociale a menționat expres că incompatibilitatea lui încetase, problema fiind la cedent, întrucât în cadrul SC M.S.M. SRL existau impedimente de natură contractuală, izvorâte din contractele de credit și de leasing ale societății.

Evident că în această situație, reclamantul era cela care a așteptat ca fratele  său, pârâtul C.G., să îl notifice sau măcar să îl anunțe telefonic când au încetat impedimentele societății derivate din credite și leasinguri, lucru care nu s-a întâmplat.

Sub acest aspect, se poate observa că în preambulul promisiunii la alin.6 că starea de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul la un moment dat a încetat, iar la alin.7 se arată că nu s-au putut cesiona părțile sociale la acea data pentru ca exista impedimente de natura contractuală, izvorâte din contractele de credit și de leasing ale societății.

Așadar, conform art.5 pct.2.2 lit.b din promisiune, promitentul cedent C.G. avea obligația de a-l notifica pe reclamant în forma scrisă cu privire la încetarea impedimentelor societății, iar conform lit.c din același articol, avea obligația de a-l anunța în scris despre orice modificare a actului constitutiv și al elementelor de activ și pasiv din patrimoniul societății, fapt ce nu s-a întâmplat nici măcar verbal.

Cât timp reclamantul are menționat expres în promisiune faptul că i-a încetat starea de incompatibilitate, iar nefinalizarea procedurii de cesiune a celor 60 de părți sociale nu îi poate fi imputată acestuia, evident că termenul de 3 ani plus încă 1 an fixat convențional nu a expirat, iar cei în culpă sunt doar pârâtul și societatea, care nu și-au rezolvat încă impedimentele de natura contractuală, izvorâte din contractele de credit și de leasing ale societății.

În concluzie, raportat la aceste argumente de drept și fapt, precum și de data de 1 august 2016 când s-a semnat promisiunea, se poate observa că termenul de promovare a acțiunii expira abia la sfârșitul zilei de 31 iulie 2020, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată excepția prescripției extinctive.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale active, a solicitat respingerea ca neîntemeiată, întrucât reclamantul are legitimare procesuală să solicite constatarea cesionării celor 60 părți sociale către el, în temeiul contractual convenit de părți.

Faptul că reclamantul a încercat să treacă direct pe numele fiului său aceste părți sociale nu înlătură obligația inițială a pârâtului de a cesiona cele 60 părți sociale creditorului său convențional, respectiv reclamantul C.D..

După trecerea unui termen de 30 zile de la notificarea inițială, pârâtul i-a comunicat telefonic reclamantului ca el și ceilalți asociați nu sunt de acord cu cesionarea părților sociale către fiul reclamantului, ca au încheiat în acest sens un proces verbal al AGA(necomunicat lui), precum și ca sunt de acord doar cu transferarea părților sociale către el. Problema este că acest acord nu s-a materializat în nimic concret, fiind doar unul verbal, telefonic, dat de pârâtul C.G..

Ulterior acestei discuții telefonice, pârâtul nu i-a mai răspuns la niciun telefon sau mesaj, fapt, ce l-a determinat să promoveze această acțiune.

Notificarea inițială făcută prin intermediul BEJ T.E.C. trebuie interpretată ca fiind manifestarea de voință a creditorului convențional de a-i fi transmise părțile sociale, lui sau fiului său.Cât timp pârâtul refuză schimbarea creditorului, evident ca rămâne în sfera contractuală inițială, iar această obligație ce îi incumbă pârâtului rămâne doar față de creditorul inițial C.D.. Oricum, pârâtul a fost notificat și sub acest din urma aspect.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a SC M.S.M. SRL, solicită respingerea ca neîntemeiată întrucât societatea comercială trebuie să fie parte într-un litigiu vizând transferul părților sale sociale(cel puțin pentru opozabilitate), iar aceasta impreună cu pârâții deținători vor trebui să facă toate demersurile necesare înregistrărilor de la ORC Gorj, adică obligații ce succed transmisiunii părților sociale de la cedent la cesionar, cu consecințele ce decurg de aici.

Potrivit art.21 lit.h din Legea nr.26/1990 în Registrul Comerțului se înregistrează orice modificare privitoare la actele, faptele și mențiunile înregistrate, iar obligația înregistrării revine comerciantului potrivit art.22 alin.4 din același act normativ, adică lui SC M.S.M. SRL. Mai mult, în  sensul admiterii petitelor cererii de chemare în judecată și al legitimării procesuale pasive a SC M.S.M. SRL stă și Hotărârea AGA nr.215/09.08.2016.

În concluzie, solicită respingerea excepțiilor invocate de pârât și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Ca probe, insistă în proba cu interogatoriul pârâtului, care este o probă necesară și utilă soluționării cauzei, precum și în proba cu înscrisuri.

La data de 19.05.2020, reclamantul C.D. a depus la dosar note de ședință prin care a dezvoltat din punct de vedere teoretic situația excepțiilor prescripției extinctive și tardivității invocate de pârâtul C.G. cu încălcarea termenului de 25 zile impus de art.205 c.pr.civ.

A arătat că excepțiile procesuale sunt definite, în doctrina de specialitate, ca fiind acele mijloace de apărare, prin care partea interesată, procurorul sau instanța de judecată, invocă neregularitäăi procedurale apărute in derularea procesului civil. De asemenea, excepțiile sunt clasificate după mai multe criterii: după obiectul asupra căruia poartă - excepții de procedură și de fond; după efectul mediat produs - excepții dilatorii, peremptorii, declinatorii etc. Poate cel mai important din aceste criteriu este acela al caracterului — imperativ sau dispozitiv — al normelor încălcate, după care există excepții absolute relative.

Excepția prescripției extinctive, deși tratată in mod tradițional de către legislația veche, doctrină si jurisprudență ca o excepție de ordine publică (absolută), aceasta a fost reconsiderată odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod civil, în sensul că nu poate fi decât o excepție relativă, ocrotind doar interese particulare, consecinta esențială fiind aceea că instanțele nu o mai pot invoca din oficiu, ci doar să o soluționeze, la cererea părtii interesate.

 A sustinut că normele ce guvernează prescripția nu pot fi considerate decât norme dispozitive, de natură privată. Într-adevăr, trebuie retinut că locul exceptiei extinctive nu poate fi alături de exceptii precum cea de necompetență materială sau teritorială ori cea de lucru judecat. Acestea din urmă, intr-adevăr, reglementează aspecte de o importantă deosebită economia derulării unui proces civil, ceea ce, insă, nu se poate spune despre prescripție, că  nu vizează decat raporturile private dintre părți (creditor debitor) nicidecum nu are veleități de instituție fundamentală, ce guvernează regulile primordiale ale procedurii civile.

