Acţiune vizând acordarea sporului de 9% în temeiul art. 108 lit. b din Legea nr. 223/2015, pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară și sporul pentru însemnul ono

Acţiune vizând acordarea sporului de 9% în temeiul art. 108 lit. b din Legea nr. 223/2015, pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară și sporul pentru însemnul onorific de 20% prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995. Netemeinicie.

Faţă de Decizia nr.301/7 mai 2019 a Curţii Constituţională a României este fără echivoc  modul de aplicare a dispozițiilor art.108, împrejurarea că plafonul instituit de art. 30 din lege este aplicabil şi în situaţia sporurilor prevăzute de art. 108 din aceeaşi lege.

În concluzie hotărârea instanţei de fond care a stabilit acordarea drepturilor prevăzute de art. 108, respectiv procentul de 9 % separat de pensia militară, este nelegală urmând a fi schimbată şi respins şi acest capăt de cerere.

Secţia I Civilă, Decizia civilă nr. 70 din 07 iulie 2020

Prin acţiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 13.11.2019 sub nr…/97/2019,  ca urmare a disjungerii din dosarul nr…/97/2019, acţiune precizată ulterior, reclamanta P.  a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Interne – Casa de Pensii Sectorială,  solicitând: 1. obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie, prin adăugarea separat de pensia militară, calculată şi plafonată potrivit art. 28-30 din aceeaşi lege, a sporului de 9 % prevăzut de art. 108 al. 1 lit."c" din Legea nr. 223/2015 pentru contribuţia la pensia suplimentară şi a sporului pentru însemnul onorific de 20%  prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995.

Prin sentinţa civilă nr.157/2020, Tribunalul Hunedoara a admis în parte acţiunea de asigurări sociale formulată de reclamanta P.  împotriva pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului  Afacerilor Interne şi în consecinţă, a obligat pârâtă să valorifice reclamantei contribuţia de 9 % la fondul pentru pensia suplimentară prevăzută de art.108 din Legea nr. 223/2015, prin adăugarea acesteia separat de pensia militară, calculată şi plafonată potrivit art. 28-30 din Legea nr.223/2015. A respins ca premature capetele de cerere privind diferenţele de pensie actualizate cu indicii de inflaţie şi dobânzile legale aferente. A respins în rest acţiunea.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel ambele părţi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În expunerea criticilor reclamanta arată, în esenţă, următoarele:

- nelegal instanţa nu a acordat sporul pentru  Însemnul Onorific prevăzut de art. 11 din Legea nr.80/1995, deşi s-au prezentata argumente mult mai temeinice decât în cazul sporului pentru pensia suplimentară;

- instanţa a analizat cererea abstract, iar modul de calcul aplicat de pârâtă a fost interpretat greşit de instanţa de fond. Legiuitorul trebuia să modifice textele de lege care prevăd aceste sporuri prin care să precizeze acordarea acestora cu aplicarea prev. de art. 30 şi 60 din legea cadru, însă nu au fost nici modificate şi art.108 a rămas în capitol distinct.

- respingerea capetelor de cerere privind plata diferenţelor de pensie nu are temei şi suport legal. Instanţa nu a luat în considerare Decizia ÎCCJ nr.12/2017 şi Decizia CCR nr.439/2015, invocate prin cererea de chemare în judecată.

Sporul prevăzut de art. 108 din lege este un spor individual şi nu intră în limitările prev de art. 60 şi art. 30.

În expunerea criticilor pârâta a arătat în esenţă următoarele:

- instanţa a acordat drepturi în afara cadrului legal, ori nefăcând parte din puterea legislativă nu îi era permis să creeze lege.

- instanţa nu a ţinut cont de art. 11 al. 3 din Legea nr.47/1992, a sfidat deciziile CC obligatorii şi a interpretat eronat disp. art. 108 din Legea nr.223/2015. Apelanta reiterează deciziile Curții Constituționale  652/2018, 783/2018, 43/2019, 322/2019.

- referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, precizează faptul că unul şi acelaşi drept nu poate fi aplicat cu repetiţiune, atât algoritmul de calcul al cuantumului pensiei militare recalculate prin introducerea în procentul total al pensiei, cât şi după aplicarea plafonării.

În ceea ce priveşte interdicţia stabilită prin dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, are caracter general, în sensul că se aplică tuturor pensiilor recalculate, adică tuturor acelor situaţii în care procentul concret obţinut de pensionar după acordarea procentelor de majorare (pentru fiecare an din vechimea cumulată care depăşeşte 25 de ani şi pentru vechimea contribuţiei la pensia suplimentară, aşa cum este dreptul prevăzut de art. 108 din lege) ar conduce la stabilirea unei pensii recalculate superioare nivelului de 85% din baza de calcul.

Prin decizia civilă nr. 707/07.07.2020 Curtea de Apel Alba Iulia a admis ca fondat apelul declarat de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a schimbat în parte sentința și în consecință a respins în tot cererea formulată de reclamanta P.  în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.

Prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit  dispoziţiile art. 30, 60 şi 108 din Legea nr. 223/2015, dispoziţii ce plafonează pensia la 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28, respectiv media salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegerea reclamantei.

Reclamanta  pretinde că trebuia să  beneficieze şi de un spor de 9 % în temeiul art. 108 din Legea nr.223/2015, care prevede că: „pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

 a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;

 b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;

 c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.”

Contrar modului de calcul utilizat de prima instanţă, procentul de 9 %  se include în  procentul de  85 %  - plafon prevăzut în art. 30, nefiind un drept  un  drept suplimentar,  recunoscut  exclusiv în favoarea celor care au plătit contribuţia pentru pensie suplimentară şi  adăugat la pensia determinată conform art. 28-29 din lege. 

Calculul pârâtei în sensul adăugării procentului de 9 % pentru pensie suplimentară la procentul  stabilit  pentru vechimea realizată de reclamantă, prin aplicarea apoi, per total, a  plafonului de 85 %, este legal şi în acord cu prevederile art. 30 din Legea nr. 223/2015.

Corect apelanta pârâtă arată că prima instanţă nu a respectat deciziile Curţii Constituţionale care sunt general obligatorii de la publicarea în Monitorul Oficial.

În cauză prezintă relevantă este Decizia nr.301/7 mai 2019 a Curţii Constituţională a României, cu precădere paragrafele 49-57, astfel:

„49. În vederea soluţionării criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea va preciza corelaţiile care există între, pe de o parte, dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, care fac obiectul acestor critici şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) şi art. 108 din Legea nr. 223/2015. Astfel, întrucât art. 30 din Legea nr. 223/2015 reglementează aspecte care ţin de cuantumul pensiei de serviciu, se impune clarificarea, în prealabil, a noţiunilor de pensie de serviciu, vechime cumulată, bază de calcul al pensiei de serviciu, spor la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei şi determinare a cuantumului pensiei de serviciu.

50. Mai întâi, Curtea observă că dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora "Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă; b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.", stabilesc natura juridică a pensiei de serviciu, condiţiile de acordare şi titularii eligibili.

51. De asemenea, Curtea observă că, pentru înţelegerea mecanismului de calcul al pensiei militare de stat, punctul de plecare îl reprezintă noţiunea baza de calcul al pensiei militare de stat. Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 stabileşte modalitatea de stabilire a bazei de calcul al pensiei de serviciu, după cum urmează: "Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ:" [... urmează enumerarea tipurilor de venituri care nu se includ în baza de calcul]".

52. Curtea reţine, în continuare, că modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu este reglementată de dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora "Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28". Dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 sunt necesare şi generale, în sensul că, în absenţa lor, nu s-ar putea calcula cuantumul niciunei pensii de serviciu.

