Pedepse. Individualizare. Închisoare cu executare efectivă. Lovire. Antecedente penale.

Pedeapsa aplicată inculpatului, pentru comiterea infracțiunii deduse judecății, respectiv 1 an închisoare (orientată spre minimul special de 6 luni închisoare, maximul fiind de 5 ani închisoare), a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia și persoana inculpatului.

În acest sens, s-a avut în vedere gravitatea medie a infracțiunii dată de împrejurările în care a fost comisă, inculpatul lovind cu pumnul persoana vătămată în zona capului și peste brațe, la domiciliul acesteia, precum și în zona feței, într-un loc public,  respectiv în incinta magazinului ”...” situat în ... pe strada ...

Intensitatea loviturii din magazin a fost puternică, persoana vătămată dezechilibrându-se şi căzând la pământ, în cădere lovindu-se de mai multe rafturi din magazin.

Urmările faptei au constat în producerea persoanei vătămate mai multor leziuni traumatice, respectiv: zonă echimotică discontinuă de culoare palid-violaceu-verzuie la nivelul frunții, tumefacție pe mucoasa obrazului stâng, infiltrat hemoragic, zonă echimotică la nivelul pleoapei inferioare în regiunea orbitală dreaptă, plagă contuză liniară la nivelul hemibuzei superioare stânga, excoriații, zone echimotice, cu crustă hematică maronie la nivelul brațului drept, zonă echimotică violacee la nivelul mâinii stângi, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale. 

Cu privire la persoana inculpatului se constată că acesta are antecedente penale, fiind condamnat în trecut la pedeapsa închisorii de 11 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, pentru săvârșirea unui concurs de infracțiuni, respectiv două infracțiuni de lovire și una violare de domiciliu, împotriva aceleiași persoane vătămate, prin sentinţa penală nr. 2074/17.12.2015 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 254/A/29.02.2016 a Curţii de Apel Galaţi, mai are patru puneri în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunile de tulburare a liniștii publice, lovire, distrugere și furt.

Prin urmare, se constată că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei anterioare nu și-a atins scopul represiv și preventiv, inculpatul continuând pe calea infracțională.

De asemenea, inculpatul a agresat-o în repetate rânduri pe persoana vătămată, aceasta solicitând în mod repetat emiterea unor ordine de protecție împotriva acestuia pe parcursul anilor 2016, 2018, 2019, 2020, 2021, ultimul datând din data de 28.07.2021.

În ceea ce privește atitudinea inculpatului, se constată că acesta a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptei pe parcursul urmării penale, iar în faza de judecată a recunoscut fapta comisă, însă invocând provocarea din partea persoanei vătămate, aspect care însă nu a fost dovedit.

 Prin urmare, se observă o perseverență infracțională a inculpatului care trebuie stopată, astfel că se justifică pe deplin aplicarea pedepsei închisorii.

Cu privire la modalitatea de executare, având în vederea conduita infracțională anterioară, că nu a depus vreun efort pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, că a continuat actele violență domestică asupra persoanei vătămate, se constată că pentru îndreptarea acestuia și atingerea scopului sancțiunii, respectiv: prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și educarea inculpatului în spiritul respectării legilor și formări unei atitudini corecte față de regulile de conviețuire socială şi față de muncă, în vederea reintegrării sale în societate, este necesară executarea efectivă a pedepsei închisorii.

Decizia penală nr. 1010/A/03.11.2021 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 961/03.06.2021, pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr. 12455/233/2019 s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 193 alin. (2) C. pen. rap. la art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul ..., cercetat în stare de libertate, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violențe (fapta din 20.07.2018).

În baza art. 67 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a comunica sau de a se apropia de victima infracțiunii, respectiv persoana vătămată ..., pe o perioadă de 3 (trei) ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi, conform art. 65 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1), art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, rap. la art. 1349 și art. 1357 C. civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă ... și a fost obligat inculpatul să-i achite acesteia suma de 4.000 de lei, cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei este aferentă fazei de urmărire penală.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 1258/P/2018, emis la data de 27.06.2019, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub dosar nr. 12455/233/2019, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul ..., pentru săvârşirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. (2) C. pen.