Art.2512 alin.l C,civ. instituie norma legală potrivit căreia invocarea prescripției poate efectua doar de titularul in folosul căruia a curs prescriptia personal sau prin reprezentant. Elementul inedit este adus de art.2512 alin.2 C.civ., prin care legiuitorul exonerează organele de jurisdicție de obligatia de a verifica și aplica din oficiu dispozițiile privitoare la prescriptia extinctivă, îndatorire imperativă prevăzută in reglementarea anterioară prin art.18 din Decretul nr. 167/1958. Abrogarea dispoziției privind aplicarea din oficiu a sancțiunii prescripției de către organele de jurisdicție operează chiar dacă invocarea acesteia ar fi în interesul statului, asigurandu-se astfel egalitatea de tratament juridic intre persoane juridice de drept public și persoanele fizice. 

Noul Cod civil a rezolvat disputa prin dispozițiile art.2512, astfel, alin.l din acest articol arată faptul că prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună credință. Din această normă rezultă faptul că prescripția trebuie invocată de cel în folosul căruia a curs sau s-a împlinit prescripția (personal sau prin reprezentant), altfel ea nu poate produce efectele juridice.

Potrivit art.2513 C.civ„ astfel cum a fost modificat, prescriptia poate fi opusă numai in primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel târziu până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.

Din interpretarea acestui text de lege, rezulta ca prescriptia poate fi invocată prin intâmpinare sau, atunci când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părtile sunt legal citate.

Neinvocarea prescriptiei in termenul prevăzut de lege atrage decăderea partii din dreptul de a mai invoca prescriptia. Prescriptia nu se poate invoca din oficiu de instanță, ci numai de cel in favoarea căruia curge, fără nici o conditie suplimentară. Deci, ea nu este de ordine publică, câtă vreme nu poate fi invocată din oficiu, nici chiar în favoarea Statului sau a unitătilor administrativ teritoriale.

In ceea ce priveste chestiunea legata de termenul de prescriptie de 4 ani convenit de parti, arată ca potrivit art.2515 C.civ., părțile cu capacitate deplină de exercitiu pot mări sau reduce durata termenului de prescriptie, fără insă ca noua durată să fie mai mică de 1 an și mai mare de 10 ani, cu exceptia termenelor mai mari de 10 ani care pot fi prelungite până la 20 de ani. Doar clauzele încheiate cu depășirea acestor limite sunt lovite de nulitate absolută. Potrivit aceluiași text, părțile cu capacitate deplină de exercițiu pot fixa începutul prescriptiei, prin derogare de la regulile înscrise în art.2523-2531 C.civ., pot modifica cauzele legale de intrerupere sau suspendare a prescriptiei.

Referitor la exceptia tardivitatii promovarii actiunii, solicită respingerea ca nefiind incidenta in speta de fata.

Solicită a se observa ca nu se invoca de catre parat vreun temei de drept care sa justifice aplicabilitatea sanctiunii tardivitatii in raport de obiectul cererii.

Excepția tardivității este o excepție de procedura, fiind în legătură cu modul de desfășurare al judecății și cu depășirea sau nesocotirea unui termen procedural.

Termenul de procedura este definit ca fiind intervalul de timp înăuntrul căruia trebuie îndeplinit sau, după caz, oprit să se săvârșească un anumit act de procedură. Nerespectarea unui termen procedural este sancționată cu decăderea.

Ca atare, din punct de vedere procedural, nu există vreo prevedere legală, care să instituie un termen fix în care să fie obligat reclamantul să introducă la instanță o acțiune de acest tip, dispoziție care să stabilească sancțiunea tardivității sau decăderii.

La data de 12.06.2020, pârâtul C.G. a depus la dosar note de ședință prin care face următoarele precizări:

Consideră că excepția prescripției dreptului la acțiune, prevăzută de art.2513 c civ. este o excepție absolută, peremptorie, conform prevederilor art.246 CPCiv, ce poate fi invocată cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, iar el a invocat această excepție prin întâmpinare.

În subsidiar, în cazul în care se va respinge excepția prescripției dreptului la acțiune, având în vedere că răspunsul la întâmpinare a fost comunicat la primul termen de judecată, înainte de a intra în sala de judecată și mențiunile din acesta de la pg.2 alin3 și urm. Conform cărora durata promisiunii o consideră reclamantul că fiind încheiată pe un termen de 4 ani(art.4.3), consideră aceasta ca fiind o precizare la acțiune(cererea de chemare în judecată nu este motivată în drept pe nici un  articol din contract-Promisiune cesiune părți sociale), motiv pentru care invocă excepția prematurității introducerii cererii de chemare în judecată raportat la faptul că termenul scadent, până la care poate fi încheiat contractul de cesiune este 01.08.2020.

Ținând cont că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.35 cpciv, deci o acțiune în constatare, invocă de asemenea o excepție absolută, inadmisibilitatea acțiunii raportat la obiectul cererii de chemare în judecată.

Promisiunea de cesiune de părți sociale este de fapt un contract afectat de un termen(conform mențiunilor din întâmpinare termenul limită de încheiere a contractului de cesiune este 01.08.2020).

Conform art.35 cpciv cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

Conform art.34 alin 3 pot fi încuviințate, înainte de împlinirea termenului și alte cereri pentru executarea la termen a unor obligații, iar conform alin.1 cererea pentru predarea unui bun la împlinirea termenului contractual poate fi făcută chiar înainte de împlinirea acestui termen.

În consecință reclamantul avea la dispoziție alte căi prevăzute de lege pentru realizarea dreptului său.

Potrivit art. Orice promisiune făcută de un asociat de a ceda, vinde, garanta în orice fel sau de a renunţa la drepturile sale sociale îi conferă beneficiarului acesteia numai dreptul la daunele ce ar rezulta din neexecutare’.

În consecință acțiunea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de cesiune de părți sociale este inadmisibilă, motiv pentru care de asemenea invocă excepția inadmisibilității, excepție absolută ce poate fi invocată în  orice fază a procesului.

Consideră că reclamantul trebuie să decidă care persoană dorește să fie beneficiara cesiunii de părți sociale: au o primă notificare înainte de introducerea cererii de chemare în judecată în care acesta dorește ca părțile sociale să fie dobândite de fiul său, iar ulterior după ce a depus întâmpinarea prin care a invocat excepția lipsei calității procesual active a sa, a mai trimis o nouă notificare prin care s-a răzgândit și acum dorește ca el să dobândească părțile sociale.

Conform art.1669  alin.1 cciv.:Când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.

Dar în cazul lor celelalte condiții nu sunt îndeplinite:nu a expirat termenul limită până la care trebuie încheiată cesiunea de părți sociale(conform răspunsului la întâmpinare acesta ar august 2020), iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă de către o altă persoană decât titularul dreptului(prin notificare reclamantul a menționat clar că dorește ca părțile sociale să fie transmise către fiul său).

Pentru cele învederate consideră că trebuie admisă excepția lipsei calității procesual pasive a reclamantului C.G..

Motivul real pentru care părțile nu au putut încheia contractului de cesiune de părți sociale la momentul respectiv(august 2016) se datorează problemelor de natură penală ale reclamantului deoarece dacă acesta intra în acționariatul societății credit/leasing pe care SC M.S.M. SRL le avea în desfășurare și să-i fie pus sechestru pe părțile sociale dobândite, fiind urmărit penal de D.N.A.

