Coparticipare procesuala obligatorie

Decizie 371 din 11.06.2020


 Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

 Prin sentinţa civilă nr. X/18.12.2019, s-a admis cererea formulată de către reclamantul T D, în contradictoriu cu pârâţii M M, COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR S, şi COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR O.

S-a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.X/21.02.2007 emis pe numele cetăţeanului M C, în calitate de moştenitor al defunctei T T, cu privire la numele beneficiarului, în sensul completării cu numele reclamantului T D. 

A fost obligată Comisia Locală S să îndeplinească formalităţile premergătoare pentru eliberarea unui nou titlu de proprietate şi, respectiv, Comisia Judeţeană O să elibereze un nou titlu de proprietate, în cuprinsul căruia, la rubrica cetăţeanul să fie trecută atât M C cât şi T D, menţinând celelalte elemente.

Au fost obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 27.09.2019 sub nr.X/311/2019 reclamantul T D în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană O, Comisia Locala S, ambele de aplicare a Legii fondului funciar, M M a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea parţială absolută a titlului de proprietate nr.X din 21.02.2007, emis de Comisia Judeţeană O la data de 21.02.2007 şi să se dispună ca la rubrica „Cetăţeanul (a)” să fie adăugat şi numele T D, întrucât este moştenitorul autoarei T T, după urma căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit Certificatului de moştenitor nr.X din 19 septembrie 1994, eliberat de Notariatul de Stat Judeţean O cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamatul a arătat că autoarea T T, a decedat la data de 15 octombrie 1993, iar la data de 19 septembrie 1994 Notariatul de Stat Judeţean O a emis certificatul de moştenitor nr.X/19.sept.1994 cuprinzând masa succesorala compusa din bunuri imobile (pct.I lit.b), moştenitorii (pct.II) respectiv T D-fiu si M C-fiica.

M C a decedat, are ca moştenitori pe M M, în calitate de fiu.

Reclamatul şi autoarea paratului M M, respectiv M C, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa de 3,63 ha teren agricol-arabil si 0,50 teren cu destinaţie forestiera, potrivit cererii nr.X/31.03.1998 după autoarea mama T T (T).

In acest sens, Comisia Judeţeană O a emis pe numele lui T D si M C titlul de proprietate nr.X, la data de 06.02.2003, prin care li se reconstituia suprafaţa de teren de 0,50 ha teren cu vegetaţie forestiera de pe urma autoarei T T. Tot Comisia Judeţeană O a emis Titlul de Proprietate nr.X din 21.02.2007, pentru suprafaţa de 2ha si 4700 mp, teren extravilan arabil,insa numai pentru M C, după autoarea T T, omitandu-1 pe T D, cel care era si moştenitor si, care, de altfel, făcuse cererea pentru reconstituirea diferenţei de teren, pentru amândoi moştenitorii.

Titlul de proprietate nr.X, emis la data de 21.02.2007, este lovit de nulitate absoluta parţiala raportat la dispoziţiile imperative ale Legii si la jurisprudenţa in materie.

Conform art. III din Legea 167/1997 sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite.

Astfel că, în această situaţie, având în vedere că Titlul de proprietate nr. X/21.02.2007 a fost emis cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/991 aceasta este lovit de nulitate absolută parţiala, conform art. 3 din Legea nr. 169/1997, in ceea ce priveşte înscrierea doar a moştenitoarei M C pe acest Titlu.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 13 din Lg. 18/1991, art. III din Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 si 247/2005.

În susţinerea cererii reclamantul a depus la dosar înscrisuri ( f.6-10)

Cu adresa nr. X/21.10.2019 Primăria oraşului S a înaintat la dosar relaţiile solicitate de instanţă. ( f. 21-32)

La data de 29.10.2019  pârâta Comisia Judeteană O pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar de pe lângă Instituţia Prefectului- Judeţul Olt a depus la dosar întâmpinare prin care a  solicitat respingerea cererii.