În procedura de cameră preliminară, nu au fost formulate cereri și excepții, iar judecătorul de cameră preliminară a constatat prin încheierea nr.1363 din data de 16.09.2019, legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul cu nr. 1258/P/2018, emis la data de 27.06.2019,  de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, legalitatea administrării probelor, legalitatea actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul ..., pentru săvârşirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. (2) C. pen.

În faţa instanţei, la termenul de judecată din data de 29.05.2020, după citirea actului de sesizare și aducerea la cunoștință a drepturilor procesuale, întrebat fiind dacă solicită judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii, inculpatul a precizat că nu recunoaște fapta astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu și că nu dorește să se prevaleze de dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 26.06.2020, inculpatul a arătat că nu a înțeles dispozițiile instanței de la termenul anterior, arătând că recunoaște că a lovit persoana vătămată, dar a fost provocat de persoana vătămată care l-a lovit și ea pe acesta.

Analizând şi coroborând materialul probator existent în dosarul cauzei, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În fapt, la data de la data de 20.07.2018, în jurul orei 19.00, inculpatul ... s-a deplasat la domiciliul persoanei vătămate ... Cu această ocazie, inculpatul i-a cerut persoanei vătămate să îi dea bani şi băuturi alcoolice, după care a început să o lovească cu pumnii în zona capului şi peste braţe. După exercitarea actelor de violenţă, la insistenţele inculpatului, cei doi au plecat din locuinţa persoanei vătămate îndreptându-se către domiciliul inculpatului, situat în mun. ..., str. ... Pe drum, s-au oprit la magazinul „...” amplasat pe str. ..., de unde inculpatul a făcut mai multe cumpărături. La un moment dat, persoana vătămată  a intenţionat să părăsească magazinul îndreptându-se spre uşa de acces, însă imediat inculpatul a tras-o de braţ după care a lovit-o cu pumnul în faţă. În urma agresiunii exercitate, persoana vătămată s-a dezechilibrat şi a căzut la pământ.

Instanța a constatat că zonele în care persoana vătămata a declarat că au fost exercitate violențele fizice au fost descrise în certificatul medico-legal nr. 818/A2-D, eliberat de Serviciul Clinic de Medicină Legală ..., potrivit căruia numita ... prezintă leziuni de natură traumatică ce au putut fi produse prin loviri repetate cu mijloace contondente, respectiv: zonă echimotică discontinuă de culoare palid-violaceu-verzuie la nivelul frunții, tumefacție pe mucoasa obrazului stâng, infiltrat hemoragic, zonă echimotică la nivelul pleoapei inferioare în regiunea orbitală dreaptă, plagă contuză liniară la nivelul hemibuzei superioare stânga, excoriații, zone echimotice, cu crustă hematică maronie la nivelul brațului drept, zonă echimotică violacee la nivelul mâinii stângi. Actele medico- legale ataşate în cauză de persoana vătămată susţin la nivel ştiinţific mecanismul de producere a leziunilor provocate de inculpat, fiind evidenţiată, în ambele cazuri, o lovire activă din partea acestuia cu mijloace sau corp contondent (pumn, palmă).

Tot pe baza certificatului medico-legal, a declarației de martor, dar și a procesului-verbal de recunoaștere din planșele foto, instanţa a înlăturat susținerea inculpatului din faza de urmărire penală, în sensul că nu a lovit pe persoana vătămată, ci doar a apucat-o de mână, după care s-au prăbușit amândoi la pământ, unul peste celălalt, întrucât se aflau sub influența băuturilor alcoolice, aceasta fiind contrazisă prin declaraţiile martorei ... care a recunoscut din planșele foto atât pe inculpatul ... ca fiind bărbatul care în data de 20.07.2018, în jurul orei 21:30 -22:00, a lovit pe persoana vătămată, ... cu pumnul în zona feței, aceasta căzând la nivelul solului, dar şi de concluziile medico-legale, care au confirmat mecanismul de producere a leziunilor provocate, fiind evidenţiată în acest caz o lovire activă cu corp sau mijloc contondent, fiind exclusă astfel ipoteza avansată de inculpat, potrivit căreia persoana vătămată s-ar fi lovit accidental în cădere, în momentul în care a încercat să o tragă de mână, pentru a nu părăsi incinta magazinului.