53. În schimb, dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora "pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.", precum şi dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora "Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 - 15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 - 25 ani, c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.", au un caracter opţional, în sensul că ele pot sau nu să devină incidente în stabilirea cuantumului pensiei militare de stat. Astfel, privite din perspectiva dispoziţiilor art. 47 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora "Articolul cuprinde, de regulă, o singură dispoziţie normativă aplicabilă unei situaţii date.", dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 au ca situaţie dată eventualitatea în care este depăşită vechimea minimă de 25 ani, iar ca dispoziţie normativă adăugarea a câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015 la cuantumul pensiei stabilit potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 223/2015. În mod similar, situaţia dată a art. 108 din Legea nr. 223/2015 este plata de către militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special a contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau a contribuţiei individuale la buget, iar dispoziţia normativă este acordarea sporurilor în condiţiile prevăzute de lit. a), b) şi c) ale aceluiaşi articol.

54. Art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează însă efectele dispoziţiilor normative ale art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 şi, respectiv, ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. În absenţa art. 30 din Legea nr. 223/2015, aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. b) şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 ar lăsa deschisă posibilitatea ca o pensie militară de stat să aibă un cuantum mai mare decât însăşi baza de calcul al acesteia.

55. Legiuitorul a exclus, însă, prin adoptarea dispoziţiilor criticate, o astfel de posibilitate. Această opţiune a legiuitorului este, în opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, de natură să conducă la discriminarea pensionarilor ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depăşesc cota de 85% din baza lor calcul faţă de pensionarii ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depăşesc cota de 85% din baza lor de calcul.

56. Curtea reţine că, prin instituirea pragului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul nu a urmărit să trateze diferenţiat cele două categorii de pensionari. Legiuitorul a urmărit, în mod nemijlocit, doar să plafoneze cuantumul maxim al pensiei militare de stat. În acest context, reiterează jurisprudenţa sa referitoare la dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora "Pensia poliţistului stabilită în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei". Astfel, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a statuat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului.

57. Curtea reţine că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. De altfel, Curtea a procedat în aceeaşi manieră şi cu alte ocazii când a soluţionat critici similare ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 (Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, paragrafele 41 - 42, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragrafele 65  - 67, sau Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018).”

Prin urmare, faţă de această decizie a CCR, este fără echivoc împrejurarea că plafonul instituit de art. 30 din lege este aplicabil şi în situaţia sporurilor prevăzute de art. 108 din aceeaşi lege, redate mai sus.

  Faţă de aceste statuări ale instanţei constituţionale cu evidenţă susţinerile reclamantei referitoare la neaplicarea plafonării de 85 %, prevăzut de art. 30 din Legea nr.223/2015, argumentele aduse în favoarea acestei teze, respectiv capitolele în care sunt articolele incidente, caracterele juridice ale drepturilor solicitate etc., nu pot fi primite.

Reclamanta, prin întâmpinare, interpretează greşit aceste decizii ale CCR, relevând doar statuările instanţei constituţionale, ce fac referiri la deciziile anterioare pronunţate, cu legătură directă şi în care se analizează dispoziţiile art. 79 din Legea nr.179/2004, care prevedeau că pensia poliţistului nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. 

Este real că CCR face aceste trimiteri, cum sunt şi în decizia relevată mai sus, la paragraful 59, însă se arată expres că aceste considerente din deciziile 450/2006, 558/2006, în care a statuat că prevederile art.79 din Legea nr.179/2004 nu au caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, ce se înscrie în prerogativele legale, se aplică mutatis mutandis şi în cazul disp. art. 30 din Legea nr.223/2015 care instituie un plafon de 85% din baza de calcul peste cuantumul pensii de serviciu.

În concluzie hotărârea instanţei de fond care a stabilit acordarea drepturilor prevăzute de art. 108, respectiv procentul de 9% separat de pensia militară, deci peste plafonul stabilit de art. 30 din Legea nr.223/2015 este nelegală, urmând a fi schimbată şi respins şi acest capăt de cerere.

Întrucât reclamantei nu i se pot admite cererile referitoare la sporul de 9% şi cel de 20% pentru cele arătate în cele ce preced, cu evidenţă nici celelalte cereri referitoare la repararea pagubelor cauzate nu pot fi admise, fiind accesorii capetelor principale.

Domenii speta

Spete similare