Pluralitate de infracțiuni. Aplicarea Deciziei hp nr. 22/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Recidivă post condamnatorie. Operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante. Primul termen al recidivei

DREPT PENAL

Pluralitate de infracțiuni. Aplicarea Deciziei HP nr. 22/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Recidivă post condamnatorie. Operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante. Primul termen al recidivei 

- art. 335 alin. 2 Cod penal

- art. 48 alin. 1 din Cod penal raportat la art. 320 alin. 1 din Cod penal

- art. 323 din Cod penal

În cazul recidivei post condamnatorii, operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracţiunea (C). Primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa rezultantă şi nu pedepsele individuale componente.

Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori

Decizia penală nr. 60/A din 11 februarie 2022

Prin Sentinţa penală nr. (...)/23.09.2021 pronunţată de Judecătoria (J1), în baza art. 335 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul (I), fiul lui (...), născut la data de (...), în (...), domiciliat în (...), C.N.P. (...), recidivist postcondamnatoriu, pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are dreptul de a conduce anulat, la o pedeapsă de un an închisoare.

În baza art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul (I), cu datele de identificare de mai sus, pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 48 alin. 1 raportat la art. 320 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul (I), cu datele de identificare de mai sus, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, la o pedeapsă de 9 luni închisoare.

În baza art. 97 alin. 1 Cod penal, s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de un an şi 3 luni închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2), definitivă prin neapelare la data de 07.05.2019.

S-a descontopit pedeapsa de un an şi 3 luni închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2) în pedepsele componente de 9 luni închisoare şi un an închisoare şi s-a înlăturat sporul de 3 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, cu referire la Decizia nr. 42/2008 a ÎCCJ – Secţiile Unite (RIL), au fost contopite pedepsele de 9 luni închisoare şi un an închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2), cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată în cauză pentru infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, care a atras anularea suspendării sub supraveghere, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de un an închisoare, la care s-a adăugat sporul de 6 luni închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse, rezultând pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, pedeapsă care a fost contopită cu celelalte două pedepse aplicate în cauza de faţă, de un an închisoare şi 6 luni închisoare, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de un an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 6 luni închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse, astfel ca inculpatul (I) să execute în final pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus desfiinţarea în totalitate a permisului de conducere fals cu seria (...), pretins a fi eliberat de autoritățile din Ucraina şi întocmit pe numele inculpatului (I), depus în plicul de la fila 114 dosar u.p.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că la data de 31.05.2019, în jurul orei 07:15, în faţa lucrătorilor poliţiei de frontieră care efectuau controlul de frontieră pe sensul de ieșire din România în Punctul de Trecere al Frontierei (...), s-a prezentat inculpatul (I), la volanul autoturismului marca VW, model Passat, cu numărul de înmatriculare (...), iar la solicitarea organelor de control de a prezenta și permisul de conducere, inculpatul a prezentat permisul de conducere seria (...) eliberat la data de 14.09.2018, de către autorităţile din Ucraina, valabil până la data de 14.09.2048, pe numele de (I), născut la data de (...), în Romania, pentru categoriile A, B, C, BE, CE de vehicule.

Întrucât au existat suspiciuni cu privire la autenticitatea permisului de conducere de provenienţă ucraineană prezentat pentru control, în sensul că nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic, organele poliţiei de frontieră au procedat la consultarea bazei de date D.E.P.A.B.D. – Evidenţă auto, pentru a se verifica dacă numitul (I) este posesorul vreunui permis de conducere emis de autorităţile române, ocazie cu care s-a constatat că acesta posedă un permis de conducere emis de autorităţile române care i-a fost anulat.

Pentru stabilirea cu exactitate dacă permisul de conducere ucrainean este autentic, organele de cercetare penală au formulat o adresă către Punctul de Contact Porubne în vederea verificării în evidențele ucrainene dacă permisul de conducere cu seria (...) a fost eliberat pentru numitul (I), răspunsul fiind că autoritățile ucrainene nu i-au emis numitului (I) permisul de conducere ucrainean cu seria (...) – fila 63 dosar u.p.

Prin Raportul de constatare criminalistică nr. (...) din 04.06.2019 întocmit de către specialiștii criminaliști din cadrul C.E.D.C.C – STPF (...), cu privire la permisul de conducere ucrainean seria (...) pretins a fi emis către numitul (I), specialiștii criminaliști au concluzionat că respectivul permis de conducere este contrafăcut prin folosirea tehnicii de calcul.

