Conflict negativ de competenţă. Competenţa teritorială de soluţionare a unei acţiuni având ca obiect schimbare domiciliu minor aparţine instanţei de la domiciliul efectiv (de fapt) al minorului

Conflictul de competenţă s-a ivit într-o acţiune ce are ca obiect „stabilire/schimbare domiciliu minor” şi a fost generat de împrejurarea că prima instanţă sesizată a considerat că este competentă judecătoria de la domiciliul minorului astfel cum a fost domiciliul stabilit printr-o altă hotărîre judecătorească, iar cealaltă judecătorie a considerat că este competentă judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul de fapt al minorului la data sesizării instanţei.

 În pronunţarea regulatorului de competenţă, Curtea a constatat că fiecare dintre cele două instanţe au identificat corect dispoziţiile legale aplicabile în materie de stabilire competenţă şi că elementul esenţial al speţei, în acest sens, este dat de interpretarea noţiunii de domiciliu minor.

Faţă de acest aspect, în speţă sunt relevante cele reţinute de Judecătoria ... ca situaţie de fapt, respectiv că, deşi domiciliul minorului a fost stabilit prin hotărîre judecătorească la mamă (pârâta ...), în circumscripţia Judecătoriei ..., din vara anului 2021 minorul locuieşte în fapt cu tatăl său în circumscripţia Judecătoriei ...

Conform dispoziţiilor Codului procedură civilă, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Ca atare, noţiunea de domiciliu trebuie interpretată la momentul prezent, în funcţie de circumstanţele speţei şi situaţia de fapt, în sensul său larg, de loc statornic unde efectiv minorul trăieşte şi învaţă. Or, îndeplineşte aceste cerinţe locuinţa tatălui reclamant, din com. ..., jud. ..., din circumscripţia Judecătoriei ...

Prin urmare, faţă de cele reţinute, Curtea a concluzionat că revine Judecătoriei ...  competenţa de soluţionare în primă instanţă a dosarului nr. ... având ca părţi pe reclamant ... şi pe pârâta ..., iar ca obiect ordonanţă preşedinţială, astfel că, pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. 4 C.proc.civ. raportat la art. 114 alin.1 C.proc.civ. urmează a stabili că, în cauză, competenţa de soluţionare revine acestei instanţe. 

Sentinţa civilă nr. 16 din 26.07.2022 a Curţii de Apel Galaţi

Prin  cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., la data ... sub  nr. de dosar ... reclamantul ..., în calitate de reprezentant legal al minorului ..., cu reședința stabilită la domiciliul tatălui, în contradictoriu cu pârâta ... a formulat cerere de emiterea unei ordonante președințiale prin care a solicitat să se dispună schimbarea locuinței minorului şi stabilirea acesteia la tată, în jud. ..., comuna ...

 În motivarea în fapt a acţiunii, reclamantul a arătat că pe data ... a fost pronunţată sentința civilă  nr. ... de către Judecătoria ..., rămasă definitivă prin neapelare, prin care s-a dispus asupra modalității tatălui de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul ..., stabilindu-se inclusiv programul de vizită.

Ulterior pronunțării acestei hotărâri, reluând legătura cu fiul său, acesta a început să-i spună că nu-şi dorește să mai locuiască alături de mama sa din multiple motive, printre care: lipsa condițiilor de studiu, lipsa condițiilor de trai, privarea sa în încercarea de a ține legătura cu tatăl telefonic și nu numai, lipsa timpului necesar pentru a studia sau pentru a avea activități specifice vârstei sale ş.a.

A mai arătat reclamantul că la acest moment, minorul se află la locuința tatălui în timpul programului de vizită aferent vacanțelor  școlare, iar acesta îi  repetă neîncetat că nu vrea să se întoarcă în jud. ... și că vrea să locuiască alături de acesta. În ceea ce priveşte continuarea studiilor, acesta și-a exprimat dorința de a frecventa o școală profesională din jud. ...

Astfel, a mai precizat reclamantul că a început demersurile în vederea înscrierii minorului la cursurile Colegiulul ... pentru anul școlar 2021-2022, urmând la acest moment cursurile acestei unități de învățământ. Deşi cunoaşte că există o hotărâre definitivă la acest moment pe care trebuie să o respecte, totuși nu poate nesocoti  dorința și voinţa  minorului, care are vârsta de 15 ani şi nu-l poate  obliga să se întoarcă într-un mediu pe care nu şi-l mai doreşte.

De această voință a minorului a informat și autoritățile pe care a considerat acesta a fi relevante, și anume Direcția pentru Protecția Copilului ... și ..., dar și Postul de poliție ..., județul ...

Reclamantul a mai precizat că sunt îndeplinite condiţiile legale reglementate  de disp. art. 997 şi urm. C.proc.civ, pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială.