Instanța a mai reţinut că în cursul judecății, la termenul din data de 19.03.2021, fiind audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut în totalitate modul de derulare a evenimentelor și agresiunile fizice exercitate asupra persoanei vătămate.

S-a precizat că situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută mai sus, rezultă din analiza următoarelor mijloace de probă administrate în cauză: declarația persoanei vătămate; certificat medico-legal; declarație martor ...; procese verbale de recunoaștere din planșele foto împreună cu planșele foto aferente; declarație suspect/inculpat; declarație inculpat; alte înscrisuri.

S- a reținut că, în drept, fapta inculpatului ...., constând în aceea că, în data de 20.07.2018, în jurul orelor 20:00-22:00, pe fondul consumului avansat de băuturi alcoolice și a unor discuții în contradictoriu, a aplicat mai multe lovituri cu pumnul fostei sale concubine, persoana vătămată ..., cauzându-i leziuni traumatice, care au necesitat pentru vindecare un nr. de 7-8 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 C.pen.

Instanţa a apreciat că nu poate fi reţinută în sarcina inculpatului circumstanţa atenuantă legală a provocării, prevăzută de art. 75 alin.1 lit. a Cod penal, ansamblul probelor administrate în cauză nefăcând dovada că persoana vătămată l-ar fi provocat pe inculpat prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii sau printr-o altă acţiune ilicită gravă şi prin care să-i fi produs acestuia o tulburare puternică sau o emoţie sub imperiul căreia acesta să fi acţionat.

În procesul de individualizare a pedepsei aptă de a-l sancţiona şi corija pe inculpat, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 Cod penal, conform cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;  d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

Cu privire la gravitatea infracţiunii săvârşite, s-a constatat că, raportat la modalitatea de comitere şi sub aspectul urmărilor produse, fapta prezintă o gravitate medie. Astfel, instanţa a avut în vedere că inculpatul, pe fondul consumului avansat de băuturi alcoolice și a unei stări de nervozitate exagerate, în urma unor discuţii în contradictoriu, a lovit-o pe fosta sa concubină, de mai multe ori, cu pumnii, în zona feţei şi a capului.

Un plus de gravitate este dat faptei şi de faptul că inculpatul a acţionat și într-un loc public, în magazinul ”...”, în prezenţa altor persoane, precum şi de faptul că acest conflict a fost declanşat chiar de către inculpat.

Având în vedere menţiunile existente în certificatul medico-legal conform cărora, persoana vătămată a suferit leziuni de natura traumatică ce au putut fi produse prin loviri repetate cu mijloace contondente, respectiv: zonă echimotică discontinuă de culoare palid-violaceu-verzuie la nivelul frunții, tumefacție pe mucoasa obrazului stâng, infiltrat hemoragic, zonă echimotică la nivelul pleoapei inferioare în regiunea orbitală dreaptă, plagă contuză liniară la nivelul hemibuzei superioare stânga, excoriații, zone echimotice, cu crustă hematică maronie la nivelul brațului drept, zonă echimotică violacee la nivelul mâinii stângi, instanţa a reţinut că intensitatea leziunilor traumatice a fost una ridicată.

Privitor la criteriile finale, ce au în vedere persoana inculpatului, instanța a constatat că acesta nu se află la prima abatere de la rigorile impuse de legea penală, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la dosar, inculpatul fiind condamnat în trecut la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unui concurs de infracțiuni, respectiv infracțiunea de lovire sau alte violențe (fapte din data de 02.02.2014 și din data de 26.06.2014), precum și violare de domiciliu, persoană vătămată fiind tot ...

