Încetare proces penal. Persoană juridică. Sucursală fără personalitate juridică.

Soluţia de achitare, în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, este nelegală, neputând-se reține că fapta nu este prevăzută de legea penală în situația în care a fost urmărită în calitate de inculpat o entitate/organizație fără personalitate juridică, care nu poate fi trasă la răspundere penală.

Împrejurarea că un făptuitor nu poate avea calitatea de subiect activ al infracțiunii, nu ține de îndeplinirea condițiilor de tipicitate obiectivă a faptei (a laturii obiective a infracțiunii, respectiv: existența elementului material al infracțiunii, urmării imediate și a legăturii de cauzalitate dintre acestea), situație în care se poate dispune achitarea în baza art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, ci este în afara conținutului constitutiv al infracțiunii, fiind o condiție preexistentă fără de care nu se poate dispune tragerea la răspunderea penală.

Curtea apreciază că existența personalității juridice a unei entități/organizații constituie o condiţie prevăzută de lege necesară pentru se putea pune în mişcare acţiunea a acţiunii penale, în vederea  tragerii la răspundere penală, iar lipsa acesteia atrage încetarea procesului penal, în baza dispozițiilor art.396 alin.6 Cod procedură penală în referire la art.16 alin.1 lit.e teza ultimă Cod procedură penală.

Decizia penală nr. 821/A/24.06.2022 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 160/11.02.2022 pronunţată de Judecătoria Focşani în dosarul nr. .../231/2019 a fost admisă excepţia lipsei capacităţii inculpatei ... – sucursala ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr. ..., jud. ..., CUI ..., de a răspunde penal, invocată din oficiu.

În baza art. 396 alin. (1) şi (5) raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpatei ... – sucursala ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr. ..., jud. ..., CUI ..., reprezentată de director ..., pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod Penal, întrucât fapta, raportat la subiectul activ reţinut în actul de sesizare, nu este prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 25 alin. 5 din Codul de Procedură Penală, a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă intentată de partea civilă ...

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat s-a dispus a rămâne în sarcina acestuia.

S-a luat act că asistenţa juridică a inculpatei a fost asigurată de avocat ales.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10.09.2019, sub nr. .../231/2019, petentul ... a formulat plângere împotriva ordonanţei de clasare nr. 1786/P/2015 din data de 28.06.2019  a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea şi a ordonanţei nr. 147/II/2/2019 din data de 07.08.2019  - dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, solicitând desfiinţarea ordonanţei prin care s-a dispus clasarea faţă de inculpata ..., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă  prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., ca fiind nelegală si netemeinică.

Prin încheierea din data de 26.02.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Focşani, pronunţată în dosarul nr. .../231/2019, s-a constatat legalitatea administrării probelor şi efectuării urmăririi penale în dosarul  nr. 1786/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, privind pe inculpata ..., cercetată pentru infracţiunea de ucidere din culpă  prev. de art. 192 alin. 2 C.pen.

În baza art. 341 alin. 7 pct. 2 lit. c  C.pr.pen., s-a admis plângerea formulată de petentul ..., împotriva ordonanţei de clasare nr. 1786/P/2015 din 28.06.2019, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, confirmată prin ordonanţa nr. 147/II/2/2019, dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.

S-a desfiinţat ordonanţa de clasare nr. 1786/P/2019 din 07.08.2019, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea şi s-a dispus începerea judecăţii faţă de inculpata ..., cu sediul în mun. ..., B-dul ... nr. ..., jud. ..., număr de înregistrare la Registrul Comerţului ... CUI ..., pentru infracţiunea de ucidere din culpă  prev. de art. 192 alin. 2 C.pen.

În actul de sesizare, în speţă încheierea mai sus menţionată, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În seara de 02.09.2015 în jurul orei 20:40, victima ... s-a întâlnit în Parcul ... din mun. ..., jud. ... cu prietenul său, martorul ..., ambii în vârsta de 17 ani, loc în care au stat de vorbă, au fumat și au purtat convorbiri telefonice cu prietenele lor. Mai târziu, în jurul orei 23:00, cei doi minori s-au așezat pe scările unei clădiri dezafectate din parc, unde anterior funcţionase „...” şi „...”, unde au stat de vorbă.

După ora 23:30, conform susținerilor martorului ..., ... a mers pe scări și a ocolit clădirea, mergând în spatele ei pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, într-o zonă neiluminată. După câteva secunde, ... a ţipat, atrăgând atenția prietenului său ..., care a fugit în acel loc, găsind victima căzută în genunchi, peste un bolovan.

... l-a prins pe ... de sub brațe, l-a întrebat ce s-a întâmplat, fără ca victima să răspundă și observând că prietenul său este inconștient, l-a târât câțiva metri mai deoparte, l-a aşezat jos și a fugit către prima locuință din vecinătate, solicitând proprietarului să apeleze serviciul de urgență 112. Până la sosirea la fața locului a echipajelor SMURD, de ambulanță şi a organelor de poliție ... ar fi continuat să ceară ajutorul unui grup de persoane de etnie rromă și altui grup de tineri, una dintre persoane încercând să-i acorde primul ajutor victimei ...

După ce au încercat să-l resusciteze, echipajul de la ambulanță l-au transportat pe minorul ... la Spitalul Județean de Urgență „...” ..., unde s-a constatat că victima a decedat.

Pentru lămurirea cauzelor şi împrejurărilor decesului s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale - autopsie asupra cadavrului victimei de către Serviciul Județean de Medicină Legală ... În raportul nr. 929/A3/183 din 15.01.2016, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală ... la rubrica concluzii s-a arătat că:

- moartea numitului ... a fost violentă;

- cauza medicală a morții a fost insuficiența cardio-respiratorie acută consecutiv unei electrocuții;

- la autopsia medico-legală s-au constatat: tumefacție și excoriație frontal stânga, echimoză și excoriație pavilion auricular stâng, excoriație superficială antebraț drept, excoriații multiple genunchi drept-leziuni ce s-au putut produce posibil în contextul electrocuției;

- între electrocuție și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată;

- în momentul decesului sângele numitului ... nu conținea alcool etilic;

- decesul poate data din 03.09.2015.