Legile fondului funciar au stabilit o procedură specială, derogatorie, de revendicare a dreptului de proprietate, de către persoanele îndreptăţite, pentru terenurile agricole preluate în mod abuziv de către stat în perioada comunistă.

Asupra cererilor formulate se pronunţă Comisiile Locale de fond funciar, admiţându-le sau respingându-le, iar împotriva soluţiei Comisiei Locale persoanele îndreptăţite formulează contestaţii la Comisia Judeţeană O care validează sau validează propunerile.

Faţă de pretenţiile invocate de reclamant şi prevederile legale sus - menţionate arată că într-adevăr prin cererea nr. X/31.03.1998 atât M C cât şi T D au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul arabil şi cel cu vegetaţie forestieră de la autoarea de rol T T.

Comisia Locală de fond funciar S a respins însă cererea în ceea ce priveşte terenul arabil. Urmând procedura (art. 26 din H.G. nr. 1172/2001 în vigoare la acea dată), împotriva soluţiei de respingere a formulat „contestaţie" la Comisia Judeţeană O, numai cetăţeanul M C. Atâta timp cât nu a contestat şi n numele cetăţeanului T D se prezumă că acesta a fost mulţumit de soluţia adoptată şi nu a mai contestat-o.

Pentru aceste motive, analizând contestaţia doamnei M C, Comisia Judeţeană O a admis-o şi a recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,47 ha teren agricol, adoptând în acest sens Hotărârea nr. X/25.04.2003. Această hotărâre nu a fost contestată, devenind definitivă şi a stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. X/21.02.2007.

Comisia Judeţeană O s-a pronunţat în limitele pentru care a fost investită şi numai în ceea ce priveşte persoanele care au sesizat-o. În concluzie, apreciază că Titlul de proprietate nr. X/21.02.2007 este legal emis.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 - 208 Cod Procedură Civilă şi pe Legile fondului funciar.

În susţinerea întâmpinării pârâta a depus la dosar înscrisuri ( f. 35,36)

La data de 04.12.2019 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtei ca neîntemeiate ; faptul ca in urma acelui răspuns nefavorabil dat de Comisia Locala S, care probabil nu viza calitatea persoanelor îndreptăţite la reconstituire, ci fondul cauzei, adică reconstituirea diferenţei de teren cerute, a făcut contestaţie doar o persoana din cele care au făcut cerere de reconstituire, iar aceasta a fost admisa de Comisia Judeţeană O, efectul acestei admiteri era în favoarea ambelor persoane, indiferent care dintre ei au făcut contestaţie sau nu.

Practic, emiţându-se titlul de proprietate doar pe numele surorii, de pe urma autoarei T T (mama), el a fost dezmoştenit, deşi cerere de reconstituire a făcut.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În conformitate cu titlul de proprietate nr.X/21.02.2007 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 2 ha 4700 mp situat pe raza localităţii S, pe numele cetăţeanului M C, în calitate de moştenitor al defunctei T T.

Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate cu privire la numele beneficiarului, în sensul adăugării şi a numelui său alături de cel al numitei M C, motivat de faptul că  este moştenitor al defunctei T T şi a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, însă acest titlu s-a emis doar pe numele M C, iar prin întâmpinarea pârâtele comisii de fond funciar au solicitat respingerea cererii.

Instanţa a reţinut că potrivit art.8 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite iar potrivit art.13 din Legea nr.18/1991, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii ; moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

În conformitate cu art.III alin.1 din Legea nr.169/1997, sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite la reconstituire.

Instanţa a reţinut că potrivit art. 27 din Legea nr. 18/1991, eliberarea titlurilor de proprietate se realizează doar după efectuarea măsurătorilor şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile, titlul de proprietate fiind actul prin care se finalizează activitatea autorităţilor publice special infinitate în vederea punerii in aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 iar  potrivit art. 36 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 18/1991 (aprobat prin H.G. nr. 890/2005), titlurile de proprietate se emit de către comisia judeţeană de fond funciar pe baza documentaţiilor întocmite de către comisiile locale de fond funciar, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor.

