Litigiu de muncă. Acțiune privind acordarea sporului pentru pensie suplimentară și pentru însemnul onorific cadrelor militare.

Litigiu de muncă. Acțiune privind acordarea sporului pentru pensie suplimentară și pentru însemnul onorific cadrelor militare.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 108 şi 30 din Legea nr.223/2015, rezultă că pensia militară calculată potrivit Legii nr. 223/2015, inclusiv cu luarea în calcul a sporului pentru contribuţia la pensie suplimentară, nu poate depăşi plafonul maxim de 85% din baza de calcul prevăzută de art. 28.

În cauză sunt aplicabile și dispoziţiile art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Secția I  civilă, Decizia civilă nr. 802 din  15 iulie 2020

Prin sentinţa civilă nr.966/2019, Tribunalul Hunedoara a admis în parte acţiunea reclamantului  şi în consecinţă:

A anulat decizia nr…/25.02.2019 emisă de pârâtul Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi hotărârea nr…/23.04.2019 emisă de pârâtul Ministerului Afacerilor Interne - Comisia de contestaţii pensii.

A obligat-o pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la recalcularea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamantul, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 223/2015, în sensul de a aplica la cuantumul pensiei stabilite conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 sporul pentru pensia suplimentară de 9% prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015.

A obligat-o pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la recalcularea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamantul, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 223/2015, în sensul de a aplica la cuantumul pensiei stabilite conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 sporul pentru „Însemnul onorific” prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

A obligat-o pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la plata către reclamant a diferenţele de pensie rezultate în urma recalculării, începând cu data de 01.01.2019, sume ce se vor actualiza cu rata indicelui de inflaţie până la data plăţii efective şi asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare, calculată de la data de 01.01.2019 şi până la data plăţii efective.

A respins în rest acţiunea ca neîntemeiată, iar pârâţii au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin decizia nr…/25.02.2019 emisă de Ministerul Apărării Naţionale -  Casa de Pensii Sectorială, cu începere de la data de 01.01.2019, reclamantului i s-a stabilit o pensie militară de stat în valoare de 2838 lei, fiind inclusă în baza de calcul, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, contribuţia pentru pensie suplimentară în procent de 9%, la care s-a adăugat suma de 825 lei – sumă corespunzătoare ordinului/semnului onorific.

Din buletinul de calcul al pensiei rezultă că pensia s-a stabilit pentru o vechime în serviciu de 33 ani, 3 luni şi 165 zile, că vechimea pentru pensie suplimentară este de 32 ani, 9 luni şi 22 zile, contribuţia pentru pensia suplimentară este de 9%, iar baza de calcul conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 este de 4851 lei.

Prima instanţă a constatat că, aplicând prevederile art. 28 -30 din Legea nr. 223/2015,  pentru vechimea în serviciu, aplicând plafonul procentual de 85% la baza de calcul de 4851 lei, pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a calculat o pensie de serviciu în cuantum de 4512 lei, la care a adăugat suma corespunzătoare ordinului/semnului onorific (825 lei), în total 4948 lei.

Reclamantul  pretinde că  trebuia să  beneficieze şi de un spor de 9% în temeiul art. 108 din lege. Tribunalul a reţinut,  contrar modului de calcul utilizat de pârâtul Casa sectorială de pensii a MAI, că procentul de 9% nu se include în procentul de  85%, plafon prevăzut în art. 30, ci este un drept suplimentar, recunoscut exclusiv în favoarea celor care au plătit contribuţia pentru pensie suplimentară şi deci trebuia adăugat la pensia determinată conform art. 28-29 din lege. 

Calculul pârâtului Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în sensul adăugării procentului de 9% pentru pensie suplimentară la procentul stabilit pentru vechimea realizată de reclamant, prin aplicarea apoi, per total, a plafonului de 85%, goleşte de conţinut dreptul recunoscut prin art.108; aceeaşi concluzie rezultă şi din succesiunea normelor din cuprinsul legii întrucât sporul pentru pensie suplimentară este reglementat doar  în partea finală. Dacă intenţia legiuitorului ar fi fost să includă şi acest spor în plafonul maxim de 85%, în mod cert reglementarea se regăsea anterior plafonului instituit prin art. 30,  în dispoziţiile privitoare la modalitatea de calcul a pensiei şi nu în mod distinct, într-un alt capitol (final), sub forma unui spor procentual suplimentar, care se aplică la pensia stabilită.

S-a reţinut că, în timp ce art. 28-30 au în vedere baza de calcul şi stabilirea cuantumului pensiei în raport de vechimea în serviciu realizată, art. 108 reglementează un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite pentru persoanele care au înţeles să achite contribuţiile la pensia suplimentară. 

