Asigurări sociale

Decizie 158 din 10.03.2022


Această adeverinţă a fost eliberată în baza actelor interne ale fostului angajator, care încă din anul 1997 a hotărât ca personalul TESA, respectiv directorul şi inginerul şef mecanic agricol să beneficieze de încadrarea în grupa a II-a de muncă. Angajatorul a avut ca temei Ordinul nr. 50/990 şi Scrisoarea MMPS 78328/18.09.1997. În cauză s-a prezentat documentul intern care a stat la baza eliberării adeverinţei.

 Decizia civilă nr. 158/10.03.2022 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. ... a admis contestaţia formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâta CJP ...

A anulat decizia nr. .../28.07.2021 emisă de intimata CJP...

A obligat intimata CJP... să emită o nouă decizie de pensie în sensul valorificării şi a perioadelor cuprinse între 01.05.1994-01.05.1999 ; 16.05.2000 – 01.04.2001, ca fiind lucrate în grupa II de muncă în procent de 80%, conform adeverinţei nr.13/10.01.2011 eliberată de S.C ....

A obligat intimata să plătească contestatorului suma de 1200 de lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat redus).

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 27.08.2021 sub nr. ... contestatorul ... a contestat decizia ... /28.07.2021 privind respingerea pensiei pentru limita de vârsta, în conformitate cu prevederile art. 139 din Legea 127/2019.

A arătat că decizia a fost comunicată prin serviciul de curierat, la data de 02.08.2021.

În fapt a mai arătat că urmare a depunerii dosarului de pensionare, înregistrat sub nr. ... /16.06.2021, a fost emisă Decizia nr. ... 1/28.07.2021, prin care a fost respinsă cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, motivat de împrejurarea că perioada 01.05.1994-01.05.1999 nu a fost valorificată în grupa a II-a de muncă deoarece „emailul invocat este incorect” şi perioada 16.05.2000-01.04.2001 nu a fost valorificată în grupa a II-a deoarece „funcţia deţinută nu se regăseşte în temeiul legal invocat”.

Raportat la acest temei legal, nu a avut posibilitatea de a face precizări deoarece intimata nu a indicat care este temeiul legal incorect, unde este acesta precizat sau care ar fi trebuit să fie temeiul legal.

Consideră că persoanele care depun dosarele de pensionare nu au obligaţia de a avea cunoștințe juridice astfel încât să precizeze corect temeiul legal în baza căruia au muncit 40 de ani.

De asemenea, lipsa indicării temeiului legal nu justifică eliminarea a 7 ani de muncă, astfel cum rezultă din cartea de muncă fila 14, nr. crt.31-46 şi fila 19, nr. crt.48, în perioada (1.05.1994-01.05.1999 a deţinut funcţia de inginer şef la ..., iar în perioada 16.05.2000-01.04.2001 a deţinut funcţia de Şef atelier mecanic.

A solicitat anularea deciziei, obligarea pârâtei de a emite o nouă decizie de pensionare, cu luarea în calcul a perioadelor 01.05.1994-01.05.1999 şi 16.05.2000-01.04.2001 ce se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 80% din timpul electiv lucrat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată de către ... împotriva deciziei de pensie nr. .../28.07.2021.

In fapt, prin cererea înregistrată sub nr. .../16.06.2021 reclamantul a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă conform dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.

La cererea mai sus arătată reclamantul a anexat printre altele si Adeverinţa nr. .../10.01.2011 eliberată de ...

Prin emiterea deciziei nr. ..., CJP ... a respins cererea de pensionare mai sus arătată aducându-se totodată la cunoştinţa reclamantului motivele acestei respingeri.

Prin această decizie s-a adus totodată la cunoştinţa domnului ... faptul că perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 01.04.2001 nu au putut fi valorificate ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.

A considerat că în mod corect instituţia nu a valorificat perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 0l.04.2001 ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă deoarece conform dispoziţiilor art. 158 alin. 4 din Legea nr.263/2010 „Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001”.

In baza dispoziţiilor legale mai sus arătate, CJP ... are dreptul şi obligaţia de a verifica adeverinţele care atestă încadrarea în grupe superioare de muncă, nefiind obligată să valorifice orice adeverinţă eliberată de către angajator.

Perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 01.04.2001 au fost certificate ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă prin Adeverinţa nr. 13/10.01.2011 eliberată de ...

Conform acestei adeverinţe, încadrarea reclamantului în grupa a II-a de muncă în perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 01.04.2001 s-a făcut în baza Ordinului nr. 50/1990.

Referitor la acest temei legal respectiv pct. 178 din anexa 2 din Ordinul 50/1990, cu completările ulterioare acesta prevede ca se încadrează în grupa a II-a de muncă: «Mecanicii agricoli care efectuează lucrări in câmp, vii şi livezii cu tractoare şi combine autopropulsate, cei care efectuează tratamente fitosanitare prin stropire şi prăfuire cu maşini de erbicidat şi maşini pentru stropit şi prăfuit, precum şi mecanicii de întreţinere a tractoarelor, combinelor şi maşinilor agricole pentru perioada lucrată în câmp».

Poziţia nr.178 din Anexa nr. II la Ordinul 50/1990 a fost detaliată prin anexa la Scrisoarea MMPS nr. 382/MB/08.11.2000 unde sunt precizate locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale care se încadrează în grupa a II de muncă, cu perioada de timp şi procentul lucrat în condiţii deosebite.

Astfel, la lit. c de la punctul 178 din Anexa II la Ordinul 50/1990 așa cum a fost acesta detaliat prin anexa la scrisoarea MMPS nr. 382/MB/08.11.2000 (litera invocată prin certificatul ce face obiectul prezentei cauze) se precizează că pot fi încadrate în grupa a II-a de muncă mecanicii de întreţinere care au participat la lucrările efectuate la pct. a si pct. b din aceeaşi Scrisoare* respectiv: mecanicii agricoli care fitosanitare; mecanicii agricoli care tratamente fitosanitare care au efectuat lucrări.

Din adeverinţa mai sus arătată rezultă faptul că în perioada 01.05.1994 - 01.05.1999 acesta a desfăşurat activitate de inginer-șef, iar în perioada 16.05.2000 - 01.04.2001 același lucru rezultă şi din carnetul de muncă.

In drept, și-a întemeiat susţinerile pe baza dispoziţiilor Ordinului 50/1990 şi a Legii nr.263/2010.

In susţinerea celor mai sus arătate solicită proba cu înscrisuri.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat motivele invocate în cererea introductivă.

Potrivit art.3 din Ordinul nr. 50/1990, beneficiază de încadrare în grupele I şi II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreținere şi reparaţii, controlori tehnici, de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele 1 şi 2.

Contestatorul a arătat că şi-a îndeplinit integral obligaţiile, dosarul de pensionare cuprinzând toate actele prevăzute de lege. Prin urmare, nu se poate limita contestatorului dreptul de a beneficia de avantajele pe care i le conferă încadrarea.

Potrivit Ordinului 50/1990, întreaga procedură privind încadrarea în grupe de muncă este supravegheată, îndrumată şi controlată de Ministerul Muncii, autoritate centrală cu atribuţii în ceea ce priveşte sistemul de asigurări sociale, care ar fi putut sesiza chiar la acel moment nelegala încadrare în grupe de muncă a angajaţilor unei societăţi. Casa de Pensii nu poate interveni peste atonie acestei autorităţi, întrucât s-ar ajunge la o aplicare excesivă a art.158 din Legea nr. 263/2010.

Mai mult decât atât, adeverinţa eliberată de angajator putea şi trebuia să fie avută în vedere, întrucât atestarea activităţii desfăşurate în cadrul societăţii s-a făcut având la bază documente verificabile - dosarul regăsindu-se în arhiva administrate de ... CUI ..., Cod Fiscal RO ......, Str. ... nr. ...

Această adeverinţă reprezintă un document obligatoriu pentru Casa de Pensii, angajatorul răspunzând pentru conţinutul şi corectitudinea acesteia, pârâta neavând competenţa de a cenzura înscrisurile ce sunt emise de angajatori.

 Eventuala nerespectare a obligaţiilor angajatorului de a elibera adeverinţe doar pe baza documentelor verificabile aflate în evidenţa sa, nu conferă vreun drept casei de pensii de a nu valorifica documentul în detrimentul asiguratului, ci doar posibilitatea verificării realităţii prin mijloacele, în termenele şi condiţiile legii de către organele judiciare.

