Înşelăciune, prev. de art. 244 al. 1 Cod penal

Prin rechizitoriul nr. - din - al Parchetului de pe lângă Judecătoria B, a fost trimis in judecată inculpaţii SM şi IA, ambii pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 al. 1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut in sarcina inculpatului SM constând în aceea că, la data de 09.01.2018, împreună cu inculpatul IA, au indus în eroare persoana vătămată AM cu ocazia achiziţionării unui număr de 300 de berbecuţi, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că îi vor achita contravaloarea ovinelor într-un termen de 6 zile, în scopul de a obţine pentru sine un folos patrimonial injust şi pricinuirea unui prejudiciu în cuantum de 77.800 lei, în dauna persoanei vătămate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune fapta prev. şi ped. de art. 244 al.1 Cod penal.

Fapta inculpatului IA constând în aceea că, la data de 09.01.2018, împreună cu inculpatul SM, au indus în eroare persoana vătămată AM cu ocazia achiziţionării unui număr de 300 de berbecuţi, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că îi vor achita contravaloarea ovinelor într-un termen de 6 zile, în scopul de a obţine pentru sine un folos patrimonial injust şi pricinuirea unui prejudiciu în cuantum de 77.800 lei, în dauna persoanei vătămate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune fapta prev. şi ped. de art. 244 al.1 Cod penal.

Situaţia de fapt a fost reţinută urmare a administrării următorului materiale probator: Adresa nr. - a Primăriei T., cu copia filelor din registrul agricol comunal cu numărul efectivelor de animale în anul 2018 şi evoluţia efectivelor de animale a numitului AM, Declaraţie persoană vătămată; Declaraţie suspecţi SM şi IA; Declaraţie inculpaţi SM şi IA; Adresa SC --- SRL împreună cu copii de pe documentele de achiziţie a animalelor de la I.I. ---;

Adresa nr. - a SC - SRL împreună cu copii de pe documentele de achiziţie a animalelor de la I.I. -; Planşa fotografică cuprinzând toate aspectele fixate cu ocazia recunoaşterii din grup după fotografii a numitului IA; Planşa fotografică cuprinzând toate aspectele fixate cu ocazia recunoaşterii din grup după fotografii a numitului SM; Procesul verbal şi raportul de constatare criminalistică nr. - din 02.03.2021; Declaraţie martori ..;

În procedura de cameră preliminară, nu au fost formulate cereri și excepții, iar judecătorul de cameră preliminară a constatat prin încheierea din data de 07.06.2021, competenţa Judecătoriei Brăila, legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul cu nr. - din 24.03.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, legalitatea administrării probelor, legalitatea actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauză privind pe inculpaţii SM şi IA, ambii pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 al. 1 Cod penal.

În faza de judecată, nici unul din cei doi inculpaţi nu au uzat de procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, susţinând că nu au avut nicio intenţie de a înşela, persoana vătămată a cunoscut încă de la început că inculpaţii nu aveau întreaga sumă pentru achitarea aminalelor vându-se, sens în care, anterior vânzării, au încheiat un contract de împrumut la notar.

S-a procedat la efectuarea cercetării judecătoreşti, sens în care a fost audiată persoana vătămată, au fost audiaţi inculpaţii şi martorii şi s-a ataşat dosarul de executare silită aflat pe rolul Executorului judecătoresc GAM.

Analizând şi coroborând materialul probator existent în dosarul cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt: 

În datat de 16.03.2018, organele judiciare din cadrul Postului de Poliţie T, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune urmare a sesizării persoanei vătămate AM , potrivit căreia la data de 09.01.2018, a vândut inculpaţilor SM şi IA un nr. de 300 berbecuţi urmând ca aceştia să-i plătească suma de 97 800 lei în termen de 6 zile, aspect care nu s-aa mai întâmplat.

S-a constituit astfel dosarul nr. - pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.

Tot la data de 16.03.2018 a fost audiată persoana vătămată AM, iar din cuprinsul declaraţiei acestuia au rezultat următoarele aspecte:

În data de 27 decembrie 2017 a fost contactat telefonic de inculpatul SM, urmare a faptului că persoana vătămată postase pe internet un anunt de vânzare a unor berbecuţi. Tot în aceeaşi zi, inculpaţii SM şi IA s-au deplasat la ferma de ovine a persoanei vătămate. De precizat este că persoana vătămată îi cunoştea pe inculpaţi, întrucât, în trecut între aceştia mai avusese loc vânzări de animale de acest fel. După ce a fost stabilit pretul, respecti 7,7 lei pe kg, cei doi inculpaţi au plecat, cu promisiunea că vor reveni în momentul în care vor avea banii, întrucţt persoana vătămată precizase că nu vinde dacă nu i se achită preţul în totalitate.