Reclamantul este judecat împreună cu numiții Victor Ponta, Șova Dan, Ciurel Laurențiu și Graure Laurențiu în dosarul cu nr.2867/1/2018 de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiuni de corupție(L 78/2000 și altele).La acest moment dosarul este suspendat deoarece a fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În primă instanță a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare în baza Hotărârii nr.290 din 10.05.2018 pronunțată în dosar nr.3407/1/2015.

De asemenea reclamantul a fost condamnat prin Sentința Penală nr.274/01.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.15068/95/2012, definitivă prin decizia penală nr.237/24.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova la 4 ani de închisoare iar abia prin Decizia 382 din 21.10.2019 Curtea de Apel Craiova a constatat ca această faptă a fost dezincriminată.

Acestea sunt problemele personale de natură penală ale reclamantului din cauza cărora în anul 2016 s-a încheiat respectiva promisiune de cesiune și nu direct contractul de cesiune de părți sociale.

La momentul actual nici unul dintre asociații SC M.S.M. SRL nu dorește ca și partener de afaceri datorită atitudinii sale, în caz de admitere a acțiunii există riscul de dizolvare a societății pentru neînțelegeri grave între asociați conform art.227 din L 31/1990.

La data de 16 iunie 2020, instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului C.G., cele declarate de acesta fiind consemnate și depuse în scris la dosarul cauzei, fila 77.

La data de 21.09.2020, reclamantul C.D. a depus la dosar o cerere prin care a solicitat transformarea acțiunii în constatare  într-o acțiune în realizare,  respectiv de obligare efectivă a pârâților să îi cesioneze un număr de 60 părți sociale în cadrul SC M.S.M. SRL , la un preț de 60.000 lei achitat deja prin compensare, potrivit promisiunii de cesiune părți sociale încheiată de reclamant cu Cristea Grigore la 1 august 2016 și validată de societate de Hotărârea asociaților SC M.S.M. SRL nr.215 din 9 august 2016, cu păstrarea restului de petite.

Motivarea în fapt, rămâne cea descrisă prin acțiune, răspunsul la întâmpinare și notele de ședință depuse anterior.

A arătat că transformarea cererii în constatare într-una în realizarea dreptului poate fi făcută oricând până la închiderea dezbaterilor.

La data de 19.10.2020, pârâtul C.G. a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea acțiunii modificatoare a cererii de chemare în judecată deoarece consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.204 alin.2 cpciv, deoarece așa cum este formulat primul capăt al cererii tot o acțiune în constatare trebuie a fi calificată de către instanță.

Învederează că în cazul în care se va trece peste această apărare, trebuie avut în vedere faptul că prin această reformulare/modificare a cererii de chemare în judecată se urmărește practic același scop cu cel inițial, adică pronunțarea unei hotărâri care să recunoască dobândirea unui număr de 60 părți sociale de către reclamant.

Dar acest deziderat/scop urmărit de către reclamant este în contradicție deplină cu raționamentul legiuitorului consacrat de art.1909 cciv.

Potrivit art.1909 cciv:Orice promisiune făcută de un asociat de a ceda, vinde, garanta în orice fel sau de a renunța la drepturile sale sociale îi conferă beneficiarului acesteia numai dreptul la daunele ce ar rezulta din neexecutare.

În consecință indiferent de formularea capătului principal al cererii de chemare în judecată instanța nu poate pronunța o hotărâre prin care părțile sociale să treacă din patrimoniul unui asociat în proprietatea unei alte persoane, fără voia acestuia, motiv pentru care stăruie în susținerea excepției inadmisibilității invocate la un termen anterior.

Această interdicție  a fost transpusă în legislație tocmai pentru a preîntâmpina neînțelegerile grave dintre asociați, așa cum este și cazul de față și a nu se ajunge în situația dizolvării societății în baza art.227 din L 31/1990.

La data de 28.09.2020, reclamantul C.D. a depus la dosar o cerere prin care a învederat instanței care sunt capetele de cerere: validarea convenției intitulată promisiune de cesiune părți sociale încheiată la 1 august 2016 între reclamant și pârâtul C.G., convenție însușită și aprobată si de pârâta SC M.S.M. SRL- prin Hotărârea AGA nr.215 din 9 august 2016 si astfel să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de cesiune părți sociale, prin care  a dobândit la un preț de 60000 lei un număr de 60 de părți sociale în cadrul SC M.S.M. SRL; obligarea pârâților la întocmirea si depunerea tuturor documentelor si formalităților necesare înregistrării la ORC Gorj a prezentei cesiuni de părți sociale, modificarea si actualizarea noii structuri a participării asociaților la capitalul social, pierderi si profit in cadrul SC M.S.M. SRL, in care reclamantul C.D. va avea 60 parti sociale, iar paratul C.G. va ramane cu doar 60 parti sociale (din totatul de 120 parti sociale) și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata.

A arătat că transformarea unei cereri in constatare într-una in realizarea dreptului poate fi făcută oricând pana la închiderea dezbaterilor in temeiul art.204 C.pr.civ. si nu constituie o modificare a acțiunii.

De altfel, potrivit prof. Gabriel Boroi, acțiunea prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de contract de vânzare-cumpărare (sau cesiune părți sociale in cazul nostru) este o veritabila acțiune în realizare, deoarece prin intermediul sau reclamantul urmărește realizarea dreptului sau de creanță corelativ obligației asumate de debitorul C.G. de a încheia în viitor contractul de cesiune de părți sociale.

La data de 02.11.2020 s-a depus la dosar de către pârâtul C.G. note de ședință prin care a învederat că stăruie în susținerea excepțiilor invocate și motivate prin întâmpinare și precizările ulterioare:excepția lipsei calității procesual active a reclamantului; excepția inadmisibilității acțiunii raportat la prevederile art.1909 cciv; excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată și prescripția dreptului de a cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de cesiune; excepția lipsei calității procesual pasive a SC M.S.M. SRL și excepția prematurității introducerii cererii de chemare în judecată.

La termenul din data de 20 octombrie 2020, tribunalul a constatat ca fiind admisibilă modificarea acțiunii în constatare într-o acțiune în realizare și a dispus unirea fondului cauzei cu excepția prescripției dreptului la acțiune.

La data de 07.12.2020 pârâtul C.G. a depus la dosar note de ședință prin care a detaliat motivele invocării excepției tardivității, excepția prematurității, excepția lipsei calității procesual active a reclamantului și excepția inadmisibilității.

A arătat că excepția tardivității a fost invocată ținând cont de prevederile art.4 pct 2 din Promisiunea de cesiune de părți sociale încheiată în data de 01.08.2016, în care se menționează în mod clar că Cesiunea de părți sociale se va încheia cel mai târziu în termen de 3 ani de la data semnării promisiunii. Termenul limită era 01.08.2019, iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă pe 17.12.2019.

