Respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă

Conform certificatului de deces depus în susţinerea contestaţiei în anulare, partea civilă a decedat la data de 14.12.2020. În ciuda acestui fapt, defunctul a continuat să fie citat de către instanţa de apel la toate termenele subsecvente (decesul acestuia nefiind cunoscut de către instanţă), iar toate citaţiile au fost primite de soţia acestuia, petenta din prezenta contestaţie în anulare.

 Contestatoarea nu s-a prezentat însă la vreun termen în faţa instanţei de apel, nu a formulat vreo cerere scrisă prin care să aducă la cunoştinţa instanţei împrejurarea survenită şi nici nu a depus la dosarul de apel certificatul de deces. Abia după comunicarea deciziei şi în condiţiile în care Curtea de Apel a modificat în totalitate sentinţa primei instanţe în sensul achitării inculpatului şi respingerii pretenţiilor civile, contestatoarea a formulat prezenta cerere, aducând oficial la cunoştinţa instanţei decesul părţii civile.

Conform art. 24 alin. 1 din Codul de procedură penală, acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale în caz de deces a părţii civile, dacă moştenitorii acesteia îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile, în termen de cel mult două luni de la data decesului sau a reorganizării, desfiinţării ori dizolvării. Faţă de aceste dispoziţii ale legii penale, în prezenta speţă sunt relevante două consecinţe: urmaşii persoanei vătămate nu pot avea vreo calitate în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a laturii penale a cauzei (practic aceştia nu pot „moşteni” calitatea de persoană vătămată, ci doar pe cea de parte civilă), iar pe de altă parte legea impune un comportament activ al moştenitorilor, care într-un interval de maxim două luni trebuie să-şi exprime în faţa instanţei voinţa de a continua exercitarea acţiunii civile. În speţă însă, moştenitoarea defunctului (contestatoarea) a primit personal toate citaţiile destinate defunctului, în calitate de parte civilă, însă a rămas în pasivitate şi nu a înţeles să-şi exercite dreptul prevăzut de art. 24 alin. 1 Codul de procedură penală.

În consecinţă, contestatoarea nu a dobândit şi nu dobândeşte calitatea de parte în procesul penal, astfel că nu are calitatea de a formula o contestaţie în anulare. Conform art. 427 alin.1 din Codul de procedură penală, contestaţia în anulare poate fi făcută de oricare dintre părţi, de persoana vătămată sau de către procuror, legiuitorul neprevăzând vreo excepţie referitoare la moştenitorii sau rudele apropiate ale vreunei părţi (cum de exemplu a procedat în cazul revizuirii sau al declarării apelului).

Este, de asemenea, adevărat că în cursul judecăţii apelului în dosarul nr. 22692/193/2017 al Curţii de Apel Suceava – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, la termenul din data de 10.09.2021, inculpatul a declarat în faţa instanţei că din cunoştinţele sale partea civilă este decedată. Deşi instanţa a dispus efectuarea de verificări în DEPABD, din actele dosarului nu rezultă că astfel de verificări ar fi fost efectiv realizate, însă acest demers al instanţei viza buna desfăşurare a activităţii de judecată, fără a avea însă la bază o obligaţie legală şi, în consecinţă, nu poate avea nici vreo sancţiune. Singura obligaţie legală în materie este cea prevăzută de art. 24 alin. 1 din Codul de procedură penală şi aceasta revenea contestatoarei care a primit personal toate citaţiile adresate defunctului său soţ.

Domenii speta

Spete similare