În urma verificărilor suplimentare, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (...) a comunicat organelor de cercetare penală că numitul (I) figurează în evidențe cu permisul de conducere românesc cu seria (...), emis în data de 09.11.2016, dar care este anulat – fila 61 dosar u.p.

În cursul urmăririi penale, numitul (I) a fost audiat în calitate de suspect și a declarat că în data de 31.05.2019, dimineața, s-a prezentat pe sensul de ieșire din țară la Vama (...), ocazie cu care s-a legitimat la volanul autoturismului marca VW, model Passat, cu numărul de înmatriculare (...). Cu această ocazie a prezentat pentru control și permisul de conducere personal, emis de către autoritățile ucrainene, având seria (...), emis la data de 14.09.2018. La controlul de frontieră, polițiștii români l-au informat despre faptul că acest document ucrainean este fals, sens în care a fost condus la sediu pentru verificări.

Cu privire la permisul de conducere personal ucrainean emis pe numele său, inculpatul a declarat că în urmă cu mai mult timp, fără să își amintească clar, în cursul anilor 2017 - 2018, a aflat de la o cunoștință din Italia, pe numele de (...), fără să fie sigur de numele acestuia, care avea permis de conducere ucrainean, că se poate face în Ucraina permis de conducere fără foarte multe formalități. În cursul verii anului 2017, fără să își aducă aminte exact momentul, ginerele său a venit din Spania în România cu familia, și s-a repatriat. După aceea, ginerele său a început să facă curse de camion pe relația Ucraina-România, acesta fiind șofer de TIR și având două camioane ale sale. Pe ginere îl cheamă (G), care este căsătorit cu fiica sa (F), născută la data de 03.11.1986, și au doi copii, (...) și (...).

În această perioadă, a avut probleme la instanțele din (L1) și (L2) unde a fost acuzat de infracțiuni la Codul Rutier. Instanța din (L2) i-a și anulat permisul de conducere românesc în cursul anului 2018, dar el îl avea asupra sa, deoarece în cursul anului 2017 îl ridicase de la poliția din Slovenia, după ce a plătit o amendă la Codul rutier sloven, și i s-au dat înapoi toate actele reținute de poliția slovenă.

În primăvara anului 2018, a vorbit cu ginerele său, despre ce îi povestea cunoștința sa din Italia, (...), cu privire la obținerea sau preschimbarea unui permis de conducere în Ucraina. După ceva timp, ginerele său s-a interesat despre modalitățile de preschimbare a permiselor de conducere străine în cele ucrainene, sens în care în vara anului 2018, fără să își amintească cu exactitate, i-a dat ginerelui său xerocopie după cartea sa de identitate, după permisul de conducere românesc și numele tatălui său, aceste acte şi date fiind cerute de către persoanele din Ucraina, urmând a fi trimise prin ginerele său către acestea.

În cursul anului 2018, a făcut două sau 3 curse în Ucraina, împreună cu ginerele său, din care un drum l-a făcut pentru a participa la interviul în vederea preschimbării permisului de conducere, acest interviu având loc în localitatea Cernăuți, din Ucraina.

În această perioadă a stat la un hotel din apropierea localității Cernăuți, la aproximativ 10 km de localitate, în zona unde trebuia să încarce ceva marfă ginerele său. Acolo a stat aproximativ 3-4 zile. După interviu, fără să își aducă aminte cu exactitate, a efectuat testare practică cu mașina, aproximativ 5-10 minute. Persoana care l-a intervievat pentru preschimbarea permisului de conducere era o persoană de sex masculin, cetățean ucrainean, care vorbea și limba română, nivel scăzut-mediu, în vârstă de aproximativ 50 de ani, mai înalt ca el, și corpolent, al cărui nume nu îl cunoaște.

A menționat că, în afară de aceste două activități, nu a făcut altceva, adică nu a făcut analizele medicale în Ucraina. Totodată, a precizat că permisul de conducere românesc care îi era oricum anulat și pe care îl avea asupra sa, l-a predat persoanei care l-a intervievat, în acel moment. A doua oară când a mers pentru permis, în perioada 11.10 - 16.10.2018, a fost informat de către ginerele său că permisul este gata și să meargă să îl ridice. În acest sens, în acea perioadă din luna octombrie 2018, a plecat cu ginerele său (G) din nou la Cernăuți și a ridicat permisul de conducere. La revenirea în țară, a stat aproximativ două zile la coadă, la vama Siret, cu camionul.