Având în vedere faptul că reclamantul nu a indicat în baza cărui articol din promisiunea de cesiune părți sociale își întemeiază cererea de chemare în judecată și ținând cont de prevederile art.4 pct.3 din aceasta a invocat și excepția prematurității. Conform acestui aliniat: În cazul în care impedimentele menționate la alin.2 nu încetează în termen de 3 ani de la semnarea promisiunii, atunci durata se consideră prelungită cu 1 an. Termenul limită pentru semnarea cesiunii de părți sociale ar fi în acest caz 01.08.2020, dar cererea de chemare în judecată a fost introdusă cu mult înainte, la 17.12.2019.

Consideră că impedimentele nu au încetat, motivele pentru care nu s-a putut încheia contractul de cesiune a părților sociale în anul2016 este acela că reclamantul a avut și are în continuare probleme de natură penală.

Reclamantul este judecat împreună cu numiții Victor Ponta, Șova Dan, Ciurel Laurențiu și Graure Laurențiu în dosarul cu nr.2867/1/2018 de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiuni de corupție (L78/2000 și altele). La acest moment dosarul este suspendat deoarece a fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În primă instanță a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare în baza Hotărârii nr.290 din 10.05.2018 pronunțată în dosar 3407/1/2015.

De asemenea, reclamantul a fost condamnat prin Sentința Penală nr.274/01.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.15068/95/2012, definitivă prin decizia penală nr.237/24.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova la 4 ani de închisoare iar abia prin Decizia 382 din 31.10.2019 Curtea de Apel Craiova a constatat ca această faptă a fost dezincriminată.

De asemenea, menționează că reclamantul nu i-a adus la cunoștință, nici o modalitate, că impedimentele inițiale au încetat(nici nu avea cum de moment ce el încă se află în stare de judecată).

Singura notificare a fost aceea din 01.10.2019 trimisă de BEJ Talianu prin care reclamantul și a manifestat intenția ca părțile sociale să i fie cedate fiului său C.I.R., notificare care l-a determinat să invoce excepția lipsei calității procesual active a reclamantului.

Indiferent de reformularea cererii de chemare în judecată trebuie avut în vedere scopul urmărit de reclamant, finalitatea demersului judiciar, aceea ca reclamantul să intre în posesia părților sociale ale SC M.S.M. SRL, scop ce intră în contradicție cu prevederile art.1909 cod civil: Orice promisiune făcută de un asociat de a ceda, vinde, garanta în orice fel sau de a renunța la drepturile sale sociale îi conferă beneficiarului acesteia numai dreptul la daunele ce ar rezulta din neexecutare.

Pornind de la prevederile art.1909 cciv a invocat anterior excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.

În concluzie reclamantul nu poate intra în posesia părților sociale indiferent de modul de formulare al cererii de chemare în judecată.

Art.1909 cciv a fost introdus de legiuitor pentru a evita aplicarea art.227 din L 31/1990 dizolvarea societății pentru neînțelegeri grave între asociați cum este și cazul de față.

Pentru cele învederate în prezenta și notele de ședință anterioare, solicită admiterea excepțiilor invocate și respingerea de chemare în judecată așa cum a fost precizată ulterior.

Solicită judecarea cauzei și în lipsa lui.

La termenul din data de 12.01.2021, reclamantul C.D. a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea actiunii, validarea conventiei intitulată promisiune de cesiune părți sociale încheiată la 1 august 2016 intre reclamant și pârâtul C.G., convenție însușită și aprobată si de pârâta SC M.S.M. SRL prin Hotărârea AGA nr.215 din 9 august 2016 și astfel pronuntarea unei hotărâri care să țină loc de contract de cesiune parti sociale, prin care eu a dobândit la un pret de 60.000 lei un număr de 60 de părți sociale în cadrul SC M.S.M. SRL, urmand a obliga paratii sa faca toate demersurile necesare modificarii structurii de participare la capitalul social si formalitatile necesare inregistrarilor de la ORC Gorj, adica obligatii ce succed transmisiunii partilor sociale de la cedent la cesionar, cu consecintele ce decurg de aici.

Solicită a obliga paratii la plata cheltuielilor de judecata constand in taxa de timbru si onorariul de avocat.

Raportat la probatoriul cu inscrisuri si raspunsul la interogatoriul ținut paratului, se observa ca acesta a recunoscut faptul ca s-a obligat sa îi restituie cele 60 parti sociale după încetarea stării lui de incompatibilitate, ca suma de 60.000 lei a fost achitata prin compensare si ca s-a adoptat Hotararea asociatilor SC M.S.M. SRL nr.215 din 9 august 2016 prin care asociatii (adica societatea in sine) au validat cesionarea partilor sociale catre el, aspect nepus in practica pana in prezent

Pornind de la aceste premise, trebuie retinut ca la 1 august 2016, reclamantul a incheiat cu paratul o promisiune de cesiune parti sociale, prin care cedentul C.G. se obliga sa îi instraneze cesionarului C.D. un numar de 60 parti sociale in cadrul SC M.S.M. SRL (din totalul de 120 detinute) reprezentand 20% din totalul capitalului social, pentru o suma fixa de 60.000 lei, achitata deja de cesionar prin compensare.

La data de 9 august 2016, ceilalti asociati ai SC M.S.M. SRL, alaturi de cedentul C.G., au adaptat Hotararea nr.215 prin care s-a aprobat cesiunea celor 60 parti sociale intre cei doi frati, urmand a se modifica si actualiza noua structura a asociatilor prin intrarea in societate a cesionarului C.D., care va avea din capitalul social.

Prin notificarea nr.30/N/2019 din 1 oct.2019 emisa de BEJ T.E.C., reclamantul C.D. i-a notificat pe paratul C.G. sa cesioneze cele 60 parti sociale conform promisiunii din 1 august 2016, conform art.8 ahn.2 din conventie.

A transformat actiunea in constatare in una in realizare, adica in obligarea paratilor sa îi transmita efectiv parțile sociale achitate prin compensare, astfel ca demersul lui juridic nu poate fi considerat inadmisibil.

Ca efect al admiterii primului capat de cerere, paratii vor trebui sa faca toate demersurile necesare modificarii structurii de participare la capitalul social si formaritatile necesare inregistrarilor de la ORC Gorj, adica obligatii ce succed transmisiunii partilor sociale de la cedent la cesionar, cu consecintele ce decurg de aici.

Potrivit art.21 lit.h din Legea nr.26/1990 in Registrul Comertului se inregistreaza orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate, iar obligatia inregistrarii revine comerciantului potrivit art.22 alin.4 din acelasi act normativ.

In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea in constatare, respectiv de pronuntare a unei hotarari judecatoresti care sa tina toc de contract de cesiune a unui numar de 60 parti sociale in cadrul SC M.S.M. SRL- de catre cedentul C.G. catre cesionarul C.D., la un pret de 60.000 lei achitat deja prin compensare, potrivit promisiunii de cesiune parti sociale incheiata de parti la 1 august 2016 și si validata de societate prin Hotararea asociatilor SC M.S.M. SRL nr.215 din 9 august 2016, urmata de obligarea paraților sa-i predea efectiv cele 60 parti sociale, solicită respingerea ca neintemeiata.