În concluzie, pe de o parte actele premergătoare trebuie sa fie în concordanţă cu planurile parcelare întocmite cu ocazia desfăşurării operaţiunii materiale de delimitare a terenurilor, iar pe de altă parte titlul de proprietate ce se emite trebuie sa fie conform actelor premergătoare respectând astfel principiul conformităţii titlului cu actele premergătoare emiterii acestuia. 

Din certificatul de moştenitor depus la dosar la f.8 rezultă că reclamantul este moştenitorul defunctei T T, în calitate de fiu, iar din actele înaintate de comisia locală rezultă că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului care a aparţinut mamei sale T T, împreună cu sora sa M C ; astfel cum rezultă din actele dosarului, comisia locală a respins cererea de reconstituire pentru o parte din teren, respectiv pentru terenul de 2,47 ha, numita M C (în prezent decedată, mama pârâtului M M) a formulat contestaţie împotriva propunerii comisiei locale iar titlul de proprietate a fost emis în urma admiterii contestaţiei de către comisia judeţeană, conform hotărârii de la f.23.

Analizând însă motivele invocate de M C în contestaţia formulată (f.35), instanţa a constatat că acestea se referă la chestiuni de fond, respectiv la suprafaţa de teren la care avea dreptul autoarea comună a celor două persoane care au formulat cerere de reconstituire, nefiind motive personale ale contestatoarei;  urmare a soluţionării contestaţiei, comisia judeţeană a constatat că autoarea comună avea dreptul şi la terenul în suprafaţă de 2,47 ha şi a dispus reconstituirea  dreptului de proprietate şi cu privire la acest teren.

În aceste condiţii, instanţa a apreciat că în mod greşit s-a emis titlul de proprietate doar pe numele contestatoarei.

Instanţa a apreciat că, în considerarea art.13 alin.3 din Legea nr.18/1991, titlul de proprietate trebuia să se emită cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor care au formulat cerere de reconstituire şi nu doar pe numele celui care a formulat contestaţia ; altfel spus, în condiţiile în care contestaţia uneia dintre persoanele îndreptăţite vizează chestiuni legate de fondul dreptului, cum este cazul de faţă, aceasta profită şi celorlalţi moştenitori, aplicându-se prin asemănarea dispoziţiile art.60 alin.2 din Codul de procedură civilă, privind  regimul juridic al coparticipării procesuale.

În consecinţă, instanţa a admis cererea şi a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.X/21.02.2007 emis pe numele cetăţeanului M C, în calitate de moştenitor al defunctei T T, cu privire la numele beneficiarului, în sensul completării titlului cu numele reclamantului T D. 

Instanţa a obligat Comisia Locală S să îndeplinească formalităţile premergătoare pentru eliberarea unui nou titlu de proprietate şi, respectiv, Comisia Judeţeană O să elibereze un nou titlu de proprietate, în cuprinsul căruia, la rubrica cetăţeanul să fie trecută atât M C cât şi T D, menţinând celelalte elemente.

În temeiul art.453 din Codul de proc.civilă, instanţa a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat

Calea de atac exercitata:

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelanta-pârâtă COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi solicitând modificarea acesteia şi în consecinţă respingerea cererii reclamantului T D, având în vedere următoarele considerente:

- Titlul de proprietate nr. X/21.02.2007 a fost emis şi eliberat în baza Hotărârii nr X/25.04.2003 adoptată de Comisia Judeţeană O, în cadrul procedurii administrativ jurisdicţională de reconstituire a dreptului de proprietate.

Aşa cum a mai precizat şi prin apărările formulate în faţa instanţei de fond, legile fondului funciar au stabilit o procedură specială, derogatorie, de revendicare a dreptului de proprietate, de către persoanele îndreptăţite, pentru terenurile agricole preluate în moc abuziv de către stat în perioada comunistă.