A precizat că nu a plătit pentru preschimbarea acestui permis de conducere niciun leu, dar ginerele său a avut prestări servicii cu unul din acești ucraineni, sens în care crede că aceste servicii au compensat cu onorariile pentru preschimbarea permisului de conducere.

Mai departe, inculpatul a declarat că în data de 31.05.2019, în jurul orelor 03-04 dimineață, a plecat din (L1), la volanul mașinii marca VW, model Passat, cu numărul de înmatriculare (...), dorind să ajungă în Italia, pentru interes personal. În jurul orelor 06.00 - 06.10, a ajuns în Vama (...), în stația Petrom, unde a parcat mașina și s-a dus pe jos până pe sensul de ieșire din țară, la controlul de frontieră, ocazie cu care le-a prezentat lucrătorilor poliției de frontieră române actele sale de identitate, adică cartea de identitate și pașaportul, precum și permisul de conducere personal ucrainean și i-a întrebat dacă poate să treacă granița cu aceste documente la volan.

După aproximativ 5 minute, i-a adus înapoi actele și i-a spus că poate să vină. Auzind aceste lucruri, s-a întors la mașină, și a plecat spre controlul de frontieră. Ajuns la control, în Vama (...), la același lucrător, i s-au cerut actele, el le-a dat iar mai apoi i s-a cerut să tragă pe dreapta și să aștepte. După aproximativ o oră, a fost informat că sunt probleme cu actele sale, și a fost condus la sediul acestora pentru verificări. La sediul poliției de frontieră a fost informat că permisul de conducere personal ucrainean este fals.

În data de 30.06.2020, după punerea în mișcare a acțiunii penale, (I) a fost audiat în calitate de inculpat, asistat de avocatul ales și a declarat că-și menține declarația inițială de suspect și în completarea declarației a adăugat că la momentul obținerii permisului ucrainean în Cernăuți, cu ocazia preschimbării acestuia din permis de conducere românesc, nu a avut cunoștință că acest document ucrainean ar fi fals, persoanele care i l-au înmânat garantându-i că permisul de conducere ucrainean este valabil.

A mai precizat că a mai fost oprit de patrule de poliție din Italia, localitatea Palazzollo, Slovenia, Austria respectiv Ungaria, ocazie cu care i s-a solicitat să prezinte și permisul de conducere, el prezentându-l pe cel ucrainean, care, după verificări, i s-a dat înapoi și i s-a permis continuarea călătoriei. A menţionat că nu are niciun document primit de la structurile ucrainene cărora le-a predat permisul românesc în vederea preschimbării în permis ucrainean.

În final, inculpatul a declarat în cursul urmăririi penale că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat întrucât a avut credința că permisul eliberat în Ucraina este autentic, singura chestiune recunoscută de către inculpat a fost că știa că avusese permisul de conducere anulat.

În declarația dată în faţa instanţei de fond, inculpatul a recunoscut faptele astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, a solicitat aplicarea procedurii judecăţii în cazul recunoaşterii învinuirii şi a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

În drept, instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului (I) constând în aceea că, în cursul anului 2018, în timp ce se afla pe teritoriul României, a pus la dispoziția unei persoane neidentificate o fotocopie a cărții sale de identitate, precum și o fotocopie a permisului său de conducere românesc pentru ca persoana respectivă să îi falsifice permisul de conducere (...) pretins a fi eliberat de autoritățile din Ucraina pe numele inculpatului, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 320 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului (I) constând în aceea că, în data de 31.05.2019 a condus autoturismul Volkswagen cu numărul de înmatriculare (...) pe DN1, prin loc. (...) până în Punctul de Trecere a Frontierei (...), având dreptul de a conduce pe drumurile publice anulat la data săvârșirii faptelor, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care avea dreptul de a conduce pe drumurile publice anulat, prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. 2 Cod penal.

Fapta inculpatului (I) constând în aceea că, în data de 31.05.2019 a prezentat organelor poliției de frontieră permisul de conducere cu seria (...) pretins a fi eliberat de autoritățile din Ucraina pe numele inculpatului, despre care cunoștea că este fals, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută și pedepsită de articolul 323 Cod penal.