Exceptiile procesuale sunt definite, in doctrina de specialitate, ca fiind acele mijloace de apărare, prin care partea interesată, procurorul sau instanta de judecată, invocă neregularități procedurale apărute in derularea procesului civil. De asemenea, exceptiile sunt clasificate după mai multe criterii: după obiectul asupra căruia poartă - exceptii de procedură si de fond; după efectul imediat produs - excepții dilatorii, peremptorii, declinatorii etc. Poate cel important din aceste criteriu este acela al caracterului - imperativ sau dispozitiv - al normelor incălcate, după care există exceptii absolute și relative.

Exceptia prescriptiei extinctive, deși tratată in mod traditional de către legislația veche, doctrină si jurisprudentă ca o exceptie de ordine publică (absolută), aceasta a fost reconsiderată odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod civil, în sensul că nu poate fi decat o exceptie relativă, ocrotind doar interese particulare, consecința esentială fiind aceea că instantele nu o mai pot invoca din oficiu, ci doar să o soluționeze, la cererea părtii interesate.

Sustine că normele ce guvernează prescripția nu pot fi considerate decât norme dispozitive, de natură privată. Intr-adevăr, trebuie retinut că locul exceptiei extinctive nu poate fi alături de exceptii precum cea de necompetență materială sau teritorială ori cea de lucru judecat Acestea din urmă, într-adevăr, reglementează aspecte de o importanță deosebită in economia derulării unui proces civil, ceea ce, însă, nu se poate spune despre prescripție, care nu  vizează decât raporturile private dintre părti (creditor si debitor) si nicidecum nu are velatăți de instituție fundamentală, ce guvernează regulile primordiale ale procedurii civile.

Art 2512 alin.l C.civ. instituie norma legală potrivit căreia invocarea prescriptiei se poate efectua doar de titularul in folosul căruia a curs prescriptia personal sau prin reprezentant. Elementul inedit este adus de art.2512 alin.2 C.civ., prin care legiuitorul exonerează organele de jurisdicție de obligatia de a verifica și aplica din oficiu dispozitiile privitoare la prescriptia extinctivă, indatorire imperativă prevăzută în reglementarea anterioară prin art.18 din Decretul nr.167/1958. Abrogarea dispozitiei privind aplicarea din oficiu a sancțiunii prescripției de către organele de jurisdictie operează chiar dacă invocarea acesteia ar fi in interesul statului, asigurându-se astfel egalitatea de tratament juridic între persoanele juridice de drept public persoanele fizice

Noul Cod civit a rezolvat disputa prin dispozitiileart.2512, astfel, alin.1 din acest articol arată faptul că, prescriptia poate fi opusă numai de cel in folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi tinut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună -credință. Din această normă rezultă faptul că prescriptia trebuie invocată de cel in folosul căruia a curs sau s-a împlinit prescriptia (personal sau prin reprezentant), altfel ea nu poate produce efectele juridice.

Potrivit art.2513 C.civ., astfel cum a fost modificat, prescripția poate fi opusă numai in primă instantă, prin întâmpinare sau, in lipsa invocării, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părtile sunt legal citate.

Din interpretarea acestui text de lege, rezulta ca prescripția poate fi invocată prin întâmpinare sau, atunci când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părtile sunt legal citate.

Neinvocarea prescripției in termenul prevăzut de lege atrage decăderea părții din dreptul de a mai invoca prescriptia. Prescriptia nu se poate invoca din oficiu de instantă, ci numai de cel in favoarea căruia curge, fără nici o conditie suplimentară. Deci, ea nu este de ordine publică, câtă vreme nu poate fi invocată din oficiu, nici chiar in favoarea Statului sau a unităților administrativ teritoriale.

În ceea ce priveste chestiunea legata de termenul de prescriptie de 4 ani convenit de parti, arată ca potrivit art.2515 C.civ„ părțile cu capacitate deplină de exercițiu pot mări sau reduce durata termenului de prescripție, fără însă ca noua durata să fie mai mică de 1 an și mai mare de 10 ani, cu excepția termenelor mai mari de 10 ani care pot fi prelungite până la 20 de ani. Doar clauzele încheiate cu depășirea acestor limite sunt lovite de nulitate absolută. Potrivit aceluiași text, părtile cu capacitate deplină de exercițiu pot fixa începutul prescripției, prin derogare de la regulile inscrise in art.2523-2531 C.civ., pot modifica cauzele legale de întrerupere sau suspendare a prescripției.

Nu trebuie omis ca paratul este fratele lui C.D., ca reclamantul a avut incredere în el cand i-a cesionat partile sociale, asteptandu-se sa primeasca din partea lui aceste parti sociale cand i-a cerut-o.

Termenul in care pot cere paratului sa îi cesioneze cele 60 de parti sociale nu a fost depasit, intrucat potrivit art.4.3 din promisiunea de cesiune se ca „in cazul in care impedimentele mentionate la alin.2 (in preambul) nu inceteaza in termen de 3 ani (de la 1 august 2016)...atunci durata promisiunii se considera prelungita cu cel mult un an.

Aflandu-se sub imperiul noului Cod civil, partile contractuale pot conveni alte termene de prescriptie, intrucat acordul lor de vointa nu incalca legea.

Ca atare, termenul de 4 ani (3+1) nu a expirat deoarece in preambulul promisiunii de cesiune parti sociale a mentionat expres ca incompatibilitatea lui incetase, problema fiind la cedent, intrucat in cadrul SC M.S.M. SRL existau impedimente de natura contractuala, izvorate din contractele de credit si de leasing ale societatii.

Evident ca in aceasta situatie, reclamantul era cel care a asteptat ca fratele sau, paratul C.G., sa il notifice sau macar sa il anunte telefonic cand au incetat impedimentele societatii derivate din credite si leasinguri, lucru care nu s-a intamplat.

Sub acest aspect, urmeaza sa fie observat in preambulul promisiunii la alin.6 ca starea de incompatibilitate in care s-a aflat reclamantul la un moment dat a încetat, iar la alin.7 se arata ce nu s-au putut cesiona partile sociale la acea data pentru ca exista impedimente de natura contractuala, izvorate din contractele de credit si de leasing ale societatii.

Asadar, conform art.5 pct.2.2 lit.b din promisiune, promitentul cedent C.G. avea obligatia de a-l notifica pe reclamant in forma scrisa cu privire la incetarea impedimentelor societatii, iar conform lit.c din acelasi articol, avea obligatia de a-l anunta in scris despre orice modificare a actului constitutiv si al elementelor de activ si pasiv din patrimoniul societatii, fapt ce nu s-a intamplat nici macar verbal.

Cat timp reclamantul are menționat expres in promisiune faptul ca i-a încetat starea de incompatibilitate, iar nefinalizarea procedurii de cesiune a celor 60 de parti sociale nu ii poate fi imputata acestuia, evident ca termenul de 3 ani plus inca 1 an fixat conventional nu a expirat, cei in culpa sunt doar paratul si societatea, care nu si-au rezolvat inca impedimentele de natura contractuala, izvorate din contractele de credit si de leasing ale societatii.

