Aplicarea legii în timp. Efectele Deciziilor Curţii Constiotuţionale. Situaţii juridice în curs de constituire

Aflat în faza de apel, în litigiu s-a pus problema dispoziţiilor legale aplicabile modului de calcul al sumei cuvenite cu titlu de despăgubire persoanei îndreptăţite, în baza legilor fondului funciar, în contextul modificărilor succesive ale art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013.

În opinia apelantei sunt incidente prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 înainte de apariţia Legii nr. 219/2020, fiind aplicabilă grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Curtea a reţinut că referitor la modul de evaluare a imobilelor şi de stabilire a despăgubirilor cuvenite în echivalent sunt incidente prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, dispoziţii care de-a lungul timpului, de la adoptarea legii şi până în prezent au cunoscut mai multe modificări, prin Legea nr. 219/2020, OUG nr. 72/2020 şi prin Legea nr. 22/2020.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 189/2021, a fost admisă excepţia de neconstitiuţionalitate invocată de o altă instanţă judecătorească şi s-a constatat că prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 sunt neconstituționale.

Urmare a acestei decizii de neconstituţionalitate, prin Legea nr. 193/2021 s-a stabilit forma în vigoare a art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, valabilă şi la momentul soluţionării dosarului de faţă.

Potrivit acestei ultime dispoziţii legale, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.

În speţă, Decizia a fost emisă de CNCI în anul 2020 astfel că ar fi aplicabilă grila notarială valabilă pentru municipiul ... pentru anul 2019 (an precedent emiterii deciziei).

Curtea a reţinut că dispoziţiile  art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 în forma actuală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, sunt de imediată aplicare până la soluţionarea dosarului, astfel că apar ca lipsite de relevanţă criticile apelantei legate de dispoziţiile legale aplicabile referitor la evaluare şi grila notarială aplicabilă, ori caracterul tranzacţionat sau netranzacţionat al imobilului evaluat.

De altfel, prin Decizia nr. 46/2021 a ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie general obligatorie prin prisma prevederilor art. 521 alin. 3 C.proc.civ., s-a stabilit că urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 189/2021 (publicată în M. Of. nr. 466 din 4 mai 2021) dispozițiile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.

În speţă este vorba de situaţii juridice în curs de constituire (facta pendentia), pentru că dreptul la acţiune pentru a obţine reparaţia prevăzută de lege este supus evaluării jurisdicţionale (inclusiv verificarea întinderii despăgubirii din decizia de compensare – ca în speţa de faţă).

Nu poate fi însă primită teza apelantei în sensul că evaluarea trebuie raportată la actele normative în vigoare la momentul emiterii deciziei de compensare contestate. Aceasta deoarece dreptul la măsuri compensatorii este un drept stabilit de lege, care este supus unei evaluări administrative şi/sau după caz jurisdicţionale pentru a fi valorificat, astfel că situaţia juridică creată de valorificarea dreptului este una de natură legală, iar nu una de natură voluntară. Numai pentru cele de natură voluntară, referitoare la drepturi juridice subiective, principiul este că rămân supuse legii în vigoare la momentul constituirii lor, chiar şi după intrarea în vigoare a legii noi, dar chiar şi la acestea numai dacă respectivele situaţii sunt supuse unor norme juridice supletive, permisive, iar nu unor norme de ordine publică de interes general.

De asemenea, nu trebuie omis că dacă neconstituţionalitatea unui text de lege ce reglementează cuantumul măsurilor compensatorii este declarată în timpul procesului în care se  pune problema aplicării acestuia, atunci, fiind vorba de situaţii juridice în curs de constituire (facta pendentia), efectele deciziei Curţii Constituţionale vor fi de imediată şi de generală aplicare, nepunându-se problema supravieţuirii textului de lege declarat neconstituţional, în niciuna din formele sale anterioare constatării neconstituşţionalităţii.

Prin art. 4 din Legea nr. 165/2013, legiuitorul a înţeles să reglementeze conflictul de drept intertemporal generat de intrarea în vigoare a acestei legi, în sensul ca dispoziţiile acesteia să fie aplicabile inclusiv cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării sale în vigoare, fără distincție după cum acestea se află în etapa judecății în primă instanță sau în cea a apelului.