Organele de cercetare penală au solicitat un obiectiv suplimentar al expertizei, respectiv să se stabilească zona de contact dintre sursa de curent electric și corpul victimei. Prin adresa nr. 1165/A8 din 13.09.2018, Serviciului Judeţean de Medicină Legală ... a comunicat faptul că zona de contact dintre sursa de curent electric și corpul sus-numitului a fost cea de la nivelul antebrațului drept-fața internă (în acest sens pledează atât examenul extern macroscopic cât și examenul microscopic efectuat din tegumentul recoltat de la nivelul antebrațului).

Cu ocazia cercetărilor locului faptei s-a constatat că, pe exteriorul laturii de Nord-Est a clădirii susmenționate, se află instalat un panou metalic, ce prezintă uşa de protecție lipsă, fiind astfel expuse mai multe cabluri electrice rupte și deteriorate. Pe rama firidei se afla doar lacătul ce asigurase uşa prinsă de belciuge, cel aferent uşii fiind ruginit cu urme de forţare vechi. De jur împrejurul panoului sau în apropierea acestuia nu au fost descoperite urme de umezeală, care să ateste că minorul urinase înainte de incident.

Prin adresa nr. 8596/07.09.2015 S.D.E.E. ... a comunicat că tensiunea pe învelişul de tablă al panoului este 0 Volți, deoarece panoul este legat la priza de pământ proprie, fără a exista pericol de electrocutare la atingerea acestuia, în schimb tensiunea între faze este de 400 Volți, iar între faza şi nulul de lucru este 230 volţi. De asemenea, s-a mai comunicat faptul că proprietarul instalației este C.P.J. ... - ..., deci acesta are obligaţia de a asigura mentenanța echipamentelor electrice.

În cauză, la data de 25.09.2015, a fost dispusă efectuarea unei expertize electroenergetice, iar din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic judiciar ... din cadrul B.L.E.J. ... și finalizat la data de18.04.2016, rezultă următoarele concluzii:

- Proprietarul firidei de branşament, a cablurilor de legătură subterane de joasă tensiune din PTsbt2709 ... până la ieşirea din Blocul de Măsură şi Protecție este S.D.E.E Electrica ...

- Proprietarul reţelei de distribuie este obligat la verificarea periodică a instalațiilor şi echipamentelor sub tensiune şi în rezervă, ce include şi firida de branşament.

- Pe de altă parte, proprietarul clădirii are obligaţia de a administra clădirea, inclusiv verificarea instalațiilor şi echipamentelor electrice. Chiar dacă firida de branşament nu îi aparține, avea obligația de a anunța Electrica ... și de a asigura locul până la remedierea defecţiunilor si incidentelor apărute.

Din verificările efectuate, s-a stabilit că proprietarul clădirii „...”, unde a funcționat discoteca situată în parcul ... nr.... din mun. ..., jud. ... este ..., aşa cum rezultă atât din adresele Primăriei ..., cât și din adresele cu nr.1149/20.02.2017 şi nr.2296/11.04.2017 înaintate chiar de ... Conform contractului de închiriere nr. 272/29.02.2000, ... a închiriat până la data de 04.03.2014, clădirea în cauză către ... care a înființat ... Actele adiționale anexate ulterior la acest contract nu au mai produs efecte juridice. În această perioadă, în calitate de chiriaş și utilizator al imobilului, ... a solicitat conectarea clădirii la energie electrică.

În cadrul procedurii de conectare, ... a emis avizul de racordare nr. II-A2-3459/08.07.2005, prin care a stabilit ca soluție tehnică punctul de delimitare a instalațiilor, la limita proprietăţilor, respectiv PTsbt2709 ... situat pe Bd. ... din ... Astfel, punctul de delimitare a proprietăților nu coincidea cu punctul de măsurare (locul de montare a contorului). Contorul a fost montat în firida de branşament aflată pe peretele exterior al clădirii, la o distanță de aproximativ 500 de metri față de punctul de delimitare.

Din declarația de martor a numitului ..., în calitate de administrator al ..., rezultă că, în perioada 2000-2013, cât a funcţionat discoteca, firida de branșament aflată pe peretele exterior al clădirii era asigurată cu ușă metalica şi lacăt cu inscripția I.R.E. (actual S.D.E.E. ...). Nu avea angajat electrician, dar avea obligația de a anunța S.D.E.E. ... despre orice eventuală avarie sau problemă de domeniu electric.

Contractul de furnizare nr. 0177MM/05.08.2005 a energiei electrice încheiat între ... şi S.D.F.E.E. ..., a fost reziliat pentru neplată în data de 06.01.2014. După rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice, la data de 06.04.2015 ..., prin angajaţii ..., ... şi ..., a luat în primire de la ... activul ... din municipiul ..., pe bază de proces verbal, în care era menționat faptul că instalația electrică este vandalizată şi nefuncțională. Cu ocazia primirii spațiului, reprezentanții ... nu puteau lua la cunoștință despre faptul că în firida de branşament există o instalație sub tensiune, întrucât nu aveau pregătirea necesară și echipament specific unui electrician profesionist. Contractul de furnizare nr. 0177MM/05.08.2005 a energiei electrice a fost reziliat conform comenzii nr.5615364/05.01.2014, iar în baza ordinului de serviciu nr. 302000074565/06.01.2014 emis de S.D.E.E. ..., angajații săi, ... şi ... s-au deplasat la firida de branşament din interiorul căreia au demontat contorul electric.