In concluzie, raportat la aceste argumente de drept si de fapt, precum si de data de 1 august 2016 cand s-a semnat promisiunea, se poate observa ca termenul de promovare a actiunii expira abia la sfarsitul zilei de 31 iulie 2020, astfel ca solicită să fie respinsa ca neintemeiata exceptia prescriptiei extinctive.

In ceea ce priveste exceptia prematuritatii, aceasta este ramasa fara obiect la acest moment, care este ulterior datei de 1 august 2020.

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active, solicită respingerea ca neintemeiata, intrucat reclamantul are legitimare procesuala sa solicite constatarea cesionarii celor 60 parti sociale catre el, in temeiul contractual convenit de parti.

Faptul ca reclamantul a incercat sa treaca direct pe numele fiului sau aceste parti sociale (si-a dorit o novatie cu schimbare de creditor potrivit art. 1609 alin.3 C.civ., intrucat ii permiteau prevederile art.8 alin.2 din promisiune) nu inlatura obligatia initiala a paratului de a cesiona cele 60 parti sociale creditorului sau conventional.

Notificarea initiala facuta prin intermediul BEJ Taliana Eduard trebuie interpretata ca fiind manifestarea de vointa a creditorului conventional de a-i fi transmise partile sociale, lui sau fiului sau. Cat timp paratul refuza schimbarea creditorului, evident ca ramane in sfera contractuala initiala, iar aceasta obligatie ce ii incumba paratului ramane doar fata de creditorul initial C.D.. Oricum, paratul a fost notificat si sub acest din urma aspect.

Referitor la exceptia lipsei calitati procesuale pasive a SC M.S.M. SRL, solicită respingerea ca neintemeiata intrucat societatea comerciala trebuie sa fie parte într-un litigiu vizand transferul partilor sale sociale (cei putin pentru opozabilitate), iar aceasta impreuna cu paratii detinatori vor trebui sa faca toate demersurile necesare modificarii structurii de participare la capitalul social si formalitatile necesare inregistrarilor de la ORC Gorj, adica obligatii ce succed transmisiunii partilor sociale de la cedent la cesionar, cu consecintele ce decurg de aici.

Potrivit art21 lit.h din Legea nr.26/1990 in Registrul Comertului se inregistreaza orice modificare privitoare Ia actele, faptele si mentiunile inregistrate, iar obligatia inregistrarii revine comerciantului potrivit art.22 alin.4 din acelasi act normativ, adica lui SC M.S.M. SRL.Mai mult, in sensul admiterii petitelor cererii de chemare în judecata si al legitimarii procesuale pasive a SC M.S.M. SRL sta si Hotararea AGA nr.215 din 9 august 2016.

Din moment ce ulterior semnării promisiunii de cesiune parti sociale încheiata de parti la 1 august 2016 s-a adoptat Hotararea AGA nr.215 din 9 august 2016, care nu a fost desființata, nu mai sunt incidente prevederile art. 1909 C.civ.

Cat timp nu exista vreo hotărâre judecătoreasca de condamnare definitiva a reclamantului care sa îl facă incompatibil, nu exista vreun impediment legal sa primească cele 60 părți sociale.

Abia după ce va reintra in societate se va putea discuta despre existenta sau nu a unor neînțelegeri grave intre asociați si cum vor fi despăgubiți cei care se retrag din societate, nefiind incidente prevederile art.227 din Legea nr.31/1990 republicată.

În concluzie, solicită respingerea excepțiilor invocate de parat si să îi admită acțiunea aşa cum a fost precizata, cu cheltuieli de judecata.

 In vederea soluționării cauzei instanța  a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtului  şi  a solicitat informații privind structura acționariatului pârâtei Mentor Sa de la Orc Gorj

Examinând acţiunea dedusă judecăţii aşa cum a fost modificată in cursul judecății , în raport de motivele de fapt şi de drept invocate de părţi şi prin prisma materialului probator administrat în cauză, tribunalul constată  ca este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Ca stare de fapt instanța reține că  la data de  1 august 2016, reclamantul a încheiat cu paratul o promisiune de cesiune părți sociale, prin care pârâtul  cedentul C.G. se obliga sa îi înstrăineze  reclamantului cesionar C.D. un număr de 60 părți sociale in cadrul SC M.S.M. SRL (din totalul de 120 deținute), reprezentând 20% din totalul capitalului social, pentru o suma fixa de 60.000 lei,  pârțile menționând in contract că  suma stabilită cu titlu de preț  fusese deja achitata de cesionar prin compensare.

 Mai reține  instanța că ulterior la data de 9 august 2016, ceilalți asociați ai SC M.S.M. SRL, alături de cedentul C.G., au adoptat Hotărârea nr.215 prin care s-a aprobat cesiunea celor 60 părți sociale intre cei doi  contractanți , urmând a se modifica si actualiza noua structura a asociaților prin intrarea in societate a cesionarului C.D., care va avea 20% din capitalul social.

Prin notificarea nr.30/N/2019 din 1 oct.2019 emisa de BEJ T.E.C., reclamantul C.D. l-a notificat pe paratul C.G. sa cesioneze cele 60 parti sociale conform promisiunii din 1 august 2016 către fiul sau, C.I.R., iar intrucit , paratul nu s-a conformat acestei notificări, reclamantul a promovat prezenta acțiune in instanța pentru a se pronunța o hotărâre care sa tina loc de act autentic cu privire la cesiunea celor 60 parți sociale de la cedentul C.G. către cesionarul C.D..

In conformitate cu dispozițiile art. 248 cpc instanța va soluționa cu prioritate excepțiile invocate in cauză de către pârâtul C.G. prin întimpinare cit şi in cursul soluționării cauzei  .

 In ceea ce privește  exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului  , invocată de pârât pe considerentul că  reclamantul a solicitat prin notificarea inițiala făcută prin intermediul BEJ Taliana Eduard  ca pârțile sociale  să  fie transmise fiului , instanța apreciază că este neîntemeiată  in condițiile in care este evident că in raport de dispozițiile contractului încheiat intre pârți  reclamantul are legitimare procesuala sa solicite constatarea cesionarii celor 60 parti sociale către acesta , posibilitate care de altfel a şi fost prevăzută in contract la art 5 pct 1.1 lit b.

Împrejurarea că prin notificarea inițială reclamantul a solicitat pârâtului cedent să transmită drepturile sale convenite prin contract  către fiul său nu sunt de natură a  duce la concluzia ca reclamantul nu mai are calitate procesuală activă in a promova acțiunea de fată pentru fructificarea drepturilor sale convenite cu pârâtul , mai ales că opțiunea sa manifestată prin notificarea inițială  era permisă de dispozițiile contractuale prevăzute la art.8 alin.2 din promisiune.