Prin Decizia nr. 80/2018 a ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-au stabilit, cu efect obligatoriu, că Legea nr. 165/2013 cuprinde şi prevederi cu caracter substanţial, referitoare la cuantumul şi modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite, astfel că, în privinţa acestora din urmă, raporturile juridice derulate între persoana îndreptăţită la restituire, pe de o parte, şi autorităţile administrative cu atribuţii în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative.

Este de necontestat că  decizia autorităţii administrative implicate în procesul de acordare a măsurii reparatorii reglementate de Legea nr. 165/2013 a fost supusă controlului jurisdicţional, astfel încât dreptul de creanţă, de care beneficiază persoana îndreptăţită la măsura reparatorie, nu este un drept cert şi exigibil şi, de aceea, situaţia juridică se află în curs de constituire, deoarece urmează a se stabili, în faza jurisdicţională, valoarea concretă a despăgubirilor sub forma acordării de puncte în raport cu evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare, instanţa de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret şi definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite.

Prin aceeaşi Decizie nr. 80/2018 ÎCCJ a stabilit şi că dată fiind situaţia juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanţial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situaţiei juridice aflate în curs de desfăşurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispoziţiile art. 4, fiind, în consecinţă, aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, şi nu cea de la data introducerii acţiunii.

Prin urmare, ținând cont de toate aceste argumente, Curtea consideră că modificările operate prin Legea nr. 193/2021 în privința art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, chiar dacă nu erau în vigoare la data emiterii deciziei de compensare de către CNCI, se impun a fi aplicate imediat, până la momentul soluționării definitive a procesului, întrucât vizează situații juridice de natură legală în curs de constituire.

Cu referire la aplicarea în etapa procesuală a apelului a modificărilor operate prin Legea nr. 193/2021 în privința art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, Curtea a reţinut că părțile nu pot conveni asupra regulii vizând aplicarea în timp a legii civile incidente în ipoteza procesului în care figurează, iar modificările operate prin Legea nr. 193/2021 sunt de imediată aplicare până la momentul soluționării definitive a procesului, instanța de apel fiind în drept, chiar din oficiu, să invoce incidența acestora.

Curtea a subliniat însă că modificările legislative în discuție trebuie să fie aplicate cu respectarea principiului reglementat de art. 481 C. proc. civ. privitor la neînrăutățirea situației în propria cale de atac.

Decizia civilă nr. 162 din 21 octombrie 2021 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului ... la data ..., sub dosarul nr. ..., reclamantul ... a formulat in contradictoriu cu pârâtele ANRP şi CNCI, contestatie impotriva Deciziei de compensare nr. ... emisa de CNCI, solicitand anularea deciziei de compensare, recalcularea valorii exprimată în puncte a imobilului situat în ..., compus din teren și construcție prin aplicarea grilei notariale, de la momentul emiterii Deciziei de compensare, în raport de încadrarea corectă a imobilului în zona în care se află, de caracteristicile tehnice ale imobilului și de categoria de folosință a acestuia. Totodată a solicitat obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de compensare în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii potrivit valorii recalculate şi obligarea intimatelor la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentului litigiu.

În motivare, reclamantul a arătat în esenţă, că în ședința din data de ..., în urma analizării dispozitiei emisă de Primarul Municipiului ..., CNCI a emis Decizia de compensare nr. ..., prin care s-a acordat contestatorului o despăgubire în valoare de ... puncte. Dispoziția supusă analizei și implicit, Decizia de Compensare, au fost emise pentru imobilul situat în mun. ... Motivul pentru care formulează prezenta contestație este reprezentat de faptul că imobilul supus analizei este de o valoare mult superioară valorii acordată de către intimată de ... puncte.

Astfel, consideră că evaluarea efectuată de către intimată nu a avut în vedere modalitatea legală de evaluare prevăzută de dispozițiile Legii nr. 165/2013, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 22/2020. Imobilul pentru care a fost emisă Decizia de compensare și care formează obiectul prezentului litigiu este situat în mun. ... Imobilul supus analizei este compus din teren în suprafată de 256,00 mp si constructii cu destinatie de locuintă, în suprafată totală de 92 mp. Constructiile existente pe fostul amplasament erau alcătuite din chirpici, carton şi scândură având o stare tehnică de folosinţă satisfăcătoare. Locuinta era dotată cu instalatii tehnico-edilitare. În urma analizării grilei notariale valabile, care de altfel este disponibilă și pe site-ul intimatei, s-a constatat că evaluarea efectuată de către intimată este greșită. Astfel, potrivit grilei notariate, pentru teren cuantumul despagubirilor este situat între 150-750 lei/mp, iar pentru constructie între 600-700 lei/mp. Rezultă că despăgubirea minimă care trebuia să fie acordată contestatorului pentru imobil este de 93.600 lei, echivalentul a 93.600 puncte, iar maximul este de 256.400 lei. echivalentul a 256.400 puncte.