Pe data de 03.01.2018, cei doi inculpaţi au revenit la ferma persoanei vătămate, precizând că doresc să achiziţioneze un nr. de 300 berbecuţi, dar că pretul îl vor achita după 6 zile. Persoana vătămată a refuzat, astfel că tranzacţia nu a avut loc.

Cei doi inculpaţi au revenit în data de 08.01.2018, susţionând de asemenea că nu au banii, solicitând ca preţul să fie plătit peste 6 zile de la predarea animalelor. „...

Cantitatea de marfă, astfel cum a fost stabilită, a fost încărcată în autoutilitare şi predată inculpaţilor în data de 09.01.2018. „După cântărire, în prezenţa celor doi cumpărători am calculat suma pe care aceştia  urma să mi-o dea, rezultând contravaloarea de 97 800 lei. Le-am spus încă o dată de faţă cu ceilalţi că au să-mi dea suma de 97 800 lei, iar aceştia mi-au spus că îmi vor da suma de bani în 6 zile, neîntocmind în acest sens un contract de vânzare cumpărare”

După cele 6 zile, persoana vătămată a contactat inculpaţii, aceştia spunându-i că nu au încă banii pentru că nu i-au primit de la firma căreia îi revânduseră.. Persoana vătămată a revenit cu apel telefonic şi în data de 25.01.2018, apoi inculpaţii nu i-au mai răspuns la telefon.

În finalul declaraţiei, persoana vătămată a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 97 800 lei.

Cu ocazia reaudierii la o dată ulterioară (fila 16), persoana vătămată a precizat că suma cu care se constituie parte civilă este de 1200 lei, reprezentând prejudiciul cauzat precum şi cheltuielile pentru recuperarea acestuia.

În dosarul de urmărire penală, la fila 18, instanţa a identificat o continuare a declaraţiei persoanei vătămate AM, în care se precizează că, la data de 09.01.2018 , acesta ar fi primit suma de 20 000 lei de la cei doi inculpaţi, reprezentând un avans din suma calculată, iar suma restantă pe care o mai are de primit de la inculpaţi ar fi de 77 800 lei.

Organele de cercetare penală au efectuat cercetări în vederea verificării susţinerilor persoanei vătămate, rezultând că persoana vătămată este nscris ca şi crescător de animare în registrul agricol al comunei T, comunicându-se efectivul de animale (filele 19-27).

La data de 31.10.2018 a fost audiat în calitate de suspect numitul SM, iar din declaraţia acestuia rezultă că, în luna ianuarie 2018, s-a deplasat cu unchiul său IA în jud. Brăila, la ferma de animale deţinută de AM, de unde au luat o cantitate de berbecuţi şi pentru care au plătit un avans de 25 000 lei , rămânând să mai achite rezult de 50 000 lei în cel mai scurt timp posibil. Berbecuţii au fost păstraţi în jur de o lună după care au fost revânduţi unui cetăţean bulgar de la care nu au primit banii.

Fiind audiat în calitate de inculpat, la data de 25.03.2019, numitul SM a avut , în esenţă, aceleaşi susţineri. A mai precizat suplimentar faptul că, în ziua vânzării, au mers la un notar împreună cu persoana vătămată şi au întocmit un înscris prin care se obliga să-i achite suma de 50 000 lei. Cu prilejul unor declaraţii ulterioare, inculpatul a precizat că nici nu este de acord să fie confruntat cu persoana vătămată şi nici nu este de acord să fie testat cu aparatul poligraf.

La data de 29.12.2018 a fost audiat , în calitate de suspect, numitul IA, acesta având aceleaşi susţineri ca şi inculpatul SM, cu precizare că acesta a indicat că ar fi dat suma de 23 000 lei persoanei vătămate, în data vânzării, iar cu privire la suma de 50 000 lei au încheiat un act notarial.

În cursul urmăririi penale, au fost audiaţi martorii ..., însă din declaraţiile acestora nu rezultă aspecte legate de valoarea vânzării, sumele de bani plătite, sau cele rămase de plată, ori cu privire la înţelegerea dintre inculpaţi şi persoana vătămată în momentul vânzării. Parte din aceşti martori, respectiv cei care au ajutat la încărcat, au precizat că nu au cunoştinţă de pretul la care au convenit părţile şi nici cum s-au înţeles aceştia să se facă plata.