Așadar in condițiile in care pârâtul a refuzat să dea curs solicitării reclamantului care a uzat de prevederile art 8 pct 2 din contract  nu se poate susține că reclamantul in calitatea sa de parte a convenției de cesiune şi -a pierdut dreptul său de a solicita îndeplinirea obligației  de către pârât de a cesiona pârțile sociale așa  cum s-a obligat prin contract  , întrucât acest drept s-a născut in patrimoniul reclamantului prin  încheierea convenție de cesiune  , iar  reclamantul prin prezenta acțiune dorește recunoașterea acestui drept  in persoana sa .

Referitor la exceptia lipsei calitati procesuale pasive a  păratei  SC M.S.M. SRL, instanța apreciază că susținerile pârâtului sunt neîntemeiate in raport de petitul acțiuni formulate de reclamant  şi astfel se impune respingere acestei excepţii.

Astfel chiar daca acesta pârâta nu este semnatară a convenției încheiate intre cele doua persoane fizice  , se apreciază că in raport de solicitările reclamantului privind întocmirea si îndeplinirea formalităților necesare pentru modificarea structurii titularilor  participațiilor sociale , formalități care sunt prevăzute  de lege in acest caz  , este evident că această pârâta are calitate procesuală pasivă  , raportat cel puțin la aceste solicitări .

In acest sens instanța are in vedere  dispozițiile  art. 21 lit. h şi art.22 alin.4 din Legea nr.26/1990 potrivit cu care in registrul comerțului se înregistrează orice modificare privitoare la actele, faptele si mențiunile înregistrate, iar obligația înregistrării revine comerciantului  , in speță pârâta MENTOR SA.

De altfel legitimitatea procesuală acestei pârâtei poate fii reținuta atit din rațiuni de opozabilitate a hotărârii pronunțate in condițiile in care se solicită modificarea structurii participației  persoanelor care detin  parți sociale la  această pârâtă cit şi in raport de faptul că această persoana juridică a validat încheierea contractului de promisiune de cesiune prin Hotărârea AGA nr.215 din 9 august 2016.

In ceea ce privește excepțiile prescripției dreptului la acțiune  şi  a  tardivității acțiunii instanța apreciază că se impune respingerea acestor excepții invocate de pârât care in esență vizează aceeași situație juridică derivată din  dispozițiile contractuale care reglementează termenul pina la care  reclamantul poate solicita fructificarea dreptului său de a se valida  promisiune de cesiune de parți sociale .

 Astfel acest excepții au fost invocate de către pârât raportat la data încheierii promisiunii de cesiune de pârți sociale, 01.08.2016 coroborat cu  dispozițiile art. 4, pct. 2 din același înscris și cu data înregistrării dosarului  respectiv 17.12.2019, sustinind că  au trecut mai mult de 3 ani  de la încheierea convenției şi astfel sunt incidente cele 2 excepții.

In acest sens instanța reține că potrivit art 4.2 din contract pârțile au stipulat că cesiunea de părți sociale se va semna  la data încetării impedimentelor contractuale menționate in preambul , dar cel mai târziu in termen de 3 ani de la data semnării promisiunii , iar la al art 4.3  au prevăzut că in cazul in care impedimentele menționate la pct 4.2 nu încetează in termen de 3 ani atunci durata promisiunii se consideră prelungită cu cel mult un an .

 Cit priveste notiunea de,, impedimente ,, menționată de părți in preambulul contractului , instanța constată că din definiția dată de părți acestor  impedimente care  motivau încheierea contractului propriu zis de cesiune la o dată ulterioara , priveau ,,aspecte de natură contractuală , izvorite din contractele de credit şi de leasing ala e societatii ,, şi astfel aceste  impedimente aveau legătură cu desfășurarea activității societății şi nu priveau aspecte care să vizeze  situația reclamantului sub aspectul cercetărilor penale care se desfășurau împotriva sa , aşa cum a  încercat pârâtul să susțină prin întimpinarea formulată in cauză.

 Se mai retine de instanță că  potrivit  art.5 pct.2.2 lit.b din promisiune, promitentul cedent C.G. avea obligația de a-l notifica pe reclamant in forma scrisa cu privire la încetarea impedimentelor societății, iar conform lit.c din acelasi articol, avea obligația de a-l anunța in scris despre orice modificare a actului constitutiv si al elementelor de activ si pasiv din patrimoniul societății,  însă deși s-a solicitat expres de către instanță să se facă dovada eventualelor notificări ale pârților cu privire la aceste aspecte nu s-a făcut dovada că au fost efectuate astfel de notificării.

In consecință in condițiile in care pârâtul nu a notificat reclamantul cu privire la faptul că au încetat impedimentele  menționate in contract deși avea această obligație in conformitate  art.5 pct.2.2 lit.b din promisiune, instanța apreciază  că  termenul in care  reclamantul  putea cere paratului sa îi cesioneze cele 60 de parti sociale nu a fost depășit, întrucât potrivit art.4.3 din promisiunea de cesiune prevedea că  „in cazul in care impedimentele menționate la alin.2 (in preambul) nu încetează in termen de 3 ani (de la 1 august 2016)...atunci durata promisiunii se considera prelungita cu cel mult un an.

 Așadar introducerea acțiunii de către reclamant la data de 17.12.2019 a fost făcută in interiorul termenului  stabilit de pârți şi pe care instanța il apreciază ca s-a prelungit la 4 ani in condițiile art 4 pct 3 din convenție , așa cum s-a arat mai sus , drept pentru care va fii respinsă excepția tardivității .

 Cit privește excepția prescripției dreptului la acțiune , excepție care poate fii analizată de instanță in raport de dispozițiile art.2513 C.civ. potrivit cu care ,,  prescripția poate fi opusă numai in primă instantă, prin întâmpinare sau, in lipsa invocării, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părtile sunt legal citate ,, in condițiile in care această excepție a fost invocată de către pârât pina la primul termen de judecată , deși fusese decăzut din dreptul de a formula întimpinare  ca urmare a depășirii termenului legal pentru depunerea acestui act de procedură  , instanța apreciază că această excepție este neîntemeiată in raport de dispozițiile art  1669 al 1şi  2 cod civil aplicabil in cauză .

Astfel potrivit art 1669 al 2 cod civil , dreptul la acțiunea prevăzută de al 1 se prescrie in termen de 6 luni de la data la care contractul putea fi încheiat .

 Așadar chiar  şi in condițiile in care s-ar aprecia că  solicitarea reclamantului de a se pronunța o hotărâre judecătorească trebuia formulată in condițiile art 4.3 respectiv in termen de 3 ani de la data semănării promisiunii de cesiune , prin raportare la dispozițiile art 1669 al2 cod civil care instituie un termen de prescripție de 6 luni in promovarea acțiuni de la data la care contractul trebuia încheiat , introducerea acțiunii de către reclamant la data de 17.12.2019  s-a făcut in interiorul termenului de prescripție  , considerente pentru care va fii respinsă si această excepție.