Pentru a stabili cu exactitate valoarea despăgubirilor care trebuiau acordate contestatorului reclamantul a solicitat administrarea probei cu expertiză imobiliară evaluatorie, solicitând să se aibă în vedere și prevederile art. 3 pct. 7 din Legea nr. 165/2013.

Învederează faptul că la acest moment nu cunoaște ce grilă a fost avută în vedere de către intimată în vederea evaluării imobilului și/sau dacă grila avută în vedere a fost actualizată în condițiile impuse de art. 77 indice 1 alin. 5 djn Legea nr. 571/2003 Cod Fiscal.

În drept a invocat dispozitiile art. 21 din Legea nr. 135/2013 și textele normative indicate în cuprinsul cererii.

Reclamantul a depus în sustinere înscrisuri.

Legal infirmată asupra acţiunii îndreptate împotriva sa, pârâta CNCI a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ei.

În motivare a arătat, în esenţă, că prin notificarea nr. ... doamna ... a solicitat măsuri reparatorii pentru imobilul situat în municipiul ... Notificarea a fost soluționată prin Dispoziția nr. ... emisă de Primarul Municipiului ... în favoarea doamnei ..., prin care s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobil. Conform certificatului de mostenitor nr. ..., întocmit ca urmare a decesului doamnei ... survenit în data ..., a rămas moștenitor domnul ..., în calitate de nepot de fiică.

Imobilul este compus din teren în suprafață de 256 m.p. și construcție în suprafață construită de 02,01 m.p./suprafață utilă de 75,71 m.p., situat în municipiul ... (potrivit fișei tehnice a imobilului). 

În ceea ce privește încadrarea pe grilă și modalitatea de calcul, subliniază faptul că pe site-ul www.anrp.gov.ro sunt publicate Grilele notariale comunicate de Camera Notarilor Publici ..., iar persoanele îndreptățite pot efectua propriul calcul al valorii imobilelor, nefiind necesare cunoștinte de specialitate pentru realizarea acestuia. Imobilul situat în municipiul ... compus din locuință în suprafață construită de 53,60 mp, anexe în suprafață construită de 38,41 mp si teren în suprafață de 256 mp, a fost încadrat în zona 3 și evaluat conform grilei, la 200 lei/mp pentru teren, 80 lei/mp pentru locuinta, 80 lei/mp pentru anexe.

 Despăgubirile încasate în anul 1989 au fost actualizate conform prevederilor art. 1 alin. 1 titlul II din O.U.G. 184/2002 prin raportarea la coeficientul de actualizare (cursul oficial leu/$ la data preluării) aferent anului 1989. Astfel, valoarea de 17.439 lei a fost împărțită la 4,17 cursul oficial leu/$ din anul 1989 ). Rezultatul obținut a fost înmulțit cu 4,4218 (valoarea cursului leu/$ comunicat de BNR in 20.05.2020). Despăgubirile actualizate = 17.439 lei/4,17*4,4218  = 18.492,03 lei. Suma finală= 58.560,80 * 1,1128 - 18.492,03 lei = 46.674,42 lei--> 46.674 puncte.

Cu privire la solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată, a solicitat respingerea ca neîntemeiate, având în vedere aspectele prezentate în cuprinsul întâmpinării.

În drept a invocat Legea nr. 10/2001, Legea nr. 165/2013 şi art. 205-208 C.proc.civ.

Pârâta a anexat înscrisuri şi dosarul administrativ.

La rândul său, informată asupra acţiunii, pârâta ANRP a formulat intâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

În motivare a arătat în esenţă că în materie, calitatea procesuală pasivă este dată de competențele conferite de lege fiecărei entități publice implicate în procesul de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Interdependența celor două entități publice, CNCI şi ANRP, reglementată prin art. 17 alin. 2, 4 și 5 din Legea nr. 165/2013, este irelevantă din perspectiva competențelor ce le revin în procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire.