Numai în cadrul unei astfel de proceduri se poate stabili, pe baza documentelor verificabile, dacă documentele şi datele înscrise într-o astfel de adeverinţă sunt reale sau fictive şi atrag consecinţele prevăzute de lege.

Acest aspect rezultă şi din dispoziţiile art. 158 si art.159 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi a II-a de muncă, trebuie sa fie valorificate la stabilirea drepturilor de pensie dacă au fost emise în baza documentelor verificabile, precum şi a art. 125 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, care precizează că angajatorii sau orice alți deţinători de arhive sunt direct răspunzători, în condiţiile legii, de legalitatea exactitatea şi corectitudinea datelor, elementelor şi informaţiilor pe care le înscriu în adeverinţele pe care le eliberează în vederea stabilirii drepturilor de pensie.

Susţinerile pârâtei cu privire la temeiul legal, nu pot fi primite şi a solicitat a fi înlăturate, propriile constatări, în absenţa altor dovezi, nu prezintă relevanţă pentru reţinerea caracterului neadevărat al menţiunilor.

A solicitat anularea deciziei, obligarea pârâtei de a emite o nouă decizie de pensionare, cu luarea în calcul a perioadelor 01.05.1994-01.05.1999 şi 16.05.2000-01.04.2001 ce se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 80% din timpul efectiv lucrat și obligarea la plata tuturor cheltuielilor de judecata (chitanţa în original).

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 27.08.2021, sub nr. ..., contestatorul ... a contestat decizia .../28.07.2021 privind respingerea pensiei pentru limita de vârsta, în conformitate cu prevederile art. 139 din Legea nr. 127/2019, și a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare, cu luarea în calcul a perioadelor 01.05.1994-01.05.1999 şi 16.05.2000-01.04.2001 ce se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 80% din timpul efectiv lucrat și obligarea la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin cererea nr. ... /16.06.2021 reclamantul a solicitat pârâtei înscrierea la pensie pentru limita de vârstă conform dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.

La cererea mai sus arătată reclamantul a anexat printre altele şi Adeverinţa nr. .../10.01.2011 eliberată de ...

Prin emiterea deciziei nr. .../28.07.2021 CJP ... a respins eronat cererea de pensionare mai sus arătată aducându-se totodată la cunoştinţa reclamantului motivele acestei respingeri.

În mod eronat prin această decizie s-a adus totodată la cunoştinţa domnului ...  faptul că perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 01.04.2001 nu au putut fi valorificate ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.

Perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 01.04.2001 au fost certificate ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă prin adeverinţa nr. ... /10.01.2011 eliberata de ...

Astfel cum rezultă și din Cartea de muncă fila ..., nr. crt. ..., şi fila ... nr. crt. ..., în perioada 01.05.1994-01.05.1999 a deţinut funcţia de inginer şef la ..., iar în perioada 16.05.2000-01.04.2001 a deţinut funcţia de Şef Atelier mecanic.

Conform acestei adeverinţe, încadrarea reclamantului în grupa a II-a de muncă în perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 01.04.2001 s-a făcut în baza Ordinului nr. 50/1990.

Art. 158 din Legea nr. 263/2010 modificată (forma în vigoare la data depunerii cererii de pensionare) prevede că: „(31) Dovada vechimii în muncă în grupa I şi/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă. (32).

În situaţia în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau deţinătorii legali de arhive.

Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001. (5) Prin documente verificabile se înţelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative. (6) În situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă, angajatorii sau orice alţi deţinători legali de arhive sunt obligaţi să pună la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii Publice şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza cărora s-au eliberat adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă, în vederea verificării respectării legislaţiei în domeniu. (7) În situaţia în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (6), se constată încălcări ale legislaţiei privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă.”

Din cuprinsul art. 6 din Ordinul 50/1990 reiese că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi a II-a de muncă este atributul conducerii unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

Dacă se dovedeşte că, în aplicarea Ordinului nr. 50/1990, sindicatele şi conducerea au fost de acord cu încadrarea activităţii unui salariat în grupa I sau a II-a de muncă, adoptând o hotărâre în acest sens, Casa de Pensii nu poate interveni, întrucât s-ar ajunge la o aplicare excesivă a art. 158 din Legea 263/2010.