Instanța va respinge  şi excepția prematurității acțiunii  in condițiile in care  nu pot fii primite susținerile pârâtului in sensul că  acțiunea reclamantului este prematură prin raportare la termenul scadent până la care poate fii încheiat contractul de cesiune  , respectiv 1.08.2020 , in condițiile in care  pârâtul nu a invocat si dovedit existenta unor impedimente pentru încheierea contractului  la momentul notificării sale privind transferul parților sociale şi a refuzat in mod explicit încheierea contractului

 Sub acest aspect se retine că pârâtul a invocat  doar existenta unor probleme de natura penala ale reclamatului , aspecte care sunt extrinseci contractului , fiind fără relevantă  juridică in raport de obligațiile asumate prin contract  şi care aşa cum rezultă din înscrisurile depus la dosarul cauzei  nu au fost constatate încă printr-o hotărâre judecătorească definitivă .

De asemenea  instanța va respinge şi  excepția inadmisibilității acțiunii care conform susținerilor pârâtului vizează pe de o parte inadmisibilitatea acțiunii in raport de dispozițiile art . 35 cpc vizând caracterul acțiuni introduse şi  pe de altă parte vizează  aplicarea dispozițiilor art .1909 cod civil  .

 Astfel in ceea ce privește caracterul acțiunii deduse judecății instanța constată că prin cererea modificatoare a acțiunii reclamantul a uzat de dispozițiile art 204 cpc solicitând transformarea acțiunii din acțiune in constatare  in acțiune in realizare şi astfel nu mai trebuie analizate susținerile pârâtului in acest sens  .

 In ceea ce privește  incidenta  dispozițiilor art .1909 cod civil invocat de părăt ca motiv al admiterii excepției inadmisibilității instanța apreciază că acest dispoziții legale nu sunt incidente in cauză in condițiile in care acestea sunt prevăzute in codul civil in privința regulilor aplicabile contractului de societate simpla , si astfel nu sunt aplicabile societăților de tipul pârâtei Mentor SA care este organizată sub forma societății cu răspundere limitată conform legii societăților comerciale .

De altfel, sub acest aspect instanța constată că potrivit art 3.5 din actul constitutiv al societății -f 85 din dosar -, transmiterea pârților sociale către alte persoane era permisă dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social , condiție care a fost îndeplinită prin adoptarea hotărâri nr 215/9.08.2016 prin care s-a aprobat încheierea promisiunii de cesiune de parți sociale cu majoritatea absolută a capitalului social .

 In consecință după respingerea excepțiilor cu caracter peremptoriu invocate de pârât , instanța urmează sa se pronunțe asupra fondului acțiunii formulate de reclamant.

In acest sens instanța apreciază că data fiind natura convenție încheiate intre pârți prin care s-au obligat să se transfere dreptul de proprietate asupra unor părți sociale la o data ulterioară , fiind încheiată astfel o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare , sunt incidente dispozițiile art  1669 al 1şi  2 care reglementează posibilitatea ca o parte sa solicite pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de contract daca sunt îndeplinite celelalte condiții de validitate in cazul in care una dintre pârți refuză nejustificat sa încheie contractul promis.

 Astfel instanța apreciază că pe de o parte pârâtul promitentul cedent C.G.  refuză in mod nejustificat încheierea contractului de cesiune de parti sociale  deși anterior si-a  exprimat in mod expres consimțământul in acest sens , că motivele invocate  de acesta pentru a nu fi încheiat contractul sunt motive extrinseci convenției parților şi fără relevantă juridica in actualul cadru procesual  .

De asemenea instanța constată că sunt îndeplinite toate cerințele legale pentru ca instanța sa pronunțe o hotărâre de validare  convenției de cesiune de parți sociale in condițiile in care prețul convenit de pârți a fost achitat de către reclamant  iar  la momentul pronunțării hotărârii pârâtul este deținătorul unui număr de 120 de părți sociale la societate pârâta( aspect ce rezultă din extrasul ORC solicitat de instanţă ) , fiind îndeplinite astfel toate condițiile de validitate pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești  care sa tină loc de contract de cesiune de părți sociale prin care reclamantul C.D. a dobândit un număr de 60 de părți sociale in cadrul M.S.M. SRL de la pârâtul C.G..

 In acest sens va fii avut in vedere  principiul forței obligatorii a contractului, consacrat în  art. 1270 alin,(l) NCC, al cărui text prevede: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între pârțile contractante', astfel incit  fiecărei  parți  contractante ii incumba obligațiile asumate prin contract .

In temeiul dispozițiilor art. 21 lit. h şi art.22 alin.4 din Legea nr.26/1990 , data fiind împrejurarea că au intervenit modificări privind persoanele care dețin părți sociale in cadrul societății  şi numărul parților sociale deținute anterior pronunțării acțiunii , instanța pentru respectarea dispozițiilor legale privind înregistrarea modificărilor in scopul asigurării opozabilității acestor modificări terților  va dispune ca  pârâții  să întocmească şi sa depună toate documentele şi formalitățile necesare înregistrării la ORC GORJ a cesiunii de părți sociale validată de instanță, pentru  modificarea şi actualizarea noi structuri a participării asociaților la capitalul social, pierderi şi profit în cadrul SC M.S.M. SRL prin care reclamantul C.D. va deține 60 de părți sociale, iar pârâtul  C.G. va rămâne cu 60 de părți sociale.

 De asemenea constatând culpa procesuală a pârâților , in baza art 453 cpc  instanța va obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 4725 lei cu titlu de cheltuieli de judecată  reprezenind taxe timbru si onorariu avocat 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamatului C.D..

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei SC M.S.M. SRL.

Respinge excepțiile prescripției dreptului la acțiune  şi a  tardivității acțiunii.

Respinge excepția prematurităţii acțiunii.

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.

Admite acțiunea așa cum a fost modificată și formulată de reclamantul C.D., CNP ............., cu domiciliul în ..........., jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâții C.G., CNP .............., cu domiciliul în ................., jud. Gorj și M.S.M. SRL, CUI ......, înregistrată la ORC Gorj sub nr. ..........., cu sediul în Tg-Jiu, .........., jud. Gorj, având ca obiect acţiune în realizare.

Dispune validarea convenției intitulată,, promisiune de cesiune de părți sociale,, încheiată la data de 1.08.2016.

Pronunță o hotărâre judecătorească care sa tină loc de contract de cesiune de părți sociale prin care reclamantul C.D. a dobândit un număr de 60 de părți sociale in cadrul M.S.M. SRL de la pârâtul C.G..

 Obliga pârâții  să întocmească şi sa depună toate documentele şi formalitățile necesare înregistrării la ORC GORJ a cesiunii de părți sociale validată de instanță, pentru  modificarea şi actualizarea noi structuri a participării asociaților la capitalul social, pierderi şi profit în cadrul SC M.S.M. SRL prin care reclamantul C.D. va deține 60 de părți sociale, iar pârâtul  C.G. va rămâne cu 60 de părți sociale.

Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 4725 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

 Cu apel în termen  de 30  de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția pârților, prin intermediul grefei instanței, azi 14.01.2021, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

....

Grefier,

....

Domenii speta

Spete similare