Din declarațiile de martori ale celor doi angajați rezultă că, la acea dată, firida era asigurată în mod corespunzător cu uşă metalica, încuiată cu lacăte tip I.R.E., iar, în faţa firidei, se aflau tufe de arbuști care mascau parțial vederea asupra firidei. Din declarațiile de martor ale numiților ..., ... şi ..., rezultă că, la momentul luării în primire, afară ploua, era întuneric şi nu au luat în primire decât bunurile aflate în interiorul clădirii, fără a face o recunoaștere exterioară a perimetrului clădirii, astfel că nu au avut cunoștință de existenţa firidei de branşament electric situată pe peretele exterior din spatele clădirii.

Prin adresele nr. 3789/10.05.2016, 3790/10.05.2016 (obiecțiuni la raportul de expertiza tehnică), 5597/13.07.2016, 8760/03.11.2016 şi 5070/14.07.2017, S.D.E.E. Electrica ... a comunicat că nu avea nicio obligaţie de administrare, verificare ori întreținere a firidei de branşament, unde s-a produs evenimentul, întrucât firida nu a fost şi nu este proprietatea sa, ci a proprietarului clădirii. Aşa cum s-a precizat mai sus, în contractul de furnizare a energiei electrice nr.0177MM/05.08.2005 (avizul de racordare nr. II -A2- 3459/08.07.2005 emis de SDFEE Electrica ... pentru beneficiarul) este stipulat faptul că punctul de delimitare a instalațiilor, la limita proprietăților, va fi la papucii de legare a circuitului trifazat în TD de JT al PTsbt2709 ..., de unde rezultă că, atât firida de branşament în cauză cât şi aparatul de măsurare (contorul electric), se afla după papucii de legare, în partea opusă a ... şi nu sunt proprietatea S.D.F.E Electrica ..., ci a proprietarului/gestionarului clădirii, care, la data de 02.09.2015 (data faptei) era ...

Referitor la aceste aspecte, inculpata ... a mai comunicat prin adresa nr.8760/03.11.2016 următoarele:

- conform uzanţelor, debranșarea şi întreruperea furnizării energiei electrice se execută prin deconectarea instalaţiei de utilizare de la locul de consum şi demontarea contorului, nefiind necesar scoaterea de sub tensiune a firidei de branşament, care este proprietatea deţinătorului construcției şi care este închisă şi securizată cu lacăt.

 - din practica exploatării reţelelor electrice, cablurile montate în subteran se menţin sub tensiune, chiar dacă nu alimentează vreun consumator, pentru a uşura eventualele manevre ulterioare.

În cauză, a fost audiat martorul ... care, la data de 08.07.2005, când a fost emis avizul de racordare la instalaţiile furnizorului de energie electrică nr. Il-A2-3459, ocupa funcția de șef C.E.MT-JT ... în cadrul S.D.E.E. ... şi, în această calitate a semnat avizul de racordare. Acesta a precizat că, la data emiterii avizului de racordare s-a stabilit ca punct de delimitare a instalațiilor, la limita proprietăților, respectiv papucii de legare a circuitului trifazat in TD de JT al PTsbt2709 ..., distanța de la punctul de delimitare stabilit până la cutia firidei unde se afla aparatul de măsurare fiind de aproximativ 500 metri. Instalația de la punctul de delimitare și până la punctul de măsurare nu aparţine S.D.E.E. ..., ci proprietarului imobilului, fost abonat. De asemenea, firida de branşament (cutia metalică) aparţine tot proprietarului. După încheierea contractului, aparatul de măsură sigilat a fost asigurat în cutia firidei de branşament cu lacăt tip Electrica. După momentul furnizării energiei electrice în baza contractului încheiat, pe instalațiile existente de la punctul de delimitare si până la ieşirea din firida de branşament, deşi aparţineau proprietarului imobilului consumator, doar lucrătorii de la S.D.F.E.E. de la acea vreme aveau dreptul să intervină. De asemenea, la data deconectării consumatorului de energie electrică, martorul ... ocupa funcţia de Şef Centrul de exploatare al instalaţiilor din cadrul S.D.E.E. ... Cu privire la rezilierea contractului, martorul a menționat că a luat la cunoştinţă după producerea incidentului, respectiv cu ocazia actelor procedurale întocmite în cadrul prezentului dosar penal. Nu a fost anunțat la momentul efectuării deconectării efective, acest lucru fiind făcut de către lucrătorii Centrului de măsură din cadrul aceleiaşi societăţi S.D.E.E. ..., ca urmare a Ordinului de serviciu nr 302000074565 emis la data de 06.01.2014 de către A.F.E.E. ...

În baza ordinului de serviciu emis de către AFEE ..., lucrătorii din cadrul Centrului de măsură al S.D.E.E. ... au demontat şi ridicat aparatul de măsură și nu au debranşat instalația de la punctul de delimitare. Astfel, instalația a rămas alimentată cu energie electrică, deşi nu aparţine S.D.E.E. ... şi nu alimenta niciun consumator.

Mai mult, şeful Centrului de exploatare al instalațiilor din cadrul S.D.E.E. ..., conform fişei postului avea ca atribuție zilnică (prevăzuta la punctul 23) „depistarea permanentă a punctelor slabe și periculoase din instalațiile electrice”. Cu privire la această atribuție, martorul ... a precizat că la nivelul Centrului de exploatare nu existau oameni anume desemnați pentru desfăşurarea doar a unor activități de identificare a punctelor periculoase. Existau doar doi oameni pe schimb la nivelul Centrului care desfăşurau activități pe raza municipiului ... și a localităților ..., ... și ... Aceştia nu puteau să desfăşoare numai activitatea de verificare în vederea identificării punctelor periculoase. De asemenea, firida de branşament din ..., în timpul activității sale nu i-a fost semnalată niciodată ca un punct periculos. Au fost audiați în cauză, în calitate de martori, şi numiții ..., ... şi ..., din declarațiile cărora, coroborate cu celelalte declarații şi acte administrate, a rezultat situația de fapt expusă mai sus.