Sub imperiul legii anterioare, ANRP a asigurat organizarea și funcționarea Secretarialului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar în prezent, sub imperiul legii noi, asigură Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, secretariat care asigură lucrările acestei comisii. Aceste aspecte sunt relevante, însă numai sub aspect organizatoric, structural.

Din punct de vedere al competențelor deci, cu consecința instituției publice care efectiv poate fi obligată să dea, să facă sau să nu facă ceva în contencios administrativ, așa cum reiese din cele ce preced, instituția cu prerogative în materie nu este Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în această etapă, întrucât nu aceasta emite decizii de compensare/validare parțială/invalidare.

Având în vedere atribuțiile conferite de prevederile art. 2 din H.G. nr.572/2013 privind organizarea și funcționarea ANRP, se poate observa cu ușurință faptul că printre acestea nu este stipulată nicio prerogativă legală care să îi confere calitate procesuală pasivă în cauză.

Din perspectiva contenciosului administrativ și deci a entitătii posibil a fi obligată la soluționarea dosarului de despăgubire indiferent de stadiul acestuia, nu prezintă relevanţă organizarea administrativă a celor două entități, ci competenţele legale ale fiecăreia dintre ele, precum și împrejurarea că acestea au capacitate administrativă, aspect esențial în susținerea calității procesuale într-un litigiu dat. Soluția nu poate fi diferită și pentru considerentul că emite conform art. 31 din Legea nr. 165/2013, titlul de plată, iar aceasta deoarece menționata obligație se situează într-o etapă administrativă distinctă, ulterioară, și care presupune în mod necesar existența unei decizii de compensare/validare parțială.

În cuprinsul art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute principalele atribuții ale ANRP. În privința aplicării Legii nr. 10/2001, ANRP acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată.

De asemenea, Autoritatea a asigurat organizarea și funcționarea Secretariatului CCSD (având în vedere dispozițiile Titlul VII din Legea nr. 247/2005), iar în prezent asigură Secretariatul CNCI, secretariat care asigură lucrările acestei comisii, iar atribuțiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții în care s-au consemnat/propus despăgubiri, precum și în analizarea acestora din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei ce se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, atribuții îndeplinite în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013.

În acest context, face precizarea că potrivit Legii nr. 165/2013 s-a înființat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Astfel, potrivit prevederilor art. 17 alin. 1 lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către CNCI a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri). Conform art. 21 alineat 6, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul CNCI. Numai în situația în care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. 9 din lege). Astfel, nu ANRP evaluează imobilul conform grilei notariale și nu emite deciziile de compensare și/sau invalidare, ci Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Sub imperiul noii legislații aplicabile în prezenta cauză, sarcina emiterii unei decizii de compensare revine în mod exclusiv CNCI, drept pentru care solicită instanței să constate lipsa calității procesuale pasive față de cererea formulată.

În drept au fost invocate Legea nr. 10/2001, H.G nr.572/2013, Legea nr. 165/2013, H.G nr. 401/2013 şi art. 205 - 208 C.proc.civ.

Prin încheierea de sedinţă ... prima instanţă a admis exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ANRP.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri şi cea cu expertiza imobiliară.

Prin sentinţa civilă ..., Tribunalul ... a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei ANRP şi a respins actiunea formulată in contradictoriu cu pârâta ANRP ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prima instanţă a admis în parte cererea formulată de contestatorul ... împotriva deciziei de compensare nr. ... emisă de pârâta CNCI şi a anulat în parte Decizia de Invalidare nr. ... Instanţa a constatat că reclamantul are dreptul să primească măsuri reparatorii, respectiv 82965 puncte, pentru imobilul notificat, situat în ... Totodată, pârâta CNCI a fost obligată să plătească reclamantului suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut ca situaţie de fapt că prin Dispozitia nr. ... emisă de Primarul Municipiului ... a fost solutionată notificarea înregistrată sub ... şi s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv dnei ..., respectiv imobilul situat în ...

Ulterior dosarul administrativ a fost înaintat la ANRP, iar prin Decizia de Compensare nr. ... emisă de CNCI s-a validat Dispozitia Primarului Municipiului ..., şi s-a emis decizia de compensare prin 46674 puncte în favoarea dlui ..., reclamantul din prezenta cauză.

Împotriva acestei decizii a fost formulată prezenta contestatie.