Prin urmare, s-a reţinut că atitudinea inculpatului se caracterizează prin perseverență infracțională și incapacitatea de a gestiona în alt mod relațiile conflictuale cu fosta sa concubină, iar modalitatea judiciară de individualizare a pedepsei aplicate, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, nu și-a atins scopul represiv și preventiv.

În acest sens, instanța a reţinut că atât în perioada în care au conviețuit, cât și după ce s-au separat, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a agresat-o în repetate rânduri pe persoana vătămată, aceasta solicitând în mod repetat emiterea unor ordine de protecție împotriva acestuia, ultimul datând din data de 18.08.2020.

Instanța a mai reţinut că inculpatul are studii gimnaziale și lucrează în amenajări interioare.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei, însă în cursul judecăţii, a recunoscut în totalitate fapta reţinută în sarcina sa prin actul de sesizare al instanţei, menţionând totodată că este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii. Cu toate acestea, acestei împrejurări nu i se pot acorda valenţele circumstanţei atenuante, fiind atitudinea firească pe care orice persoană ar trebui să o adopte atunci când conştientizează fapta săvârşită.

Pentru aceste considerente, în scopul prevenirii săvârșirii de noi fapte penale și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, instanța a condamnat  inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru fapta reținută în sarcina sa.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, instanţa a avut în vedere alături de dispozițiile penale şi criteriul constituțional al proporționalității, înscris în art. 53 alin. (2) din Constituția României, potrivit căruia restrângerea exercițiului unor drepturi trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și de dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu privire la acest aspect, instanţa a reţinut că pentru infracțiunea săvârșită, legea  nu prevede în mod expres obligativitatea interzicerii unor drepturi, însă natura faptei săvârșite duce la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, iar în baza art. 67 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat şi dreptul de a comunica sau de a se apropia de victima infracțiunii, respectiv persoana vătămată ..., pe o perioadă de 3 (trei) ani, ce se va executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen., respectiv după executarea pedepsei închisorii, precum și ca pedeapsă accesorie  în baza art. 65 alin. (1) C. pen.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei principale, având în vedere situaţia de fapt reţinută, cuantumul pedepsei aplicate, persoana inculpatului, precum și atitudinea acestuia pe parcursul derulării procesului penal, instanţa a apreciat că scopul şi funcţiile pedepsei aplicate acestuia în prezenta cauză, pot fi atinse doar prin privarea sa efectivă de libertate, nicio altă variantă de sancţionare prin raportare la istoricul infracţional al inculpatului şi la modalitatea sa concretă de raportare a acestuia faţă de societate nefiind adecvate să prevină săvârşirea de noi infracţiuni, să intimideze infractorul prin intermediul pedepsei şi să îl reeduce în scopul evitării recidivei.

În ceea ce privește latura civilă, s-a reținut că, înainte de începerea cercetării judecătorești, persoana vătămată ... a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 5000 de euro, cu titlu de daune materiale și morale pentru prejudiciul cauzat.

Persoana vătămată a solicitat obligarea inculpatului la plata unei sume de bani cu titlu de daune materiale constând în contravaloarea unui telefon pe care l-ar fi sustras inculpatul. Având în vedere că daunele materiale solicitate de persoana vătămată nu sunt consecința directă a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, instanța a constatat că pretențiile materiale solicitate de partea civilă nu sunt întemeiate sub acest aspect.

Referitor la pretențiile morale ale părții civile, raportat la natura faptei și la suferințele fizice și psihice suportate, instanța a reţinut că aceasta a suferit un prejudiciu de natură morală care se impune a fi reparat în mod echitabil. Or, în astfel de cazuri singura modalitate permisă de lege ar fi primirea unei compensaţii materiale în bani, al cărei cuantum va fi apreciat de instanţă prin raportare la întreaga succesiune a evenimentelor.