Consecințele juridice pe care inculpatul a dorit să le producă au constat în încercarea de a trece de controlul organelor de poliție de frontieră și de a circula pe teritoriul României, înspre Ungaria, deși inculpatul avea dreptul de conducere anulat.

Instanţa de fond, constatând vinovăţia inculpatului (I), întrucât din probele administrate în cauză a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat, a dispus condamnarea inculpatului.

În speţă, primul termen al recidivei postcondamnatorii îl reprezintă pedeapsa de un an şi 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2), definitivă prin neapelare la data de 07.05.2019, pedeapsă ce a fost suspendată sub supraveghere, conform art. 91 Cod penal, cu stabilirea unui termen de supraveghere de 2 ani.

S-a reţinut că infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 320 alin. 1 Cod penal a fost săvârşită de inculpat în cursul anului 2018, deci înainte de rămânerea definitivă a sentinţei penale nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2).

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului (I), instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, starea de pericol pentru siguranţa rutieră creată prin acţiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public intens circulat din zona de frontieră a jud. (...) (DN1-E60), inculpatul conducând pe drumurile publice un autoturism deşi ştia că are permisul de conducere emis de autorităţile române anulat şi intenţionând să inducă în eroare organele poliţiei de frontieră române prin prezentarea la control a unui permis de conducere falsificat, document obţinut în condiţii obscure şi despre care ştia că este fals.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere că, potrivit cazierului judiciar, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale de aceeaşi natură (infracţiuni rutiere) care atrag starea de recidivă, că anterior constatării faptelor nu a fost implicat într-un eveniment rutier, a recunoscut faptele în faţa instanţei de judecată, solicitând judecarea conform procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, astfel că s-au aplicat pedepse cu închisoarea într-un cuantum corespunzător, ţinându-se seama de limitele speciale prevăzute de lege, reduse cu 1/3, conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

S-au avut în vedere concluziile Raportului de constatare criminalistică nr. (...) din 04.06.2019 întocmit de către specialiștii criminaliști din cadrul C.E.D.C.C – STPF (...), potrivit cărora permisul de conducere seria (...) este contrafăcut prin folosirea tehnicii de calcul.

Prin urmare, pentru aceste considerente, a dispus conform celor de mai sus.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Judecătoria (J1) şi inculpatul (I).

Ministerul Public a solicitat admiterea apelului declarat în cauză, desfiinţarea sentinţei primei instanţe pe care o critică sub aspectul modului de calcul al pedepsei rezultante prin aplicarea dispoziţiilor referitoare la recidiva postcondamnatorie. S-a apreciat că instanţa de fond trebuia să facă aplicarea dispoziţiilor Deciziei nr. 22/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Prin urmare, prima instanţă în mod corect a procedat la anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de un an 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2) şi la descontopirea pedepsei rezultante, însă ulterior trebuia să aplice regulile de la concursul de infracţiuni pentru cele două infracţiuni care prezintă al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, respectiv să contopească pedeapsa de un an închisoare aplicată pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are dreptul de a conduce anulat cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea de uz de fals, aplicând pedeapsa cea mai grea de un an închisoare, la care să adauge sporul de două luni închisoare reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, rezultând o pedeapsă de un an două luni închisoare. Ulterior, se impunea aplicarea regulilor recidivei postcondamnatorii, realizându-se cumulul aritmetic între pedeapsa de rezultantă de un an 6 luni închisoare care reprezintă primul termen şi pedeapsa de un an două luni care prezintă al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, rezultând o pedeapsă finală de 2 ani 8 luni închisoare. Ca modalitate de executare, solicită a se dispune executarea în regim de detenţie a pedepsei rezultante.

Inculpatul, prin avocat ales a solicitat admiterea apelului şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei în sensul aplicării dispoziţiilor art. 91 şi următoarele Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile legale, respectiv pedeapsa rezultantă nu este mai mare de 3 ani şi inculpatul şi-a exprimat acordul pentru efectuarea de muncă neremunerată în folosul comunităţii. Contrar susţinerilor reprezentantului parchetului şi a opiniei primei instanţe, consideră că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Deciziei nr. 42/2008 pronunţată în materia recursului în interesul legii vizând aplicarea dispoziţiilor privind pluralitatea intermediară. Potrivit Deciziei nr. 7/2020 contopirea pedepsei trebuia efectuată printr-o operaţiune unică. Prima instanţă a procedat la anularea suspendării sub supraveghere, iar apoi trebuia să efectueze contopirea pedepselor, stabilind pedeapsa cea mai grea de un an închisoare la care să adauge un spor reprezentând o treime din celelalte pedepse, rezultând pedeapsa finală de 2 ani închisoare. Opinează că instanţa de fond a greşit modalitatea de calcul, însă rezultanta este aceeaşi. Solicită a se avea în vedere circumstanţele personale, acesta având în grijă un copil minor, este angajat, avea deprinderi de conducere a unui vehicul.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, atât prin prisma motivelor de apel invocate de Parchet şi inculpatul apelant, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. 2 Cod de procedură penală şi art. 420 alin. 10 Cod de procedură penală, Curtea a constatat următoarele:

Instanţa de fond în mod corect a reţinut starea de fapt dedusă judecăţii, respectiv aceea că, inculpatul (I) în toamna anului 2018, în timp ce se afla pe teritoriul României, a pus la dispoziția unei persoane neidentificate o fotocopie a cărții sale de identitate, precum și o fotocopie a permisului său de conducere românesc pentru ca persoana respectivă să îi falsifice permisul de conducere (...) pretins a fi eliberat de autoritățile din Ucraina pe numele său, iar la data de 31.05.2019, inculpatul a condus autoturismul Volkswagen cu numărul de înmatriculare (...) pe DN1, prin loc. (...) până în Punctul de Trecere a Frontierei (...), având dreptul de a conduce pe drumurile publice anulat la data săvârșirii faptelor, iar cu acea ocazie a prezentat lucrătorilor poliției de frontieră, permisul de conducere cu seria (...) pretins eliberat de autoritățile din Ucraina pe numele inculpatului, despre care cunoștea că este fals.

Aspectele de mai sus au reieșit fără dubii din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, însușit de inculpat, coroborat cu poziția de recunoaștere a inculpatului astfel cum reiese din declarațiile date de acesta în faţa instanţei de fond.

Raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, Curtea de Apel a constatat că în mod corect prima instanţă a aplicat procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii, prev. de art. 375 cod procedură penală, a reţinut în mod just vinovăţia inculpatului, iar pe baza probelor administrate a dat faptelor o corectă încadrare în drept.

Având în vedere că nici Parchetul şi nici apelantul inculpat nu au contestat situaţia de fapt, Curtea de Apel, în limita devoluţiunii, a analizat doar criticile apelanţilor privind temeinicia hotărârii apelate sub aspectul modalităţii de individualizare a răspunderii penale raportat la situaţia juridică a inculpatului.

Prin urmare, din fişa de cazier judiciar, Curtea de apel a constatat că inculpatul (I) a fost condamnat anterior la o pedeapsa rezultantă de un an și 3 luni închisoare, prin Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2), definitivă prin neapelare la data de 07.05.2019, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, conform art. 91 şi următoarele Cod penal, cu stabilirea unui termen de supraveghere de 2 ani.

Astfel cum s-a arătat mai sus, fapta de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 320 alin. 1 Cod penal, ce face obiectul dosarului, fiind săvârşită de inculpatul (I) în toamna anului 2018, înainte de rămânerea definitivă a Sentinţei penale nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2), este concurentă cu cele două fapte reţinute în această sentinţă penală.

În ce priveşte faptele de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care avea dreptul de a conduce pe drumurile publice anulat, prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. 2 Cod penal şi uz de fals, prevăzută și pedepsită de articolul 323 Cod penal, acestea au fost săvârşite de inculpat la data de 31.05.2019, în stare de recidivă post condamnatorie faţă de pedeapsa de un an 3 luni închisoare din Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2), definitivă prin neapelare la data de 07.05.2019 (fapte săvârşite în termenul de încercare de 2 ani).

Prin urmare, s-a constatat că sunt întemeiate criticile Parchetului, astfel cum au fost dezvoltate prin motivele de apel, în speţa de faţă fiind incidentă Decizia HP nr. 22/2021, prin care s-a stabilit că, în cazul în care o infracţiune (A, în speţă complicitatea la fals din prezenta cauză) este concurentă atât cu infracţiunea ce reprezintă primul termen (B, în speţă cele două infracţiuni pentru care a fost condamnat prin Sentința penală (...)/2019 a Jud. (L1)), cât şi cu infracţiunea ce reprezintă al doilea termen (C, în speţă faptele de conducere cu permisul anulat şi uz de fals din prezenta cauză) al unei recidive postcondamnatorii, operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracţiunea (C).