Cu alte cuvinte, în cazul existenţei unor astfel de dovezi, Casa de Pensii nu poate face aprecieri cu privire la condiţiile de lucru ale contestatoarei sau procentului lucrat în aceste condiţii, prin prisma funcţiei pe care a îndeplinit-o.

S-a mai reţinut că, potrivit Ordinului 50/1990, întreaga procedură privind încadrarea în grupe de muncă este supravegheată, îndrumată şi controlată de Ministerul Muncii, autoritate centrală cu atribuţii în ceea ce priveşte sistemul de asigurări sociale, care ar fi putut sesiza chiar la acel moment nelegala încadrare în grupe de muncă a angajaţilor unei societăţi.

În consecinţă, având în vedere cele stabilite prin hotărârile angajatorului, instanţa a apreciat că în cadrul prezentei contestaţii nu poate fi verificată corectitudinea datelor atestate prin adeverinţa nr. .../10.01.2011 eliberata de ...

Mai mult, intimata nu a făcut dovada că ar fi urmat procedura prevăzută de art. 158 alin. 6 din Legea nr. 263/2010, astfel că nu poate imputa contestatoarei faptul că nu a prezentat documente suplimentare necesare dovedirii activităţii desfăşurate în grupa a II-a de muncă.

Pentru considerentele expuse, instanţa a constatat că în mod netemeinic şi nelegal intimata nu a valorificat, la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatoarei, perioadele prevăzute în adeverinţa .../10.01.2011 eliberata de ...

Deşi în adeverinţă nu s-a făcut menţiune cu privire la plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente grupei a II-a, aceasta nu justifică refuzul de a valorifica perioada menţionată, în condiţiile în care intimata nu a solicitat relaţii referitoare la acest aspect, aşa cum prevede art. 158 alin. 6 din Legea nr. 263/2010.

În plus, din coroborarea dispoziţiilor art. 48 alin. 1 cu cele ale art. 6 alin. 1 pct. IV şi alin. 2 din Legea nr. 263/2010 modificată, reiese că, în situaţia persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator şi asigurat, neavând deci relevanţă dacă s-a plătit sau nu respectiva contribuţie.

Faţă de cele reţinute, instanţa a admis contestaţia şi a dispus anularea deciziei contestate.

De asemenea, a obligat pe intimată să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prin care să stabilească drepturile de pensie având în vedere şi cu luarea în calcul a perioadelor 01.05.1994-01.05.1999 şi 16.05.2000-01.04.2001 ce se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 80% din timpul electiv lucrat și a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu avocat diminuat.

Împotriva sentinţei civile a declarat apel CJP ..., considerând-o eronată pentru următoarele  motive:

Potrivit art. 158 alin. 4 din Legea nr. 263/2010 adeverinţele care atestă încadrarea în fostele grupe de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie  2001.

Astfel că în mod eronat prima instanţă a apreciat că pârâta nu poate face referiri cu privire la condiţiile de lucru ale contestatoarei sau procentului lucrat în aceste condiţii, din prisma funcţiei pe care a îndeplinit-o, atât timp cât CJP ... are dreptul şi obligaţia de a verifica  adeverinţele care atestă încadrarea în grupe superioare de muncă, nefiind obligată să valorifice orice adeverinţă eliberată de angajator.

Conform adeverinţei nr. .../2011 eliberată de ..., încadrarea  reclamantului în grupa a II-a de muncă în perioadele 01.05.1994 - 01.05.1999 şi 16.05.2000 - 01.04.2001 s-a făcut în baza Ordinului nr. 50/1990 completat cu Scrisoarea MMPS 382/MB/08.11.2000, poz. 178 Anexa 2  lit. c. 

Funcţia reclamantului nu se regăseşte în această încadrare care se referă la mecanicii agricoli, iar reclamantul a deţinut funcţia de inginer şef şi respectiv, şef atelier mecanic.

Apelanta a criticat sentinţa şi sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată în sumă de 12000 lei, considerând că acesta este prea mare şi vădit disproporţionat în raport de valoarea sau complexitatea cauzei.

A solicitat  admiterea apelului aşa cum a fost formulat.