În ceea ce priveste criteriile de evaluare, tribunalul a reţinut că potrivit art. 21 alin. 6 teza a II-a din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020 – în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

A mai reţinut prima instanţă că potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert judiciar ..., imobilul expropriat, situat în ... era format din teren în suprafaţă de 256 mp şi constructii în suprafaţă construită de 92,01 mp, din care locuinţa în suprafaţă de 53,60 mp (din chirpici şi carton) şi anexele în suprafată de 38,41 mp. Constructiile au fost executate în 1961. Aplicând grila notarială din 2019 a rezultat o valoare a imobilului de 101457 lei, încadrarea în zonă 3 fiind corect făcută şi de către pârâta CNCI. Faţă de valoarea actualizată a despăgubirilor primite la momentul preluării abuzive a imobilului (18492 lei) s-a retinut că reclamantul are dreptul să primească despăgubiri în cuantum 82965 lei (1 leu = 1 punct).

Cu privire la actualizarea despăgubirilor acordate la momentul preluării abuzive a imobilului, având în vedere că ulterior depunerii dosarului administrativ nu au fost dezvoltate critici, suplimentar faţă de cererea de chemare in judecată, nu s-a analizat acest motiv de contestaţie.

În consecinţă, faţă de dispozitiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, Tribunalul a constatat că prezenta contestatie este fondată în parte, motiv pentru care a fost anulată în parte Decizia de Invalidare nr. ... emisă de CNCI, doar cu privire la numărul de puncte, reclamantul urmând să primească un număr de 82965 puncte, pentru imobilul notificat, situat în ... (1punct = 1 leu).

Văzând şi dispozitiile art. 453 şi urm C.pr.civ., având în vedere că nu toate motivele contestatiei au fost întemeiate, văzând şi modificarea legislativă survenită ulterior emiterii deciziei contestate cu privire la modalitatea de evaluare a imobilelor, Tribunalul a obligat pârâta CNCI să plătească reclamantului suma de 2500 lei cheltuieli de judecată reprezentând partial onorarii de avocat şi onorariul de expert, achitate în cauză potrivit chitantelor şi facturilor depuse la dosar.

Împotriva sentinţei civile nr. X a Tribunalului ... a formulat apel pârâta CNCI, în termenul legal, solicitând admiterea apelului şi modificarea în tot a hotărârii primei instanţe, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

În motivarea în fapt a cererii de apel, apelanta pârâtă a arătat că instanța de fond a pronunțat şentința civilă nr. ... cu încălcarea principiului tempus regit actum, de vreme ce Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare la data de 30.10.2020, iar CNCI a soluționat dosarul administrativ nr. ... la data de 03.06.2020.

Susţine apelanta că în considerarea principiului enuntat, instanța nu poate determina validitatea unui act decât prin raportare la legea în vigoare la momentul soluționării dosarului administrativ.

Astfel, la momentul emiterii deciziei contestate (ședința CNCI din data de 03,06.2020), în mod corect CNCI a aplicat dispozițiile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind cuantumul măsurilor compensatorii în raport cu grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a legii.

Mai susţine partea că aprobarea soluționării dosarului administrativ nr. ... în cadrul ședinței CNCI din data de 03.06.2020, se încadrează în ceea ce doctrina consideră a fi facta praeterita (situație juridică realizată în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi).

În acest context, soluția juridică clasică este aceea că facta praeterita sunt supuse legii vechi, ca reprezentând evenimente realizate în întregime sub imperiul legii vechi, orice intervenție a legii noi asupra acestora reprezentând o încălcare a principiului neretroactivității.

Asigurarea previzibilității legii și stabilității raporturilor juridice face ca legea să nu mai poată fi aplicată retroactiv unor situații născute anterior intrării în vigoare a unei legi al cărei conținut nu era cunoscut subiecților de drept și care nu se putea conforma unor cerințe legale care nu existau și pe care nu le putea anticipa.

În privința acestora, poate fi aplicată numai legea veche, adică legea în vigoare la data producerii faptei respective ori efectelor ei, deoarece, dacă s-ar aplica o lege ulterioară ar însemna să i se atribuie efect retroactiv.

În consecință, în opinia apelantei, a stabili numărul de puncte reprezentând despăgubirea pentru imobilul în discuție cu aplicarea unei alte grile a notarilor publici, echivalează cu o aplicare retroactivă a legii, în condițiile în care o lege ulterioară nu poate să aducă atingere constituirii, modificării sau stingerii situațiilor juridice anterioare.