Instanţa a considerat îndeplinită condiţia răspunderii civile delictuale ca urmare a săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală, existând o legătură de cauzalitate între fapta comisă de inculpat şi prejudiciul suferit de partea civilă, prejudiciu care este reprezentat de suferințele fizice și psihice, dar și de atingerea adusă demnității persoanei vătămate prin lovirea acesteia și care este dovedit prin mijloacele de probă existente la dosar.

Raportat la vârsta părţii civile, la natura faptei și  la consecințele acesteia,  ținând cont şi de numărul de zile de îngrijiri medicale, instanța a apreciat că valoarea daunelor morale se ridică la suma de 4.000 lei, evaluarea făcută de partea civilă fiind subiectivă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel ..., arătând că pedeapsa și modalitatea de executare sunt  disproporționat de mari față de împrejurările comiterii faptei.

Procurorul a apreciat că pedeapsa și modalitatea de executare au fost just individualizate având în vedere gravitatea faptei și persoana inculpatului care are antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru infracţiuni îndreptate împotriva aceleiași persoane vătămate, solicitând respingerea apelului.

Apelul este nefondat.

Examinând  cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art. 417 alin. 2 C.proc.pen., Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei penale comise de acesta.

Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, în special declarațiile persoanei vătămate, certificatul medico-legal privind pe aceasta, declarațiile martorei  ..., procese verbale de recunoaștere din planșele foto împreună cu planșele foto aferente, parțial declarațiile inculpatului, înscrisuri aflate la dosar, reiese că la data de 20.07.2018, în jurul orelor 20:00-22:00, pe fondul consumului avansat de băuturi alcoolice și a unor discuții în contradictoriu, inculpatul ... a aplicat  mai multe lovituri cu pumnul fostei sale concubine, persoana vătămată ..., atât la domiciliu acesteia cât și în incinta magazinului ”...”, situat în ... pe strada ..., cauzându-i leziuni traumatice, care au necesitat  pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul a acționat cu intenție directă, acesta prevăzând că prin lovirea persoanei vătămate cu pumnul  se produc acesteia suferințe fizice și leziuni traumatice pentru vindecarea cărora necesită  îngrijiri medicale, rezultat pe care l-a urmărit. 

Prin urmare, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea),  cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), ale infracțiunii de  lovire prev. de art.193 alin.2 Cod penal, infracțiune nejustificată și imputabilă inculpatului ...

De asemenea, pedeapsa aplicată inculpatului, pentru comiterea infracțiunii deduse judecății, respectiv 1 an închisoare (orientată spre minimul special de 6 luni închisoare,  maximul fiind de 5 ani închisoare), a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia și persoana inculpatului.

În acest sens s-a avut în vedere gravitatea medie a infracțiunii dată de împrejurările în care a fost comisă, inculpatul lovind cu pumnul persoana vătămată în zona în zona capului și peste brațe, la domiciliul acesteia, precum și în zona feței, într-un loc public, respectiv în incinta magazinului ”...” situat în ... pe strada ...

Intensitatea loviturii din magazin a fost puternică, persoana vătămată dezechilibrându-se şi căzând la pământ, în cădere lovindu-se de mai multe rafturi din magazin.

Urmările faptei au constat în producerea persoanei vătămate mai multor leziuni traumatice, respectiv: zonă echimotică discontinuă de culoare palid-violaceu-verzuie la nivelul frunții, tumefacție pe mucoasa obrazului stâng, infiltrat hemoragic, zonă echimotică la nivelul pleoapei inferioare în regiunea orbitală dreaptă, plagă contuză liniară la nivelul hemibuzei superioare stânga, excoriații, zone echimotice, cu crustă hematică maronie la nivelul brațului drept, zonă echimotică violacee la nivelul mâinii stângi, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale. 