În drept a invocat art.  466, 470 - 471 Cod procedură civilă.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea apelului ca nefondat. În apărare a învederat prevederile art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 potrivit cu care beneficiază de încadrarea în grupele de muncă fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştrii, tehnicieni, personal de întreţinere, reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele 1şi 2.

A mai reiterat procedura privind încadrarea în grupe de muncă aşa cum este prevăzută de Ordinul nr. 50/1990 şi potrivit cu care nominalizarea persoanelor beneficiare este atributul conducerii unităţilor care cunosc condiţiile de muncă, casa de pensii neputând face aprecieri cu privire la condiţiile de muncă prin prisma funcţiei îndeplinite de salariat.

A mai susţinut că încadrarea sa în grupa a II-a de muncă a avut la bază documente verificabile.

În apel s-a comunicat de către ... actul administrativ intern existent în arhiva ..., care a stat la baza încadrării în grupă de muncă a reclamantului şi în baza căruia a fost eliberată adeverinţa nr. 13/10.01. 2001, şi anume, tabelul nr. 1 cu „personalul încadrat în grupele I şi II pe locuri de muncă” aprobat în şedinţa CAS din data de 28.07.1997. A mai precizat ... că nu deţine procesul-verbal al şedinţei CA şi/sau hotărârea CA din data de 28.07.1997, aceasta este menţionată doar pe tabelul cu nominalizarea locurilor de muncă funcţiilor/meseriilor/activităţilor încadrate în grupe de muncă.

Din tabelul nr. 1 cu „personalul încadrat în grupele  I şi II  pe  locuri de muncă” figurează  şi funcţiile de director, inginer şef, inginer mecanic agricol, fiind încadrate în grupa a II-a în baza Scrisorii MMPS  nr. 78328/18.09.1997 şi a Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2  poz.178.

Curtea, analizând  motivele de apel în raport de actele administrate în primă instanţă şi în apel, apreciază că soluţia  Tribunalului este legală şi temeinică.

În mod nejustificat pârâta-apelantă  nu a  valorificat perioadele de muncă în grupa a II-a  înscrise în adeverinţa nr. .../2011 eliberată de deţinătorul de arhivă ...

Această adeverinţă a fost eliberată în baza actelor interne ale fostului angajator ..., care încă din anul 1997 a hotărât ca şi personalul TESA, respectiv, directorul şi inginerul şef mecanic agricol să beneficieze de încadrarea în grupa a II-a de muncă. Angajatorul a avut la bază prevederile Ordinului nr. 50/1990 şi cele ale Scrisorii MMPS nr. 78328/18.09.1997.

Potrivit art. 6 din Ordinul 50/1990 nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi a II-a de muncă este atributul conducerii unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

În situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă, angajatorii sau orice alţi deţinători legali de arhive sunt obligaţi să pună la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii Publice şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza cărora s-au eliberat adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă, în vederea verificării respectării legislaţiei în domeniu. Totodată, prin documente verificabile se înţelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative.

În cauza de faţă, cu înscrisul depus în apel, reclamantul a făcut dovada că încadrarea sa  în grupa a II-a de muncă a fost hotărâtă de către angajator.

Doar în situaţia în care, ca urmare a verificărilor se constată încălcări ale legislaţiei privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă.

Cum în cauza de faţă s-a prezentat documentul intern care a stat la baza eliberării adeverinţei, rezultă că în mod eronat pârâta a valorificat perioada înscrisă în adeverinţa nr. .../2011 ca  fiind lucrată în condiţii normale de muncă.

Aşadar, în mod corect a reţinut prima instanţă că, în cazul existenţei unor astfel de dovezi, Casa de Pensii nu poate face aprecieri cu privire la condiţiile de lucru ale reclamantului sau procentului lucrat în aceste condiţii, prin prisma funcţiei pe care a îndeplinit-o.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că motivul de apel ce vizează fondul acuzei este neîntemeiat.

In ceea ce priveşte critica cuantumului cheltuielilor de judecată în suma de 1200 lei, Curtea apreciază că nici aceasta nu este întemeiată, suma respectivă nefiind în mod vădit disproporţionată în sensul art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă şi nu se impune a fi redusă aşa cum solicită apelanta.

 Prin urmare, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtă şi va menţine soluţia pronunţată de Tribunalul ... ca fiind temeinică şi legală.