În această fază prealabilă administrativ- jurisdicţională esenţială este formularea cererii de retrocedare a dreptului de proprietate în termenul legal, stabilirea persoanelor îndreptăţite, întinderea dreptului de proprietate raportat la actele doveditoare depuse de solicitant - acte de proprietate, copii Registre Agricole din ultimii ani înainte de colectivizare cereri de intrare în CAP. Nedepunerea cererii în termen atrage pierderea dreptului de a mai solicita retrocedarea terenului - art. 9, art. 11, ar. 13 din Legea nr. 18/1991 rep. Calitatea de persoană îndreptăţită este stabilită raportat la prevederile art. 8, 13 din Legea nr 18/1991 rep. coroborat cu art. 1121 NCC (fost 696 Cod Civil) şi Decizia nr. XI/2007 pronunţată de I.C.C.J în soluţionarea recursului în interesul legii.

Asupra cererilor formulate se pronunţă Comisiile Locale de fond funciar admiţându-le sau respingându-le. împotriva soluţiei Comisiei Locale persoanele îndreptăţite formulează contestaţii la Comisia Judeţeană O care validează sau invalidează propunerile.

Faţă de pretenţiile invocate de reclamant şi prevederile legale sus - menţionate arătă că într- adevăr prin cererea nr. X/31.03.1998 atât M C cât şi T D au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul arabil şi cel cu vegetaţie forestieră de la autoarea de rol T T.

Comisia Locală de fond funciar S a respins însă cererea în ceea ce priveşte terenul arabil. Urmând procedura (art. 26 din H.G. nr. 1172/2001 -în vigoare la acea dată) împotriva soluţiei de respingere a formulat „contestaţie" la Comisia Judeţeană O, numai cetăţeanul M C.

Atâta timp cât nu a contestat şi în numele cetăţeanului T D, se prezumă că acesta a fost mulţumit de soluţia adoptată şi nu a mai contestat-o.

Pentru aceste motive, analizând contestaţia doamnei M C, Comisia Judeţeană O a admis-o şi a recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,47 ha teren agricol, adoptând în acest sens Hotărârea nr. X/25.04.2003.

Această hotărâre nu a fost contestată, devenind definitivă şi a stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. X/21.02.2007.

Comisia Judeţeană O s-a pronunţat în limitele pentru care a fost învestită şi numai în ceea ce priveşte persoanele care au sesizat-o.

În concluzie, apreciază că Titlul de proprietate nr. X/21.02.2007 este legal emis

 Solicită admiterea apelului ala  cum a fost formulat, modificarea sentinţei de fond în sensul respingerii cererii reclamantului T D.

În ceea ce priveşte obligarea Comisiei Judeţene Olt la plata cheltuielilor de judecată consideră că instanţa nu poate reţine că apelanta are vreo culpă, atâta timp cât toată documentaţia premergătoare este întocmită şi înaintată de către Comisia Locală S Nu se poate dovedi culpa Comisiei Judeţene O atâta timp cât aceasta  s-a pronunţat în limitele pentru care a fost învestită.

În drept, a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 466 şi urm. Cod Procedură Civilă.

A solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, conform art. 411 alin. 2 C.P.C.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel si apelantul pârât M M, apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi solicitând anularea acesteia şi în consecinţă trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere următoarele considerente:

In fapt prin hotărârea supusa apelului de fata instanţa de fond Ia primul termen de judecata soluţionează cauza in contradictoriu cu apelantul pârât, fără ca procedura de citare sa fie legal realizata.

Astfel, reclamantul T D indica drept domiciliu al apelantului pârât pentru comunicarea actelor de procedura ca fiind in B, adresa la care acesta  nu a locuit niciodată si nu locuieste nici actualmente.

Aşa cum dovedeşte cu copia cărţii de identitate ataşata la cererea de apel,  are domiciliul in B, adresa indicata de reclamant fiind adresa numitei M C decedata in anul 2013.

In raport de aceasta situaţie  nu a avut cunoştinţă de existenta procesului, nu i-a fost comunicata cererea de chemare in judecata, nu au avut dreptul legal si procesual sa-şi formuleze apărarea inclusiv pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a s,a neavând calitatea de moştenitor al numitei M C neacceptând succesiunea.