Cu privire la persoana inculpatului se constată că acesta are antecedente penale, fiind condamnat în trecut la pedeapsa închisorii de 11 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, pentru săvârșirea unui concurs de infracțiuni, respectiv două infracțiuni de lovire și una violare de domiciliu, împotriva aceleași persoane vătămate, prin sentinţa penală nr. 2074/17.12.2015 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 254/A/29.02.2016 a Curţii de Apel Galaţi, mai are patru puneri în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunile de tulburare a liniștii publice, lovire, distrugere și furt.

Prin urmare, se constată că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei anterioare nu și-a atins scopul represiv și preventiv, inculpatul continuând pe calea infracțională.

De asemenea, inculpatul a agresat-o în repetate rânduri pe persoana vătămată, aceasta solicitând în mod repetat emiterea unor ordine de protecție împotriva acestuia pe parcursul anilor 2016, 2018, 2019, 2020, 2021 ultimul datând din data de 28.07.2021.

În ceea ce privește atitudinea inculpatului, se constată că acesta a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptei pe parcursul urmării penale, iar în faza de judecată a recunoscut fapta comisă însă invocând provocarea din partea persoanei vătămate, aspect care însă nu a fost dovedit.

 Prin urmare, se observă o perseverență infracțională a inculpatului care trebuie stopată, astfel că se justifică pe deplin aplicarea pedepsei închisorii.

Față de natura și gravitatea infracțiunii comise și persoana inculpatului, corect a apreciat instanța de fond că acesta este nedemn de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a comunica sau de a se apropia de victima infracțiunii, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și n) Cod penal, și i-a interzis exercitarea acestor drepturi, ca pedeapsă complementară și accesorie, conform art. 67 Cod penal și, respectiv, art. 65  Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare, având în vederea conduita infracțională anterioară, că nu a depus vreun efort pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, că a continuat actele violență domestică asupra persoanei vătămate, se constată că pentru îndreptarea acestuia și atingerea scopului sancțiunii, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și educarea inculpatului în spiritul respectării legilor și formări unei atitudini corecte față de regulile de conviețuire socială şi față de muncă, în vederea reintegrării sale în societate, este necesară executarea efectivă a pedepsei închisorii.

Pe cale de consecință, sunt nefondate criticile inculpatului referitoare la pedeapsa aplicată și modalitatea de executare.

Cu privire la daunele morale acordate părții civile, se constată că acestea au fost corect cuantificate de instanța de fond ţinând cont de criteriile reţinute în doctrină şi jurisprudenţă.

Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale s-a ţinut cont de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de eventualele sechele sau infirmităţi rezultate în urma faptei ilicite, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale, ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil şi să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă.

În acest sens, se observă că persoana vătămată a suferit leziuni (echimoze, excoriații, plagă  în zona feței și pe brațe) care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale,  dar aceasta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nici nu se încadrează într-un grad de invaliditate, astfel că restrângerea posibilităţilor de viaţă familiară şi socială, pentru care art.1391 din noul C.civ. prevede acordarea de despăgubiri, nu este totală.

Persoana vătămată este o femeie în vârstă de 37 de ani (la data faptei), infracțiunea a fost comisă într-o zonă cu acces al publicului (în incinta magazinului ”...” situat în ... pe strada ...), fiind observată de persoanele din apropiere, împrejurări care au adus atingere într-o anumită măsură și demnității persoanei, a suferit și un prejudiciu estetic temporar în zona feței, până la vindecarea plăgii și excoriațiilor.

De asemenea, la cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale s-a ţinut seama şi de condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, care nu sunt aşa de ridicate ca în ţările dezvoltate din Europa de Vest, precum şi  ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de aceasta.

În consecinţă, ţinând cont de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că suma de 4.000 de lei, acordată de instanța de fond, este suficientă pentru a acoperi prejudiciile morale încercate de persoana vătămată ...

Faţă de cele arătate mai sus,  apelul  declarat de  inculpatul ...  este nefondat, astfel că a fost respins, conform disp. art.  421  pct. 1 lit. b C.proc.pen.

Domenii speta

Spete similare