În faţa instanţei, anterior citirii actului de seizare, persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 97.800 lei daune materiale, actualizată cu indicele de inflaţie, reprezentând daune materiale şi suma de 20 000 lei daune morale.

De asemenea, primele termene în cauză au fost acordate, la solicitarea ambelor părţi pentru achitarea prejudiciului, însă nu s-a ajuns la un consens în acest sens.

La termenul din 11.04.2022, a fost audiată persoana vătămată AM, acesta declarând că „îi cunosteam anterior anului 2018 pe cei 2 inculpati pentru ca le mai dadusem în alti ani marfa, respectiv miei. Inculpatul IA a mai cumparat de 4 ori miei de la mine , iar cu inculpatul SM a fost prima dată in 2018 cand m-am intalnit. Mentionez faptul ca nu am avut șprobleme anterior cu IA cand i-am vandut mieii. De fiecare dată după ce cântăream animalele mai rezulta o diferenta de bani pe care IA nu o avea asupra lui, insa mi-o aducea după 3-4 zile.”

Persoana vătămată a declarat că cei doi s-au prezentat  la ferma sa şi au văzut marfă, înţelegându-se şi cu privire la preţ, apoi a doua zi au venit cu maşini pentru a o încărca.

În totală contradicţie cu cele declarate la urmărirea penală, persoana vătămată a precizat în faţa instanţei faptul că „A doua zi, dupa ce am incarcat marfa in masini, am calculat pretul total al marfii, iar inculpatul SA a precizat ca nu are toti banii pentru marfa cumparata, acest aspect mi/a fost adus la cunostitnta dupa ce a fost incarcata marfa in masini... Am fost de acord sa plece cu marfa pentru ca mi/au spus ca a doua zi vor aduce banii. Precizez ca amandoi au zis ca vor veni a doua zi cu banii. Imi amintesc ca au fost discutii intre noi si am vrut la un moment dat sa dau marfa jos din masina, insa am primit promisiuni ca doua zi mi se va achita intreaga cantitate. In ziua in care au primit marfa, cei doi inculpati nu mi-au dat nici un ban.”

Pe parcursul declaraţiei, persoana vătămată a revenit asupra afirmaţiei anterioare, susţinând că „stiam in ziua in care au venit cu masina sa ia marfa, ca nu au bani sa imi dea pe marfa. Acest lucru mi l-au spus in ziua anterioara, cand au venit sa vada marfa. Tot in ziua cand au venit sa vada marfa, am mers cuc ei 2 inculpati la notar, am in ncheiat un act notarial intre mine si cei 2 inculpati prin care cei 2 se obligau sa-mi plateasca suma de bani pe mieii vanduti. Pentru ca am avut acest act notarial am permis incarcarea mieilor in masina, iar inculpatii sa plece cu marfa......... Valoarea totală a mărfii este in jur de 90.000 lei, iar pana in prezent am primit suma de 20.000 lei. O singura data am primit bani de la inculpati, prin executor judecatoresc, respectiv cei 20.000 de lei.”

La termenul din 02.05.2022, a fost audiat inculpatul IA, acesta declarând că „în momentul in care ne-am dus sa cumparam oile de la persoana vatamata, i-am spus acestuia ca nu detinem toata suma de bani necesara achitarii pretului, astfel că, cu o zi inainte de lua oile am fost la un notar. La notar am intocmit un inscris prin care urma sa-i dam lui AM suma de 50.000 de lei . Această suma de bani reprezenta diferenta pana la pretul integral al vanzarii intrucat i-am dat lui AM in jur de 30.000 de lei in ziua in care am luat animalele. Prin executor judecatoresc in cursul anului 2021 i-am mai dat lui AM suma de 20.000 de lei.......... Precizez faptul ca nu am reusit faptul sa achit diferenta de pret al vanzarii in termenul stabilit pentru ca la randul nostru nu am primit banii din revanzarea oilor........... Am efectuat demersuri pentru a-i achita diferenta de .bani domnului A si chiar am venit de trei ori la Braila pentru a stinge litigiu insa a venit cu pretentii suplimentare si ne-a solicitata suma de 100.000 de lei și nu am fost de acord pentru ca noi acesti bani nu am avut de unde sa-i platim............. Precizez ca eu si domnul A ne cunoastem de multe vreme am mai cumparat oi de la acesta si de fiecare data i-am dat banii și nu existat litigii intre noi.................... Cantitatea de oi incarcata si pretul stabilit am declarat-o cu ocazia audierii la urmarirea penale, declaratii pe care mi le mentin intrucat a trecut mai mult timp de atunci la acest moment nu le mai retin cu exactitate. După ce am incarcat am mers la medicul veterinar pentru a face mentiunile corespunzatoare pentru toate capetele de oi . De la doctorul veterinar am obtinut documentele necesare pentru transportul oilor, respectiv codurile de exploatatie. In momentul in care am cumparata oile de la A avusesem discutii cu societate comerciala pentru a le revinde”.