Prin adresa nr. 99767/22.12.2016, SDEE ... a comunicat că nu poate să desemneze pe cineva care să răspundă în faţa legii pentru o faptă care nu a fost săvârşită de vreunul din angajații societății, ci de proprietarul clădirii - ... De asemenea, ..., prin adresa nr. 3090/19.05.2017 a comunicat că nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor aduse la cunoștință, întrucât firida de branşament electric amplasată pe peretele exterior al clădirii se afla în administrarea entităților care distribuie şi furnizează curent electric.

Prin ordonanţa organelor de poliţie judiciară din cadrul Poliţie Mun. ... s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 1 C.pen.

Prin ordonanța nr. 177651 din data de 13.11.2016 a Politiei mun. ... s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea această îndatorire, dacă se creează un pericol grav, faptă prev. şi ped. de art. 37 din Legea nr.319/2006, constând în aceea că atât proprietarul rețelei de distribuție electrică, cât și proprietarul clădirii ... situată în ... nr.... din mun. ..., nu au luat măsurile legale de securitate în muncă, având ca urmare faptul că, în data de 02.09.2015, în jurul orei 23.40, numitul ... s-a electrocutat şi a decedat, după ce a atins panoul electric neasigurat, amplasat în exteriorul clădirii în cauză.

Prin ordonanţa nr. 177651 din data de 14.11.2016 a Poliţiei Mun. ..., confirmată de ordonanţa nr. 1786/P/2016 din data de 14.11.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, s-a continuat urmărirea penală faţă de ELECTRICA S.A. - S.D.E.E. sucursala de distribuţie ..., pentru săvârșirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. şi ped. de art. 192 alin.2 Cod penal și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea această îndatorire, dacă se creează un pericol grav, prev. de art. 37 din Legea nr.319/2006, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 din Codul penal.

Prin ordonanţa nr. 177651 din data de 19.04.2017 a Poliției Mun. ... s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea această îndatorire, dacă se creează un pericol grav, prev. de art. 37 din Legea nr. 319/2006, în infracţiunea de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă prev. de art. 349 alin. 1 C.pen.

Prin ordonanţa nr. 177651 din data de 19.04.2017 a Politiei Mun. ..., confirmată de ordonanţa nr. 1786/P/2015 din data de 20.04.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de ..., pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod pen. şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă prev. și ped. de art. 349 alin.1 C.pen., ambele cu aplic art.38 alin.1 din C.pen.

Prin ordonanța nr. 1786/P din data de 21.12.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea,  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de: ... şi ..., ambele cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal şi neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă faptă prev. de art. 349 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.1 din Codul penal.

Prin referatul Poliţiei Mun. ... din 14.05.2019, s-a propus întocmirea rechizitoriului şi sesizarea instanţei  cu privire la inculpata ... pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 C.pen. De asemenea, s-a propus clasarea cauzei cu privire la inculpata ...  pentru infracţiunea de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă prev. de art. 349 alin.1 C.pen.

S-a propus şi clasarea faţă de ... şi ... pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 C.pen. şi neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă prev. de art. 349 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.

Prin ordonanţa nr. 1786/P/2015 din data de 28.06.2019, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a dispus clasarea faţă de inculpatele ... şi ..., ambele cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal şi neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă faptă prev. de art. 349 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.1 din Codul penal, reţinând că nu au fost identificate norme legale sau convenţionale care să stabilească termene sau perioade fixe în care cele două inculpate ar fi trebuit să verifice tabloul electric, în condiţiile în care nu s-a putut stabili nici data sustragerii capacului panoului electric.

Împotriva acestei soluţii, petentul a formulat plângere, dar aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, conform dispoziţiilor art. 339 din Codul de  procedură penală prin ordonanţa nr. 147/II/2/2019 din data de 07.08.2019.

Petentul ..., tatăl victimei ..., prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10.09.2019, sub nr. .../231/2019, a contestat soluţia procurorului ca fiind nelegală şi netemeinică arătând că:

- procurorul a făcut confuzie în ce priveşte data faptei, 03.08.2015 în loc de 02.09.2015,

- soluţionarea dosarului a necesitat o durată prea mare de timp,

- organul de cercetare penală nu a stabilit dinamica decesului,

- procurorul de caz a înlăturat fără nicio explicaţie raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză,

- s-a reţinut în mod greşit că ... nu avea nicio obligaţie de administrare a instalaţiei electrice,

- prin faptul că ... a pus lacătul pe panoul electric, a preluat controlul asupra panoului,

- nu s-a verificat cine a efectuat lucrarea de înlocuire a uşii firidei după producerea evenimentului.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea şi părţile nu au înţeles să depună note scrise.

În temeiul art. 341 alin. 6 lit. a din Codul de procedură penală, procedând la judecarea plângerii formulată de ... împotriva ordonanţei de clasare nr. 1786/P/2015 din 28.06.2019, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea şi a rezoluţiei nr. 147/II/2/2019, dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, şi analizând lucrările şi materialul din dosarul cauzei, judecătorul de cameră preliminară a constatat că soluţia nu este legală şi temeinică din următoarele considerente:

S-a apreciat că faţă de inculpata ..., se impune începerea judecăţii pentru infracţiunea de ucidere din culpă  prev. de art. 192 alin. 2 C.pen.