Se arată că art. 15 alin. 2 din Constituție consacră expres principiul neretroactivității legii. Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Jurisprudența Curții Constituționale este fermă în sensul unei interpretări riguroase și univoce a acestor prevederi constituționale, nelăsând loc la nici un fel de confuzii în privința modului și cadrului de aplicare a acestui text constituțional explicit.

S-a mai arătat că ulterior preluării, statul român a devenit proprietar și a exercitat în mod plenar posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor imobile preluate, astfel că unele imobile au fost înstrăinate, altele au fost date în folosință gratuită, în administrare sau în concesiune, iar altele au rămas în patrimoniul statului român care le-a demolat ori le-a schimbat într-o măsură semnificativă, prin edificarea unor construcții noi ori prin alte modificări structurale însemnate.

Prin urmare, ulterior preluării abuzive, statul român a avut posibilitatea de a dispune în mod liber de imobilele preluate, ceea ce a condus fie la tranzacționarea acestora, fie la rămânerea acestora în patrimoniul său.

În speță, imobilul situat în municipiul ... a fost preluat de Statul Român și ulterior a fost afectat de construcții care în prezent sunt în proprietatea altor persoane, ceea ce intră în sfera noțiunii de tranzacționare conducând la aplicarea grilei notariale de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Apelanta solicită instanței să aibă în vedere în mod deosebit legislația aplicabilă în speță și domeniul pe care aceasta îl reglementează, care este unul deosebit și în aceeași măsură delicat, având implicații majore la nivelul relației dintre stat și cetățenii săi. A acorda reparații mai mari decât cele prevăzute de lege ar constitui o gravă încălcare a normelor de reglementare în domeniu, dar și a principiilor echității, transparenței procesului de stabilire a măsurilor reparatorii și menținerii

Se mai arată şi că faţă de cele prezentate nu se justifică acordarea cheltuielilor de judecată.

În drept, apelanta a invocat dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi Legii nr. 165/2013.

Apelanta a solicitat şi soluţionarea cauzei în lipsa părţilor.

Deşi legal informat asupra căii de atac declarate în cauză, intimatul reclamant ... nu a formulat întâmpinare în termenul acordat de instanţă, dar prin apărător ales a depus note scrise de şedinţă prin care a solicitat respingerea acţiunii şi obligarea apelantei la cheltuieli de judecată.

Referitor la dispoziţiile legale aplicabile cauzei intimatul pârât a arătat că sunt cele de la momentul emiterii deciziei de compensare, Legea nr. 22/2010, pentru că deşi în cursul litigiului a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020 aceasta nu abrogă dispoziţiile anterioare. A mai învederat partea că în privinţa evaluării imobilului este aplicabilă grila notarială din anul 2019.

Cererea de apel este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru.

În calea de atac a apelului nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea de Apel apreciază că apelul nu este fondat pentru următoarele motive:

Curtea are în vedere că potrivit prevederilor art. 476 alin. 1 coroborat cu cele ale art. 477 C.proc.civ., apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt cât şi în drept şi rejudecând fondul numai în limitele stabilite expres sau implicit de apelanţi, devoluţiunea operând cu privire la întreaga cauză atunci când obiectul litigiului este indivizibil.

Din analiza cererii de apel, reiese că singura critică a apelantei este legată de dispoziţiile legale aplicabile modului de calcul al sumei cuvenite cu titlu de despăgubire, în opinia apelantei în speţă fiind vorba de un imobil tranzacţionat şi incidente prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 înainte de apariţia Legii nr. 219/2020, fiind aplicabilă grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Faţă de cele criticate de apelantă, Curtea reţine că au intrat în puterea de lucru judecat  aspectele legate de îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea despăgubirilor şi cele legate de întinderea suprafeţelor şi încadrarea imobilului.

Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de prima instanţă în baza probatoriului, nu a fost deloc criticată de apelantă sau de partea adversă, astfel că aceasta nu va mai face obiectul unei analize în apel.

Sintetizând cele reţinute de prima instanţă raportat la circumstanţele speţei şi situaţia de fapt, Curtea reţine că reclamantul ... este persoană îndreptăţită la despăgubiri prin echivalent cu privire la imobilul situat în mun. ..., format din teren în suprafaţă de 256 mp şi construcţii cu destinaţia de locuinţă în suprafaţă de 53,6 mp (din chirpici şi carton) şi cu destinaţia de anexe gospodăreşti în suprafaţă de 38,41 mp (ridicate în anul 1961).