Inculpatul IA a mai declarat că pretul vanzarii a fost cam la fel cu pretul cumpararii pentru ca intre timp au scazut preturile.

În cadrul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii..., declaraţiile acestora având acelaşi conţinut cu cel de la urmărirea penală.

Inculpatul SM a foast audiat la termenul din 06.06.2022, ocazie cu care aprecizat că nu se consideră vinocat de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, îşi menţine declaraţiile date încursul urmăririi penale şi nu mai doreşte să facă precizări suplimentare.

La dosar a fost depusă o copie a contractului de împrumut din data de 08.01.2018, încheiat la Biroul Notarului Public ..., prin care se atesta faptul că numitul AM dă cu titlu de împrumut numiţilor SM şi IA, suma de 50 000 lei , urmând ca restituirea sumei să se facă până la data de 25.01.2018.

În cadrul cercetării judecătoreşti, s-a identificat dosarul cu nr. ... pe rolul Executorului Judecătoresc ..., constituit urmare a solicitării persoanei vătămate AM de executare silită a contractului de împrumut menţionat anterior. Copia dosarului de executare se regăseşte ataşat la dosarul instanţei.

Prin încheierea din 02.06.2022 a executorului judecătoresc, s-a dispus încheierea executării silite , fiind plătite în totalitate sumele din titlu executoriu, inclusiv cheltuielile de executare silită.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin 1 Cod penal, constând în aceea că la data de 09.01.2018, au indus în eroare persoana vătămată AM cu ocazia achiziţionării unui număr de 300 de berbecuţi, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că îi vor achita contravaloarea ovinelor într-un termen de 6 zile, în scopul de a obţine pentru sine un folos patrimonial injust şi pricinuirea unui prejudiciu în cuantum de 77.800 lei.

Potrivit art. 244 alin 1 Cod penal, infracţiunea constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase ori ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă astfel s-a pricinuit o pagubă.

Actualul Cod penal, nu a mai incriminat distrinct înşelăciunea în convenţii, aceasta fiind acoperită de forma de bază a infracţiunii.

Elementul material al laturii obiective constă într-o inducere în eroare printr-o acţiune sau omisiune a unei persoane, constând în prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase ori ca mincinoasă a unei fapte adevărate, având ca efect crearea unei reprezentări eronate, false a realităţii.

Pentru înţelegerea elementului material, se impun a fi analizate aspecte precum:

-conduita făptuitorului, care poate fi extrem de diversificată, legiuitorul folosind expresii de o largă generalitate pentru a delimita activitatea incriminată. Deşi tipicitatea faptei nu este condiţionată de existenţa unor acte materiale exterioare care să îi dea aparenţă de veridicitate, totuşi trebuie avut în vedere că principiul minimei intervenţii a dreptului penal face ca numai conduitele cu adevărat periculoase să atragă intervenţia legii penale, în caz contrar orice minciună simplă, orice strategie de persuadare sau orice tehnică folosită pentru influenţarea deciziei unei persoane riscă să se transforme  într-o faptă tipică; simpla afirmare a unui neadevăr sau publicitatea mincinoasă nu pot fi considerate fapte tipice de înşelăciune.

De asemenea, în literatura de specialitate s-a opinat că într-o faptă de înşelăciune trebuie verificat dacă  încrederea victimei a fost, în mod rezonabil, justificatăşi dacă eroarea în care cade victima poate fi considerată inevitabilă (se va evalua dacă victima a putut sau nu să adopte vreo măsură adecvată de prudenţă pentru evitare ori dacă comportamentul său a fost sau nu absurd).

Tot literatura de specialitate s-a mai precizat că inducerea în eroare trebuie să se refere la fapte, adică împrejurări, stări sau situaţii, la realităţi obiective din trecut şi prezent care pot fi verificate; nu îndeplineşte această cerinţă inducerea în eroare cu privire la elemente din viitor, asupra cărora nici agentul, dar nici persoana potenţial înşelată nu au vreun control.

-efectul pe plan psihic produs victimei prin conduita făptuitorului, respectiv aceasta trebuie să aibă o reprezentare distorsionată , eronată, falsă a realităţii care produce efecte cu privire la procesul decizional al victimei. Nu este îndeplinită această cerinţă când victima are doar un dubiu cu privire la faptele sau împrejurările relevate de făptuitor.