După ce lucrătorii din cadrul Centrului de măsură al S.D.E.E. ... au demontat şi ridicat aparatul de măsură nu au debranșat instalația de la punctul de delimitare. Astfel, instalația a rămas alimentată cu energie electrică, deşi nu aparţine S.D.E.E. ... şi nu alimenta niciun consumator. Lucrătorii au procedat în acest fel pentru că aşa obișnuiau să o facă, fiind mult mai simplu ca ulterior, să se poată face rebranșarea la reţeaua de energie electrică. S-a reţinut că acest lucru este nelegal şi a permis electrocutarea accidentală a victimei cu consecinţa decesului.

Contractul de furnizare nr. 0177MM/05.08.2005 a energiei electrice încheiat între ... şi ..., a fost reziliat pentru neplată în data de 06.01.2014. După rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice, la data de 06.04.2015 ..., a luat în primire de la ... activul ... din municipiul ..., pe bază de proces verbal, în care era menționat faptul că instalația electrică este vandalizată şi nefuncțională.

Aşadar, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că momentul în care uşa de la firidă a fost sustrasă este situat între data ridicării contorului, 06.01.2014 şi data de 06.04.2015. După această dată, inculpata nu a mai verificat tabloul electric, deşi angajaţii săi erau singurii care puteau să aibă acces la acesta, capacul fiind asigurat cu un lacăt special, tip „Electrica”.

S-a reţinut că, potrivit art. 93 alin. 1 pct. 12 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale „punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice fără a exista încheiat contract de furnizare a energiei electrice, precum şi/sau fără a exista montat un grup de măsurare a energiei electrice, după caz”, constituie contravenţie. Aşadar, s-a constatat de către judecătorul de cameră preliminară că uzanţele inculpatei, cum este şi cea  prin care nu au oprit alimentarea cu energie electrică a instalaţiei de la punctul de delimitare a instalațiilor, la limita proprietăților, respectiv papucii de legare a circuitului trifazat în TD de JT al PTsbt2709 ..., sunt interzise de lege. S-a apreciat că dacă inculpata ar fi respectat această dispoziţie legală, electrocutarea accidentală a victimei nu ar fi avut loc.

Faţă de aceste motive, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 341 alin. 7 pct. 2 Cod proc. pen., a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale în dosarul nr. 1786/P/2015.

A admis plângerea formulată de petentul ..., împotriva ordonanţei de clasare nr. 1786/P/2015 din 28.06.2019 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, confirmată prin ordonanţa nr. 147/II/2/2019, dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea şi a desfiinţat soluţia atacată, dispunând începerea judecăţii cu privire la inculpata ..., pentru infracţiunea de ucidere din culpă  prev. de art. 192 alin. 2 C.pen.

La termenul din data de 04.08.2021, instanţa a luat act de certificatul de înregistrare depus de inculpată, prin care se arată schimbarea denumirii societăţii. Totodată, din oficiu, s-a solicitat de la Oficiul Registrului Comerţului datele de identificare şi istoricul inculpatei, iar societăţii “mamă”, ..., cu sediul în mun. ..., str. ... nr ..., jud. ..., CUI ..., i s-a solicitat să comunice cine este reprezentantul legal al inculpatei.

La termenul de judecată din data de 17.12.2021, instanţa, din oficiu, a pus în discuţie posibilitatea inculpatei de a fi subiect activ al infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată, şi de a răspunde penal, având în vedere forma sa de organizare, respectiv sucursală. La cererea părţilor, s-a dispus amânarea cauzei pentru a se pune concluzii la termenul următor.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii de subiect activ al infracţiunii, a inculpatei ... – Sucursala ..., invocată din oficiu, instanţa a constatat următoarele:

Potrivit art. 43 din Legea nr. 31 din 16.11.1990: “(1) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerțului din judeţul în care vor funcţiona.”

Instituţia răspunderii penale a persoanei juridice a fost relativ recent intro¬dusă în dreptul penal român, iar noul Cod penal preia în linii generale principiile consacrate în materie de Codul penal din 1969, existând însă şi unele noutăți importante.

Potrivit art. 135 din Codul Penal, persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite prin acţiunile de realizare a obiectului de activitate ori săvârşite prin acţiunile executate în numele sau în interesul său. Prin urmare, răspunderea penală a persoanei juridice este generală, putând fi atrasă de orice activitate a ei în care se poate identifica un element subiectiv propriu acesteia, diferit de cel al persoanei fizice care execută în concret actul material https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/art-135-conditiile-raspunderii-penale-a-persoanei-juridice-codul-penal?dp=gqytsojuge2tk - F365. Răspunderea penală a persoanei juridice poate fi antrenată de orice persoană fizică ce acţionează în numele ei, nu doar de către organele de conducere ale acesteia. De asemenea, pentru a răspunde penal, o entitate colectivă trebuie să aibă personalitate juridică.

Or, după cum s-a arătat mai sus, sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi prin urmare nu pot răspunde penal.

În cuprinsul art. 25 alin. (3), cu denumirea marginală „Subiectele de drept civil”, Codul civil consacră, mai întâi, definiţia legală a noţiunii de „persoană juridică”, statuând că „Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condiţiile prevăzute de lege, este titulară de drepturi şi obligaţii civile”. Textul circumscrie, aşadar, acestei categorii de subiecte de drept acele forme de organizare care, pe de o parte, întrunesc condiţiile exprese ale legii, iar, pe de altă parte, sunt titulare de drepturi şi obligaţii civile, adică au capacitate civilă.

Prin urmare, s-a constatat că există un raport de condiţionare între dobândirea, în mod prealabil, a personalităţii juridice de către o organizaţie şi aptitudinea sa de a-şi asuma drepturi şi obligaţii proprii, în mod subsecvent, ca subiect de drept distinct. Personalitatea juridică este, prin urmare, cea care conferă unei entităţi calitatea de subiect de drept distinct, drepturi şi obligaţii proprii, dar şi responsabilitate juridică proprie.