 Decizia de compensare cu privire la acest imobil a fost emisă de pârâta CNCI la data ... sub nr. ... şi avea în vedere 46674 puncte calculate prin raportare la grila notarială din anul 2013.

Revenind la criticile apelantei din cererea de apel, Curtea învederează că, aşa cum corect a susţinut şi partea, referitor la modul de evaluare a imobilelor şi de stabilire a despăgubirilor cuvenite în echivalent sunt incidente prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, dispoziţii care de-a lungul timpului, de la adoptarea legii şi până în prezent au cunoscut mai multe modificări, prin Legea nr. 219/2020, OUG nr. 72/2020 şi prin Legea nr. 22/2020.

Cu toate acestea, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 189/2021, a fost admisă excepţia de neconstitiuţionalitate invocată de o altă instanţă judecătorească şi s-a constatat că prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 sunt neconstituționale.

Urmare a acestei decizii de neconstituţionalitate, prin Legea nr. 193/2021 s-a stabilit forma în vigoare a art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, valabilă şi la momentul soluţionării dosarului de faţă.

Potrivit acestei ultime dispoziţii legale, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.

În speţă, Decizia ...a fost emisă de CNCI în anul 2020 astfel că ar fi aplicabilă grila notarială valabilă pentru municipiul ... pentru anul 2019 (an precedent emiterii deciziei).

Aceasta este grila avută în vedere şi de prima instanţă şi raportul de expertiză efectuat la fond, în baza căruia s-a stabilit pentru imobilul notificat dreptul la despăgubiri mai mari decât cele  (46674 puncte) stabilite de CNCI prin decizia de compensare prin raportare la grila notarială din anul 2013, respectiv în valoare de 82965 puncte.

Curtea învederează că dispoziţiile  art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 în forma actuală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, sunt de imediată aplicare până la soluţionarea dosarului, astfel că apar ca lipsite de relevanţă criticile apelantei legate de dispoziţiile legale aplicabile referitor la evaluare şi grila notarială aplicabilă, ori caracterul tranzacţionat sau netranzacţionat al imobilului evaluat.

De altfel, prin Decizia nr. 46/2021 a ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie general obligatorie prin prisma prevederilor art. 521 alin. 3 C.proc.civ., s-a stabilit că urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 189/2021 (publicată în M. Of. nr. 466 din 4 mai 2021) dispozițiile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.

Aşa cum corect a sesizat apelanta în speţă este vorba de situaţii juridice în curs de constituire (facta pendentia), pentru că dreptul la acţiune pentru a obţine reparaţia prevăzută de lege este supus evaluării jurisdicţionale (inclusiv verificarea întinderii despăgubirii din decizia de compensare – ca în speţa de faţă).

Nu poate fi însă primită teza apelantei în sensul că evaluarea trebuie raportată la actele normative în vigoare la momentul emiterii deciziei de compensare contestate. Aceasta deoarece dreptul la măsuri compensatorii este un drept stabilit de lege, care este supus unei evaluări administrative şi/sau după caz jurisdicţionale pentru a fi valorificat, astfel că situaţia juridică creată de valorificarea dreptului este una de natură legală, iar nu una de natură voluntară. Numai pentru cele de natură voluntară, referitoare la drepturi juridice subiective, principiul este că rămân supuse legii în vigoare la momentul constituirii lor, chiar şi după intrarea în vigoare a legii noi, dar chiar şi la acestea numai dacă respectivele  situaţii sunt supuse unor norme juridice supletive, permisive, iar nu unor norme de ordine publică de interes general.

De asemenea, nu trebuie omis că dacă neconstituţionalitatea unui text de lege ce reglementează cuantumul măsurilor compensatorii este declarată în timpul procesului în care se  pune problema aplicării acestuia, atunci, fiind vorba de situaţii juridice în curs de constituire (facta pendentia), efectele deciziei Curţii Constituţionale vor fi de imediată şi de generală aplicare, nepunându-se problema supravieţuirii textului de lege declarat neconstituţional, în niciuna din formele sale anterioare constatării neconstituşţionalităţii.