În ceea ce priveşte înşelăciunea în convenţii, activitatea infracţională vizează negotium şi nu instrumentum. Realitatea fals creată trebuie să se refere la fapte sau împrejurări careputeau fi verificate  la momentul încheierii sau executării contractului.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, forma de vinovăţie a infracţiunii este intenţia directă, calificată prin scop. Criteriile de evaluare a vinovăţiei decurg din comportamentul exterior al persoanei acuzate , de natură să clarifice sensul şi scopul acţiunilor întreprinse de acesta. Motivaţia actului de conduită  este reflectată de modul în care persoana a acţionat.

Aplicând aceste criterii la aspectele conrete ale cauzei deduse judecăţii şi care sunt susţinute de materialul probator, instanţa reţine faptul că persoana vătămată avea cunoştinţă încă de la început despre faptul că inculpaţii nu deţin întreaga sumă necesară cantităţii de ovine. Chiar în declaraţia sa iniţială din cursul urmăririi penale, a reieşit că s-a întâlnit cu inculpaţii de mai multe ori anterior, când, văzând că nu gaseşte cumpărător pentru ovinele sale,  a acceptat să le vândă inculpaţilor, în deplină cunoştinţă a faptului că inculpaţii nu deţin integral suma de bani şi că aceasta urmează a fi plătită din revânzarea oilor.

Luându-şi măsuri pentru primirea banilor, persoana vătămată şi inculpaţii, anterior vânzării, au mers la notar unde au întocmit un contract de împrumut pentru suma de 50 000 lei, sumă de bani restantă după primirea avansului de la inculpaţi. Faptul că înscrisul a fost întocmit ca fiind contract de împrumut, care evident nu corespundea realităţii, nu este relevant din punct de vedere al stabilirii intenţiei de a înşela. În mod clar, înscrisul întocmit nu corespunde realităţii, pentru că nu a existat un împrumut real a sumei de bani, realizat de persoana vătămată către inculpaţi; in realitate, persoana vătămată a dorit să obţină o garanţie că diferenţa de bani din vânzarea oilor îi va fi acoperită.

Faptul că inculpaţii au fost de acord cu întocmirea acestui înscris, titlu executoriu în baza căruia au şi fost executaţi silit ulterior, denotă faptul că nu a existat intenţie de a înşela din partea inculpaţilor.

Nu a existat niciun fel de manoperă dolosivă a inculpaţilor pentru a induce în eroare persoana vătămată; de fapt nu a existat nicio inducere în eroare a persoanei vătămate, aceasta având de la inceput reprezentarea faptului că inculpaţii nu deţin suma de bani necesară cumpărării.

Îndeplinirea obligaţiei de către inculpaţi depinde de un eveniment viitor, respectiv revânzarea orilor, eveniment care nu era cert nici ca acţiune şi nici ca sumă de bani ce urma să fie obţinută de către inculpaţi. De altfel, inculpaţii au declarat că preţul cu care au revândut oile a fost foarte apropiat de cel cu care au cumpărat, iar după obţinerea banilor nu s-au mai înţeles cu persoana vătămată întrucât aceasta a solicitat o sumă mai mare de bani.

Persoana vătămată a susţinut că, în momentul vânzării nu i-a fost achitată nicio sumă de bani, afirmaţie puţin credibilă, pentru că dacă ar fi reală, nu se justifică de ce contractul de împrumut a fost făcut pentru suma de 50 000 lei şi nu pentru întregul preţ al vânzării, respectiv cel de 97.800 lei.

Astfel, instanţa constată că în ceea ce priveşte inculpaţii, nu a existat nicio acţiune de inducere în eroare a persoanei vătămate prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, şi, pe cale de consecinţă, nici intenţia de a înşela persoana vătămată.

Materialul probator administrat în cauză, evidenţiază că, în realitate este vorba de un litigiu civil, generat de neplata preţului într-un contract de vânzare cumpărare.

De altfel, persoana vătămată a solicitat executarea silită în baza titlului executoriu întocmit la notar, executare care a încetat prin acoperirea de către inculpaţi a debitului principal şi a cheltuielilor de executare silită.

Pentru aceste considerente, se va dispune achitarea inculpaţilor sub incidenţa prevederilor art. 16 alin 1 lit. b Cod procedură penală, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 25 alin 5 Cod procedură penală, va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă

Cheltuieli judiciare:

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în cuantum de 2000 lei vor fi lăsate în sarcina statului.

Va constata că atât persoana vătămată, cât şi inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi.

Domenii speta

Spete similare