Având ca efect inexistenţa capacităţii sale juridice, absenţa personalităţii juridice a subiectului de drept semnifică, în materie penală, inaptitudinea acestuia de a se implica ab iniţio, în nume propriu, în raporturile penale de conformare, de a-şi asuma proprio nomine obligaţiile ce îi revin în acest tip de raporturi şi, implicit, de a suporta, în caz de încălcare a acelor obligaţii, toate consecinţele penale ale faptelor sale.

Cerința existenţei personalităţii juridice ca premisă pentru angajarea răspunderii penale a entităţilor colective în condiţiile art. 135 din Codul penal a fost subliniată, de altfel, expressis verbis în chiar expunerea de motive la Legea nr. 286/2009. În secţiunea a 2-a pct. 2.38 a acestui document s-a precizat că „în reglementarea răspunderii penale a persoanei juridice au fost păstrate principiile pe care se fundamentează această răspundere în concepţia Codului penal în vigoare, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006”, afirmându-se explicit că „a fost menţinută cerinţa existenţei personalităţii juridice ca premisă pentru angajarea răspunderii penale a entităţilor colective”.

Cât priveşte sfera subiecţilor răspunderii penale, legiuitorul român a inclus în aceasta exclusiv persoanele juridice, adică acele entităţi cărora legea civilă le recunoaşte o atare calitate, cu trei excepţii: statul, autorităţile publice şi instituțiile publice care desfăşoară o activitate care nu poate face obiectul domeniului privat. Dispoziţiile art. 191 din Codul penal din 1969 prevedeau expres că „Persoanele juridice (…) răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice (…)”, formulare substanţial asemănătoare celei existente şi în actualul art. 135 din Codul penal.

De altfel, în doctrină şi în jurisprudenţă nu au exista controverse asupra obligativităţii existenţei personalităţii juridice a subiectului activ al unei infracţiuni, admiţându-se că o atare personalitate este o condiţie a răspunderii penale a persoanei juridice.

Afirmând explicit că sucursala este un dezmembrământ al societăţii, fără personalitate juridică, legiuitorul a exclus, aşadar, o posibilă includere a acestui tip organizare în sfera persoanelor juridice.

Prin urmare, s-a concluzionat că sucursala nu are calitatea de persoană juridică în înțelesul normelor codului civil şi nu poate fi, în sine, nici destinatar al actelor normative civile ori al dispoziţiilor legislaţiei penale.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, prin decizia nr. 1 din 2016 a stabilit că întreprinderea individuală, formă de activitate economică organizată de întreprinzătorul persoană fizică în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, nu are calitatea de persoană juridică şi, prin urmare, nu poate răspunde penal în condiţiile prevăzute de art. 135 din Codul penal”.

Deşi această decizie vizează capacitatea întreprinderii individuale de a răspunde penal, aceleaşi argumente pot fi avute în vedere şi în cazul sucursalei.

Aşadar, fiind lămurit faptul că sucursala, ca dezmembrământ al societăţii, nu poate răspunde penal, în speţa dedusă judecăţii rămâne să analizăm dacă într-adevăr cercetările au vizat sucursala şi nu societatea “mamă”, aşa cum apărătorul ales al părţii civile ... a invocat.

Analizând întregul probatoriu administrat în cauză, instanţa a constatat că pe parcursul urmăririi penale, cercetările s-au efectuat exclusiv faţă de ... SUCURSALA ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr. ..., jud. ..., cu număr de înregistrare la Registrul Comerţului .../168/2002, CUI ...

Toate actele procesuale, respectiv ordonanţa de continuare şi de confirmare a continuării urmăririi penale, ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi ordonanţa de clasare a cauzei, vizează ... – ... SUCURSALA ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr. ..., jud. ..., cu număr de înregistrare la Registrul Comerţului .../168/2002, CUI ...

Mai mult, în cauză a fost audiat în calitate de inculpat (reprezentant al sucursalei), numitul ..., director al sucursalei mai sus menţionate.

De asemenea, întreaga corespondență, inclusiv acordarea dreptului de a formula obiective şi obiecţiuni la rapoartele de expertiză dispuse în cauză, s-a purtat cu reprezentanţii sucursalei din mun. ... şi niciun înscris din dosarul de urmărire penală nu are ca destinatar sau expeditor societatea “mamă”, ..., cu sediul în mun. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., CUI ...

Or, din relaţiile înaintate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi cele înaintate de societatea “mamă” ..., cu sediul în mun. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., CUI .., s-a observat în mod clar că cele două entităţi, sucursala şi societatea “mamă”, au reprezentanţi diferiţi, sedii diferite, CUI diferit şi toate celelalte date de identificare diferite.

De asemenea, s-a constatat că la dosarul cauzei nu se regăseşte niciun înscris din care să rezulte că ..., cu sediul în mun. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., CUI ... a împuternicit sucursala din ... să o reprezinte pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză.

Chiar şi în ipoteza în care societatea “mamă” ar fi împuternicit sucursala să o reprezinte în prezentul dosar penal, era absolut necesar ca toate actele procesuale, respectiv ordonanţa de continuare a urmăririi penale, ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, să indice în primul rând inculpatul, respectiv ..., cu sediul în mun. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., CUI ..., .../352/2002 şi apoi împuternicitul/reprezentantul, cu toate datele de identificare.

Pentru aceste motive, instanţa a admis excepţia lipsei capacităţii inculpatei ... – Sucursala ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr..., jud. ..., CUI ..., .../168/2002, de a răspunde penal, invocată din oficiu.

Întrucât pentru îndeplinirea condiţiilor de tipicitate a faptei ( prevederea faptei în legea penală) este necesar ca subiectul activ al infracţiunii să aibă capacitatea de a răspunde penal (în cazul persoanelor juridice, să aibă personalitate juridică), instanţa a apreciat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de Procedură Penală.