Corelativ, susţinerile avocatei inculpatului, potrivit căreia am fi în prezenţa unei pluralităţi intermediare, conform art. 44 Cod penal, sunt nefondate, inculpatul fiind condamnat prin SP (...)/2019 a Jud. (L1), la o pedeapsă de un an 3 luni (pedeapsă mai mare de un an), iar cele două infracţiuni săvârşite după condamnarea definitivă fiind comise cu intenţie şi pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de un an, astfel cum prevede art. 41 alin. 1 Cod penal. Trebuie precizat că primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa rezultantă de un an 3 luni şi nu pedepsele individuale componente.

Faţă de cele de mai sus, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria (J1), împotriva Sentinţei penale nr. (...) din 23.09.2021, pronunţată de Judecătoria (J1), pe care a desfiinţat-o în parte şi în rejudecare, a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului (I) şi a repus pedepsele componente în individualitatea lor şi anume 9 luni închisoare şi un an închisoare, aplicate prin Sentința penală (...)/2019 a Judecătoriei (J2) şi 9 luni închisoare, aplicată în cauză pentru infracţiunea prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. 1 Cod penal, înlăturând sporul de 6 luni închisoare. De asemenea, a menţinut dispoziţia de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de un an şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului (I), prin Sentinţa penală nr. (...)/2019 a Judecătoriei (J2), definitivă prin neapelare la data de 07.05.2019.

În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, cu referire la Decizia HP nr. 22/2020 a Î.C.C.J., a contopit pedeapsa de un an închisoare aplicată în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul, având permisul anulat, cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată în cauză pentru infracţiunea de uz de fals, ambele infracţiuni reprezentând cel de-al doilea termen al recidivei, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv un an închisoare, sporită cu două luni, reprezentând sporul fix şi obligatoriu din pedeapsa de 6 luni închisoare, care nu se mai execută ca efect al contopirii, urmând să aplice inculpatului (I), pedeapsa rezultantă parţială de un an și două luni închisoare.

În continuare, Curtea a menţinut operaţiunea de descontopire a pedepsei de un an 3 luni închisoare din Sentința penală (...)/2019 a Judecătoriei (J2), în pedepsele componente de 9 luni închisoare şi un an închisoare şi înlăturarea sporului de 3 luni închisoare şi conform art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, cu referire la Decizia HP nr. 22/2020 a Î.C.C.J., a contopit cele două pedeapse individuale cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. 1 Cod penal, urmând să aplice pedeapsa cea mai grea de un an închisoare , sporită cu 6 luni, reprezentând sporul fix şi obligatoriu din cele două pedeapse de 9 luni închisoare, care nu se mai execută ca efect al contopirii, urmând să aplice inculpatului (I), pedeapsa rezultantă parţială de un an și 6 luni închisoare.

În fine, conform art. 41 alin. 1 Cod penal, cu referire la Decizia HP nr. 22/2020 a Î.C.C.J, la pedeapsa de un an și două luni mai sus stabilită, Curtea a adăugat pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul (I) să execute pedeapsa rezultantă finală de 2 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenţie.

De asemenea, având în vedere starea de recidivă în care au fost săvârşite două din cele trei infracţiuni ce fac obiectul cauzei, solicitarea inculpatului de a se dispune aplicarea dispoziţiilor art. 91 şi următoarele din Codul penal, a fost respinsă ca nefondată. Astfel, deşi pedeapsa rezultantă nu este mai mare de 3 ani închisoare (condiţia de la art. 91 alin. 1 lit. a) Cod penal), în mod evident nu este îndeplinită condiţia de la art. 91 alin. 1 lit. b) Cod penal şi anume ca inculpatul să nu fi suferit anterior o condamnare mai mare de un an închisoare. Aşa cum s-a arătat mai sus, prin Sentința penală (...)/2019 a Judecătoriei (J2), inculpatul (I) a fost condamnat la o pedeapsă de un an și 3 luni închisoare.

Prin urmare, apelul inculpatului (I) fiind nefondat, în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în apel, iar cheltuielile judiciare ocazionate de apelul parchetului, au rămas în sarcina statului, cu menținerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

(Decizie redactată de judecător Rareș ȘERBAN și rezumată de judecător Mihail UDROIU)

Domenii speta

Spete similare