Pentru motivele arătate solicita admiterea apelului aşa cum a fost formulat.

In dovedire, a înţeles să solicite proba cu înscrisuri.

In temeiul art. 223-alin. 3 Cod proc civila a solicitat judecata cauzei in lipsa.

La data de 05.02.2020, intimatul reclamant T D a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei nr. X/18.12.2019, ca fiind legală şi temeinică.

Susţine intimatul că prin cererea de chemare in judecata, a indicat drept domiciliu al acestuia. Acesta era singurul domiciliu din B pe care il cunoştea, era domiciliul mamei acestuia, aşa cum rezulta din certificatul de moştenitor nr.X din19 septembrie 1994, depus la dosarul de fond, el fiind singurul copil al acesteia. Totodată, a cerut si citarea acestuia la adresa din N, S, jud.O, locul unde acesta locuieşte faptic.

Potrivit certificatului de moştenitor succesiv nr.X din 6 martie 2014, după autoarea M C si M N, depus în apel de apelant, aceste doua proprietăţi au revenit fiului apelantului, care are interes in prezenta cauza, si care nu a luat nicio atitudine in acest dosar si, totodată, imobil unde apelantul locuieşte, chiar daca a renunţat la moştenirea mamei.

Mai mult la fila 42 dosar fond, apelantul parat, fiind citat in N, S, jud.O, la data de 18.11.2019, chiar a semnat pentru primirea citaţiei, asa cum rezulta din confirmarea de primire, unde se menţionează calitatea primitorului-DESTINATARUL.

Pentru aceste motive, consideră ca procedura de citare cu apelantul parat a fost legal îndeplinită. Solicită respingerea apelului ca nefondat.

A solicitat  obligarea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecata, conf. art.453 Cod proc.civ.

La termenul de judecata de astăzi instanţa de apel a invocat si a pus in discuţia contradictorie a părtilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M  M, pe care a admis-o pentru considerentele reţinute in practicaua prezentei decizii, asa încât  cererea de chemare in judecata formulata împotriva acestui pârât se va respinge ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Dat fiind noul cadru procesual, in care  reclamantul solicita a se constata nulitatea absoluta parţială a titlului de proprietate exclusiv in contradictoriu cu cele două comisii pentru aplicarea legilor fondului funciar, instanţa de apel a invocat din oficiu excepţia inadmisibilitatii cererii, pe care o constată a fi întemeiata si o va admite, deoarece raportul juridic dedus judecăţii în cauza de faţă impune necesitatea judecării pricinii si in contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate înscris in titlul contestat.

In concret, titluar este numita  M C, care a decedat la 18.07.2013, potrivit certificatului de deces de la fila 11 ds apel,  iar unicul său succesor este, potrivit certificatului de mostenitor  succesiv nr.5/06.03.2014, numitul M C A Apelantul pârât este  renunţător la succesiunea autoarei sale.

In consecinţă, judecata in cauza de faţă nu se poate desfăsura in lipsa numitului M C A, care nu este parte in proces si care nu mai poate fi introdus in acest moment procesual (în apel), aşa încât excepţia inadmisibilităţii  se va admite, iar cererea de chemare in judecata  formulata in acest cadru procesual se va respinge, ca inadmisibila.

Pentru aceste considerente, in temeiul dispoz art.480 al.2 C pr civ, Tribunalul va admite apelurile declarate de apelanta-pârâtă  COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR şi de apelantul pârât M M, împotriva sentinţei civile nr.X/18.12.2019, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. X/311/2019, în contradictoriu cu intimatul reclamant T D si cu intimata-pârâtă COMISIA LOCALĂ S  PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, va schimba sentinţa, în sensul că va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M M, invocată din oficiu de către instanţă, şi în consecinţă va respinge cererea formulată de reclamant împotriva acestui pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Va admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu de către instanţă şi va respinge cererea formulată de reclamant împotriva celor două comisii de fond funciar, ca inadmisibilă.

Data publicarii pe portal: 31.07.2020