Un alt argument în sprijinul tezei că sporul prevăzut de art. 108 nu intră în limitarea reglementată de art. 30 este faptul că acest spor este o contraprestaţie a plăţii contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară şi nu se confundă cu pensia de serviciu. Prin urmare, numai cei ce au contribuit la acest fond au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuţii, deoarece corelativ obligaţiei de plată a contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară s-a născut dreptul celui ce a plătit această contribuţie de a beneficia de acest spor.

În consecinţă, susţinerile reclamantului referitoare la modul de stabilire a drepturilor de pensie prin raportare la contribuţia de 9% la pensia suplimentară au fost apreciate ca întemeiate.

Referitor la pretenţia reclamantului având ca obiect sporul pentru „Însemnul onorific” s-a reţinut că, potrivit art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, „Pensionării militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

Faţă de această dispoziţie legală, instanţa a constatat că reclamantul are dreptul la spor pentru însemnul onorific, aplicat la cuantumul pensiei stabilite conform art. 28 din Legea nr. 223/2015.

Referitor la petitul privind majorările şi indexările aplicate prin decizia de pensie şi cele stabilite ulterior, instanţa l-a respins în condiţiile în care reclamantul nu a arătat punctual care sunt acele majorări şi indexări care nu i-au fost acordate pentru ca instanţa să poată analiza cererea reclamantului.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel pârâţii Casa de Pensii Sectorială a MAI şi Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de contestaţii pensii, solicitând schimbarea soluţiei, în sensul respingerii în întregime a acţiunii.

 În dezvoltarea motivelor de apel, apelanţii susţin că soluţia primei instanţe este rezultatul unor erori de raţionament juridic şi de aplicare a legii, care au condus la acordarea de drepturi în afara cadrului Legii nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat.

Apelanţii susţin că l-a stabilirea pensiei reclamantului a fost aplicat legal sporul procentual prevăzut de dispoziţiile art.108 din Legea nr.223/2015şi că niciunul dintre elementele prin care a fost majorat procentul pensiei cuvenite reclamantului nu este înlăturat de la plafonare. Interdicţia stabilită de art.30 din Legea nr. 223/2015 are caracter general, în sensul că se aplică tuturor situaţiilor în care procentul concret obţinut de pensionar după acordarea procentelor de majorare  care ar conduce la stabilirea unei pensii recalculate, superioare nivelului de 85% din baza de calcul. 

Referitor la Semnul Onorific se susţine că trebuie avute în vedere prevederile art. 60 din legea nr. 223/2015 referitoare la plafonul pensiei nete şi că suma aferentă Semnului Onorific nu poate reprezenta un procent din cuantumul net al pensiei, raportat la art. 3 din Anexa 1 la Ordinul MAI nr. 31/2016.

Apelanta Casa de pensii sectorială indică practică judiciară şi arată că instanţa de fond a nesocotit jurisprudenţa Curţii Constituţionale, dezvoltată în legătură cu articolele incidente speţei.

În drept se invocă art. 470 NCPC.

Prin decizia nr.802/2020 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelurile declarate de pârâtele Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne împotriva sentinţei civile nr. 966/2019 pronunţată de Tribunalul Hunedoara și a schimbat  sentinţa atacată în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru următoarele:

În forma iniţială, art. 108 din Legea nr. 223/2015 prevedea că „militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la bugetul de stat beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite în condiţiile art. 29, 30 şi 39 ...”. Aşadar, la momentul adoptării Legii nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut în mod expres că sporul pentru contribuţia la pensia suplimentară se adaugă la pensia stabilită în condiţiile art. 29 şi 30, astfel cum erau numerotate iniţial în lege.

Această formă a legii nu a fost niciodată aplicată, ea fiind modificată prin OUG nr. 57/2015, înainte de intrarea în vigoare a legii. Potrivit art. 40 pct. 20 din OUG nr. 57/2015, conţinutul art. 108 din Legea nr.223/2015 s-a modificat  în sensul că „pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:...” 

Potrivit art. 30 din Legea nr. 223/2015, în forma de la data intrării în vigoare a legii, pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 108 şi 30 din Legea nr. 223/2015, rezultă că pensia militară calculată potrivit Legii nr. 223/2015, inclusiv cu luarea în calcul a sporului pentru contribuţia la pensie suplimentară, nu poate depăşi plafonul maxim de 85% din baza de calcul prevăzută de art. 28.

În acest sens a decis şi Curtea Constituţională în decizia nr. 322/2019, în care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 108 din Legea nr. 223/2015 datorită includerii acestui spor în baza de calcul al pensiei, supusă plafonării art. 30 din aceeaşi lege. Instanţa de control constituţional, făcând trimitere la decizia sa cu nr. 656/2018 (având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a art. 40 din OUG nr. 57/2015) a statuat că plafonarea cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea bazei de calcul, precum şi includerea  sporului pentru pensia suplimentară în baza de calcul al pensiei se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului care „ este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia".