Prin urmare, s-a constatat că situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare, raportat la subiectul activ al infracţiunii trimis în judecată, nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod Penal.

Astfel, în baza art. 396 alin. (1) şi (5) raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpatei ... – Sucursala ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr. ..., jud. ..., CUI ..., .../168/2002, reprezentată de director ..., născut la data de 02.08.1965, în mun. ..., jud. ..., cu domiciliul în mun. ..., str. ..., bl. ..., ap. ..., jud. ..., CNP ..., pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod Penal, întrucât fapta, raportat la subiectul activ reţinut în actul de sesizare, nu este prevăzută de legea penală.

Cu privire la latura civilă a cauzei, în temeiul art. 25 alin. 5 din Codul de Procedură Penală, a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă intentată de partea civilă ...

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea civilă ..., arătând că hotărârea apelată este neîntemeiată şi nelegală. A precizat că judecătorul de cameră preliminară, printr-o hotărâre definitivă, a dispus începerea judecății în urma contestației făcute de către partea civilă, fiind verificate legalitatea administrării probelor, a efectuării urmăririi penale, nu au fost excluse probe, s-a constatat că toate actele au fost întocmite în mod legal, inclusiv citarea societății. A menționat că doar în procedura camerei preliminare se putea invoca lipsa capacității inculpatei ... și se putea trimite cauza la procuror pentru refacerea actului de sesizare. A mai precizat că sucursala avea competențe în domeniul administrativ, economic, comercial, tehnic, financiar, juridic, personalul era angajat de către directorul de sucursală, litigiile sunt de competența instanțelor de drept comun, unde se nasc aceste litigii. A mai menționat că soluția de achitare nu subzistă, atâta timp cât fapta este prevăzută de legea penală și a fost săvârșită cu vinovăție, că persoana juridică practic răspunde chiar prin director, numit de către directorul general pentru ceea ce se întâmplă în teritoriu. A arătat că societatea are atât sediu principal cât și sediul secundar, fiind în mod legal citată la sediu secundar, deoarece acest sediu secundar este reglementat prin statut, iar toate acte procesuale s-au efectuat față de ..., care și-a schimbat denumirea ajungându-se în prezent la ..., prin  sediul secundar al sucursalei ... A mai arătat că nici decizia Înaltei Curți nr. 1/2016 cu privire la întreprinderea individuală nu este aplicabilă în cazul unei societăți comerciale și atâta timp cât nulitățile absolute nu s-au invocat în faza de cameră preliminară. A solicitat trimiterea cauzei  spre rejudecare pentru a se începe judecata pe fond.

Inculpata, prin avocat desemnat din oficiu, a solicitat respingerea apelului, apreciind că hotărârea apelată este legală și temeinică întrucât nu poate răspunde penal având în vedere și dispozițiile articolul 135 din Codul penal.

Procurorul a solicitat respingerea căii de atac, arătând că sucursalele sunt dezmembrăminte, fără personalitate juridică, că întreg probatoriul a fost administrat faţă de ..., care nu are calitatea de persoană juridică în sensul normelor din Codul civil, astfel că nu poate subiect activ al infracţiunii.

Apelul este fondat în parte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art.417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că soluţia primei instanțe în sensul lipsei calităţii de subiect activ al infracțiunii de ucidere din culpă a inculpatei ... – Sucursala ..., motivat de lipsa personalității juridice pentru a putea răspunde penal, este corectă.

În acest sens, arătăm că art. 135 alin.1 Cod penal consacră răspunderea penală a persoanei juridice, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, pentru infracţiunile săvârşite prin acţiunile de realizare a obiectului de activitate ori săvârşite prin acţiunile executate în numele sau în interesul său.  Însă, pentru a răspunde penal, o entitate/organizație colectivă trebuie să aibă personalitate juridică, dobândită în condiţiile prevăzute de Codul civil sau de alte legi speciale, în baza cărora au fost înființate, potrivit art.25 alin.3 Cod civil (care definește persoana juridică ca fiind orice formă de organizare care, întrunind condiţiile prevăzute de lege, este titulară de drepturi şi obligaţii civile).

Personalitatea juridică este cea care conferă unei entităţi/organizații calitatea de subiect de drept distinct, având drepturi şi obligaţii proprii, dar şi responsabilitate juridică proprie.

În cauză, inculpata este o societate comercială pe acțiuni a cărei înfiinţare  este guvernată de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care prevede expres condițiile pentru dobândirea personalității juridice.

Astfel, arătăm că, potrivit art. 41 din această lege, societatea este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului.

De asemenea, personalitate juridică mai au și filialele unei anumite societăți, conform art. 42 din Legea nr.31/1990.

Însă, sucursalele nu au personalitate juridică, fiind doar dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi care se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerțului din judeţul în care vor funcționa, potrivit art. 43 alin.1 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.

În consecință, lipsa personalității juridice a entității/organizației conduce la imposibilitatea tragerii la răspundere penală în nume propriu, în cazul încălcărilor obligațiilor care au ca urmare producerea unor rezultate cu semnificație penală.

Practic, absența personalității juridice a unei entităţi/organizații colective atrage lipsa calităţii de subiect activ al infracţiunii a acesteia.

Susținerea părții civile că doar în procedura camerei preliminare se putea invoca lipsa capacității inculpatei nu poate fi primită, deoarece un asemenea impediment procesual poate fi invocat în orice stare a procesului penal, având în vedere că  lipsa calităţii de subiect activ al infracţiunii face imposibilă tragerea la răspundere penală.