 Nu în ultimul rând, reclamantul a precizat este introdusă şi o acţiune pe calea dreptului comun, ce formează obiectul dosarului ...

A solicitat pentru cele arătate admiterea  cererii aşa cum a fost formulată, avându-se în vedere în principal interesul superior al copilului.

În dovedire a  solicitat proba cu  înscrisuri,  ascultarea minorului  şi proba testimonială cu un martor.

Legal citată şi informată asupra acţiunii, pârâta ... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială, ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că reclamantul a avut mai multe încercări de a lua forţat minorul de la ea, sub diverse promisiuni, fiind nevoită să apeleze la Postul de Poliţie ..., pentru ca acesta să-l înapoieze pe minor.

A mai arătat pârâta că, reclamantul nu a obţinut transferul minorului la unitatea de învătământ din mun. ..., aşa cum a susţinut în cererea de chemare în judecată, acesta figurând în continuare la Liceul ... din mun, ..., dovadă fiind şi înscrisurile ataşate întâmpinării.

 Pârâta a  mai precizat că din adeverinţa  nr. ... eliberată de  Liceul ... rezultă că minorul a fost  luat de ... fără acordul său. Mai mult decât atât, reclamantul a mai avut o astfel de cerere formulată, înregistrată sub nr. ..., respinsă ca inadmisibilă.

În  apărare a solicitat proba cu acte şi a  solicitat respingerea cererii principale, dar şi judecarea cauzei în lipsă.

La primul termen de judecată stabilit în cauză, la data ..., instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale teritoriale exclusive.

Prin sentința civilă nr. ..., Judecătoria ... a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei ...

Pentru a hotărî astfel Judecătoria ... a reţinut că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei,  rezultă că din relaţia de concubinaj a părţilor a rezultat minorul  ..., născut la data ... cu privire la care s-a stabilit locuinţa acestuia la domiciliul mamei în com. ...  jud. ..., autoritatea părintească fiind stabilită în comun în favoarea ambilor părinţi, fiind stabilit totodată un program de legături personale cu minorul prin sentinta civila nr. ... pronunţată de Judecatoria ... în dosar nr. ..., în favoarea tatălui reclamant, a cărui domiciliu se afla în com. ... jud. ..., adresă la care acesta doreşte acum restabilirea domiciliului minorului.

A reţinut instanţa dispozitiile art. 996 şi 920 C.proc.civ.

A reţinut apoi prevederile art. 107 alin. 1 C.proc.civ. care prevăd că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, norme procedural civile cu caracter general.

De asemenea a reţinut prevederile art. 144 alin. 1 C.proc.civ. conform cărora, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanelor fizice date de Codul civil în competenţa instanţelor de tutelă şi de familie, se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, acestea fiind norme procedural cu caracter special, derogatorii de la cele cu caracter general precizate în alineatul anterior.

A mai învederat instanţa că pentru locuinţa minorului interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie ale amândurora, dacă minorul locuieşte cu ambii (art. 496 alin. 1 C.civ.), fie ale părintelui la care i s-a stabilit locuinţa, prin acordul părinţilor, sau de către instanţa de tutelă şi familie - precum e şi situaţia părţilor  (art.496 alin. 2 şi 3, art. 497, art. 400 alin.1 şi 2 C.civ.).

S-a mai arătat că în mod repetat, ICCJ a statuat irevocabil că noţiunea de domiciliu trebuie interpretată într-un sens larg, interesând nu atât locuinţa statornică şi principală a reclamantului, ci adresa unde acesta locuieşte efectiv (a se vedea decizia 4047/13.05.2o11 a Sectiei civile şi de proprietate intelectuală a ICCJ, cât şi decizia 51/11.01.2011 a aceleiaşi instanţe). Din punct de vedere procesual, dispoziţiile privind noţiunea de domiciliu trebuie interpretată în sensul că prin domiciliu se înţelege acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt în localitatea unde trăieşte şi munceşte deoarece scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu este acela că părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului pentru a da eficienţă dreptului lor la apărare.

 Nu în ultimul rând, s-a reținut chiar şi recunoaşterea reclamantului în sensul că minorul se afla la acesta în timpul programului de vizită aferent vacanțelor școlare.

Astfel, faţă de domiciliul rezultat din actele de stare civilă ale minorului şi reşedinţa efectivă a acestuia în com. ... jud. ..., de dispozitiile legale menţionate, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei ...

Pe rolul Judecătoriei ..., dosarul a fost înregistrat sub același nr. la data ...

La primul termen de judecată stabilit pe rolul acestei instanţe, la data de ..., instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale și a reținut cauza în pronunțare asupra excepției invocate.

Prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei ... a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei ..., dar constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă s-a dispus suspendarea soluţionării cauzei şi sesizarea Curţii de Apel G pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa soluţia, Judecătoria ... a reţinut că potrivit dispozițiilor art. 107 alin.1 C.proc.civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

De asemenea, potrivit art.126 alin.1 C.proc.civ., părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună, să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă.

Per a contrario, în alte cauze decât cele privitoare la bunuri şi drepturi de care se poate dispune, părţile nu pot conveni asupra competenţei instanţei de judecată, aceasta având caracter absolut şi fiind reglementată prin norme de ordine publică.

Prin urmare, în materie de stabilire a modalității de exercitare a autorității părintești și a locuinței minorului, cauză privitoare la persoane şi nu la bunuri, competenţa teritorială este absolută, astfel încât părţile nu pot face o alegere de competenţă în favoarea altei instanţe decât cea stabilită de lege.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 114 C.proc.civ. competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei de la domiciliul minorului.

Astfel, potrivit art.114 alin.1 C.proc.civ., dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

În speţă, din susținerile concordante ale ambelor părți litigante, expuse în cuprinsul cererii de chemare în judecată, întâmpinare și notele de concluzi depuse la data  ..., rezultă că minorul locuiește în mod statornic la tatăl său în localitate ..., județ ...

Această situație de fapt este confirmată și de referatul întocmit de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei ... din care reiese că din luna august 2021, minorul locuiește împreună cu tatăl său, refuzând să se mai întoarcă la domiciliul mamei sale. 

Totodată, instanța reține că adeverința nr. ,,,emisă de Colegiu ... rezultă că minorul a fost înscris în clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022.

În acord cu cele reținute de Judecătoria Focșani, prezenta instanță reține că, în mod repetat ICCJ a statuat irevocabil că noţiunea de domiciliu trebuie interpretată într-un sens larg, interesând nu atât locuinţa statornică şi principală a reclamantului, ci adresa unde acesta locuieşte efectiv.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză până în prezent rezultă în mod indubitabil că minorul locuiește în localitate ... județ ..., astfel încât, raportat la locuinţa minorului, competenţa de soluţionare a cererii de stabilire a modalității de exercitare a autorității părintești și a locuinței minorului revine Judecătoriei ..., ca instanţă mai bine plasată pentru administrarea probelor necesare soluţionării cererii.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa a apreciat că excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei ... este întemeiată.

Pe rolul Curţii de Apel Galaţi, dosarul a fost înregistrat la data ..., sub dosarul nr. ...

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între două judecătorii din circumscripţia sa, pentru care este instanţă imediat superioară şi comună, Curtea de Apel urmează a constata că, în cauză, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Judecătoriei F pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 C.proc.civ. există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.

Dat fiind că Judecătoria F, instanţa întâi sesizată, a apreciat că acţiunea nu este de competenţa sa, în aprecierea acestei instanţe acţiunea având ca obiect principal „ordonanţă preşedinţială – stabilire domiciliu minor”, declinându-și competența în favoarea Judecătoriei G, care la rândul său și-a declinat competența de soluționarea în favoarea primei instanţe sesizate, Curtea constată că în cauză devin incidente dispoziţiile art. 135 raportat la art. 133 pct. 2 C.proc.civ., deoarece două instanţe din circumscripţia sa și-au repudiat reciproc competenţa de a judeca cauza ce face obiectul dosarului de faţă nr. ...

Curtea constată că fiecare dintre cele două instanţe au identificat corect dispoziţiile legale aplicabile în materie de stabilire competenţă şi că elementul esenţial al speţei, în acest sens, este dat de interpretarea noţiunii de domiciliu minor.

Faţă de acest aspect, în speţă sunt relevante cele reţinute de Judecătoria G ca situaţie de fapt, respectiv că deşi domiciliul minorului a fost stabilit prin hotărîre judecătorească la mamă (pârâta ...), în circumscripţia Judecătoriei G, din vara anului 2021 minorul locuieşte în fapt cu tatăl său în circumscripţia Judecătoriei F.

Ca atare, noţiunea de domiciliu trebuie interpretată la momentul prezent, în funcţie de circumstanţele speţei şi situaţia de fapt, în sensul său larg, de loc statornic unde efectiv minorul trăieşte şi învaţă.

Or, îndeplineşte aceste cerinţe locuinţa tatălui reclamant, din com. ..., jud. ..., din circumscripţia Judecătoriei F.

Prin urmare, faţă de cele reţinute, Curtea concluzionează că revine Judecătoriei F  competenţa de soluţionare în primă instanţă a dosarului nr. ... având ca părţi pe reclamant ... şi pe pârâta ..., iar ca obiect ordonanţă preşedinţială, astfel că, pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. 4 C.proc.civ. raportat la art. 114 alin.1 C.proc.civ. urmează a stabili că, în cauză, competenţa de soluţionare revine acestei instanţe. 

Domenii speta

Spete similare