De asemenea, prin decizia nr. 301/2019, Curtea Constituţională a reţinut că  „art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează efectele dispoziţiilor normative ale art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 223/2015 şi, respectiv, ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. În absenţa art. 30 din Legea nr. 223/2015, aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. 1 lit. b şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 ar lăsa deschisă posibilitatea ca o pensie militară de stat să aibă un cuantum mai mare decât însăşi baza de calcul al acesteia.”

Curtea Constituţională a reţinut că prin instituirea pragului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul nu a urmărit să trateze diferenţiat pensionarii ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. 1 şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depăşesc cota de 85% din baza lor calcul faţă de pensionarii ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. 1 şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depăşesc cota de 85% din baza lor de calcul. Legiuitorul a urmărit în mod nemijlocit doar să plafoneze cuantumul maxim al pensiei militare de stat.

Faţă de cele ce preced, având în vedere modalitatea actuală de reglementare a prevederilor art. 108 din lege, esenţial diferită de forma iniţială a normei, dar şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, se  constată că sporul de 9% pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, este inclus în plafonul maxim de 85% din baza de calcul a pensiei militare de stat, prevăzut de art. 30 din lege, astfel că, solicitarea reclamantului de acordarea a acestui spor ca drept individual, adăugat la pensia militară este neîntemeiată,

Argumentul primei instanţe, în sensul că, din succesiunea normelor din cuprinsul legii (sporul pentru pensie suplimentară fiind reglementat doar în partea finală), rezultă intenţia legiuitorului de a adăuga acest spor la cuantumul pensiei şi nu de a-l include în plafonul de 85%, nu poate fi primit. Aşa cum s-a reţinut anterior, concepţia legiuitorului la momentul adoptării Legii nr. 223/2015 a fost aceea de a adăuga sporul prevăzut de art. 108 la cuantumul pensiei calculate potrivit art. 28 – 30 din lege, la acel moment neexistând o plafonare a pensiei militare de stat. Aceasta a fost raţiunea pentru care sporul a fost reglementat în capitolul „Dispoziţii finale”.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, legiuitorul a modificat acest act normativ, schimbând în mod esenţial concepţia privind stabilirea pensiei militare de serviciu, inclusiv prin plafonarea sa la un procent de 85% din baza de calcul. În acest sens a fost modificat şi art. 108, sintagma „beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei” (care presupune o primă etapă de stabilire a pensiei şi apoi adăugarea sporului) fiind înlocuită cu sintagma „la stabilirea pensiei ... se acordă sporul”, ceea ce presupune că, la momentul stabilirii pensiei se iau în calcul toate sporurile, inclusiv cel prevăzut de art.108, cu respectarea prevederilor art. 30 referitoare la plafonarea pensiei.

Împrejurarea că legiuitorul nu a schimbat structura actului normativ, ci a modificat dispoziţiile legale în ordinea în care erau numerotate în textul iniţial nu prezintă relevanţă, întrucât interpretarea sistematică şi teleologică a textului legii, aşa cum a fost modificat prin art.40 din OUG nr.57/2015, duce la concluzia că raţiunea modificării a fost aceea de a înlătura prevederile arbitrare care ar fi putut determina diferenţieri de tratament şi de a stabili o modalitate clară şi transparentă de calculare a pensiilor militare de stat. De altfel, în acest sens este şi interpretarea Curţii Constituţionale în deciziile menţionate mai sus.

Referitor la criticile privind sporul pentru „Însemnul onorific”, prevăzut de art. 11 din Legea nr.80/1995, Curtea constată următoarele:

Din buletinul de calcul al pensiei reclamantului rezultă că sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 a fost adăugat la plafonul de 85%, iar nu inclus în acest plafon.

După calcularea pensiei conform art. 28 -30 din Legea nr. 223/2015, cu adăugarea sporului prevăzut de legea nr. 85/1995, apelanta pârâta Casa Sectorială de Pensii a MAI a aplicat în mod corespunzător dispoziţiile art. 60 alin. 1 din Legea nr.223/2015, potrivit cărora, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Prin decizia nr. 497/2019, Curtea Constituţională a reamintit „că, pronunţându-se asupra prevederilor art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, abrogată la data de 1 ianuarie 2011 care, la rândul lor, plafonau cuantumul pensiei militare de stat, a reţinut că aceste prevederi instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul”. Acest principiu este instituit de dispoziţiile art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 care reglementează în prezent pensiile militare de stat, astfel că criticile apelantelor sunt întemeiate şi cu privire la acest aspect.

Domenii speta

Spete similare