În ceea ce priveşte susţinerea cum că sucursala avea competențe în domeniul administrativ, economic, comercial, tehnic, financiar, juridic, se observă că asociațiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică pot sta în judecată, dacă sunt constituite potrivit legii, astfel cum prevede, prin excepţie, art.56 alin.2 Cod procedură civilă.

În cauză, Sucursala ... este constituită legal, conform art. 43 alin.1 din Legea nr.31/1990, fiind înregistrată la registrul comerțului din judeţul ..., în care funcționează, separat de societatea mamă, ..., cu sediul în mun. ..., astfel că poate sta în judecată, chiar dacă nu are personalitate juridică, potrivit excepției prev. de art.56 alin.2 Cod procedură civilă, dar numai în procesele civile, în care se poate pune în discuție răspunderea civilă în sens larg (cum ar fi în litigiile civile, între profesioniști și/sau neprofesioniști, litigiile de muncă și altele asemenea), fără a se putea extinde o asemenea calitate şi în materia răspunderii  penale, ştiut fiind că excepţiile sunt de strictă interpretare.

 Afirmaţiile în sensul că  toate actele procesuale s-au efectuat față de ..., care și-a schimbat denumirea ajungându-se în prezent la ..., prin sediul secundar al sucursalei ..., nu poate fi primită, fiind contrazisă de actele dosarului de urmărire penală.

În acest sens, aşa cum a reţinut și instanţa de fond, urmărirea penală s-a efectuat exclusiv faţă de ... Sucursala ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr. ..., jud. ..., cu număr de înregistrare la Registrul Comerţului .../168/2002, CUI ... Toate actele procesuale, respectiv ordonanţa de continuare şi de confirmare a continuării urmăririi penale, ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi ordonanţa de clasare ca cauzei, vizează ... Sucursala ..., cu sediul în mun. ..., bd. ... nr. ..., jud. ..., cu număr de înregistrare la Registrul Comerţului .../168/2002, CUI ..., fiind audiat în calitate de inculpat (reprezentant al sucursalei), numitul ..., director al acestei sucursale.

Se mai observă că întreaga corespondență, inclusiv acordarea dreptului de a formula obiective şi obiecţiuni la rapoartele de expertiză dispuse în cauză, s-a purtat cu reprezentanţii sucursalei din mun. ... şi niciun înscris din dosarul de urmărire penală nu are ca destinatar sau expeditor societatea “mamă”, ..., cu sediul în mun. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., CUI ... Din actele dosarului (în special relaţiile înaintate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului) se constată în mod cert că cele două entităţi, sucursala şi societatea “mamă”, au reprezentanţi diferiţi, sedii diferite, CUI diferit şi toate celelalte date de identificare diferite.

Totodată, la dosarul cauzei nu se regăseşte niciun înscris din care să rezulte că ..., cu sediul în mun. ..., str ... nr. ..., jud. ..., CUI ... a împuternicit sucursala din ... să o reprezinte pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză. Dacă societatea “mamă” ar fi împuternicit sucursala să o reprezinte în prezentul dosar penal, era absolut necesar ca toate actele procesuale, respectiv ordonanţa de continuare a urmăririi penale, ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, să indice în primul rând inculpatul, respectiv ..., cu sediul în mun. ..., str. ... nr. ..., jud. ..., CUI ..., .../352/2002 şi apoi împuternicitul/reprezentantul, cu toate datele de identificare, ceea ce nu rezultă din actele de urmărire penală.

Este adevărat că Decizia nr.1/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a stabilit că întreprinderea individuală, nu are calitatea persoanelor juridice și prin urmare, nu poate răspunde penal în condițiile prevăzute de  art. 135 din Codul penal, nu se referă la societăți comerciale, dar considerentele acesteia (referitoare la motivele pentru care a dat soluția respectivă) se pliază și în cazul unei sucursale a unei societăți comerciale, care este un dezmembrământ fără personalitate juridică al acesteia.

Față de considerentele de mai sus, apare ca fiind nefondată cererea părții civile de trimitere a cauzei la prima instanță pentru începerea judecății, deoarece inculpata față de care s-a efectuat urmărirea penală, respectiv ... Sucursala ... nu are personalitatea juridică care să-i atragă răspunderea penală, conform art.135 alin.1 Cod penal.

Însă, soluţia de achitare, în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, este nelegală, neputând-se reține că fapta nu este prevăzută de legea penală în situația în care a fost urmărită în calitate de inculpat o entitate/organizație fără personalitate juridică, care nu poate fi trasă la răspundere penală.

Împrejurarea că un făptuitor nu poate avea calitatea de subiect activ al infracțiunii, nu ține de îndeplinirea condițiilor de tipicitate obiectivă a faptei (a laturii obiective a infracțiunii, respectiv: existența elementului material al infracțiunii, urmării imediate și a legăturii de cauzalitate dintre acestea), situație în care se poate dispune achitarea în baza art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, ci este în afara conținutului constitutiv al infracțiunii, fiind o condiție preexistentă fără de care nu se poate dispune tragerea la răspunderea penală.

Curtea apreciază că existența personalității juridice a unei entități/organizații constituie o condiţie prevăzută de lege necesară pentru se putea pune în mişcare acţiunea a acţiunii penale, în vederea  tragerii la răspundere penală, iar lipsa acesteia atrage încetarea procesului penal, în baza dispozițiilor art.396 alin.6 Cod procedură penală în referire la art.16 alin.1 lit.e teza ultimă Cod procedură penală.

O asemenea soluție este avantajoasă părții civile deoarece, potrivit art.16 alin.2 Cod procedură penală, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege.

În consecință,  în baza disp. art.  421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de partea civilă ..., s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată, urmând a se înlătura dispoziția de achitare și a se dispune încetarea procesului penal, astfel cum am arătat mai sus. 

Vor fi menținute celelalte  dispoziții ale sentinței penale apelate.

Domenii speta

Spete similare