Prin art. 4 din Legea nr. 165/2013, legiuitorul a înţeles să reglementeze conflictul de drept intertemporal generat de intrarea în vigoare a acestei legi, în sensul că dispoziţiile acesteia să fie aplicabile inclusiv cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării sale în vigoare, fără distincție după cum acestea se află în etapa judecății în primă instanță sau în cea a apelului.

Prin Decizia nr. 80/2018 a ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit, cu efect obligatoriu, că Legea nr. 165/2013 cuprinde şi prevederi cu caracter substanţial, referitoare la cuantumul şi modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite, astfel că, în privinţa acestora din urmă, raporturile juridice derulate între persoana îndreptăţită la restituire, pe de o parte, şi autorităţile administrative cu atribuţii în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative.

Este de necontestat că  decizia autorităţii administrative implicate în procesul de acordare a măsurii reparatorii reglementate de Legea nr. 165/2013 a fost supusă controlului jurisdicţional, astfel încât dreptul de creanţă, de care beneficiază persoana îndreptăţită la măsura reparatorie, nu este un drept cert şi exigibil şi, de aceea, situaţia juridică se află în curs de constituire, deoarece urmează a se stabili, în faza jurisdicţională, valoarea concretă a despăgubirilor sub forma acordării de puncte în raport cu evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare, instanţa de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret şi definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite.

Prin aceeaşi Decizie nr. 80/2018 ÎCCJ a stabilit şi că dată fiind situaţia juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanţial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situaţiei juridice aflate în curs de desfăşurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispoziţiile art. 4, fiind, în consecinţă, aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, şi nu cea de la data introducerii acţiunii.

Prin urmare, ținând cont de toate aceste argumente, Curtea consideră că modificările operate prin Legea nr. 193/2021 în privința art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, chiar dacă nu erau în vigoare la data emiterii deciziei de compensare de către CNCI, se impun a fi aplicate imediat, până la momentul soluționării definitive a procesului, întrucât vizează situații juridice de natură legală în curs de constituire.

Cu referire la aplicarea în etapa procesuală a apelului a modificărilor operate prin Legea nr. 193/2021 în privința art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că părțile nu pot conveni asupra regulii vizând aplicarea în timp a legii civile incidente în ipoteza procesului în care figurează, iar modificările operate prin Legea nr. 193/2021 sunt de imediată aplicare până la momentul soluționării definitive a procesului, instanța de apel fiind în drept, chiar din oficiu, să invoce incidența acestora.

Curtea subliniază însă că modificările legislative în discuție trebuie să fie aplicate cu respectarea principiului reglementat de art. 481 C. proc. civ. privitor la neînrăutățirea situației în propria cale de atac.

Cum însă în speţă prima instanţă, verificând modul de evaluare a imobilului şi stabilire a despăgubirii, a aplicat grila notarială din anul anterior emiterii deciziei de către CNCI şi a menţinut elementele legate de suprafaţă şi categoria de terenuri avute în vedere de chiar CNCI, înseamnă că legea/atât de drept material cât şi de drept procesual) a fost corect aplicată, iar motivele de apel ale pârâtei sunt nefondate.

Conform Grilei Camerei Notarilor Publici ... pentru anul 2019, valoarea unitară a construcţiilor din zona respectivă este de 320 lei/mp pentru terenuri şi de 300 lei/mp pentru construcţii. Astfel, valoarea despăgubirilor este de: (256 mp x 320 lei/mp) + (53,60 mp x 300 lei/mp) + (38,41 mp x 300 lei/mp) – 18492 lei (despăgubirile deja încasate actualizate) = 82965 lei (puncte).

În concluzie, pentru toate considerentele anterioare, Curtea  apreciază sentinţa instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică, astfel că în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 C.proc.civ. va respinge apelul exercitat de pârâta CNCI, împotriva sentinţei civile nr. X a Tribunalului ... ca fiind nefondat.

Constatând că intimatul pârât a solicitat cheltuieli de judecată, dar nu a depus la dosar dovada unui onorariu de avocat achitat pentru apel, ci doar dovada achitării onorariului de la fond (depunând în copie aceeaşi factură fiscală seria ... din data ...) care a fost deja avută în vedere de prima instanţă la admiterea petitului accesoriu, faţă de prevederile art. 452 C.proc.civ., Curtea urmează a respinge această cerere accesorie ca neîntemeiată. Curtea reţine de altfel şi că în apel nu a fost depusă delegaţie de reprezentare pentru vreun apărător ales.

Domenii speta

Spete similare