Anulare sancţiune disciplinară

aplicarea în timp a dispoziţiilor art. 492 din OUG nr. 57/2019 raportat la art. 623 Cod administrativ

Decizia nr. 35 din data de 20.01.2022  a Curţii de Apel Galaţi

Asupra cauzei de față, deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 326/23.06.2021 pronunțată de Tribunalul ... în dosarul nr. .../91/2021, constată următoarele:

1. Prin sentința civilă nr. 326/23.06.2021, Tribunalul ... a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ... în contradictoriu cu pârâta A.J.O.F.M. ... și a anulat Decizia nr. 4/28.01.2021 emisă de Directorul Executiv al A.J.O.F.M. ... și anexa la Decizia nr. 4/28.01.2021 reprezentată de Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 întocmit de Comisia de Disciplină din cadrul A.J.O.F.M. ... A luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

În motivarea sentinței, Tribunalul ... a reținut următoarele: „Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea-Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal sub nr. de dosar 182/91/2021 reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâta A.J.O.F.M. ... prin reprezentant legal a solicitat anularea și suspendarea executării Deciziei nr. 4/28.01.2021 emise de Directorul executiv al AJOFM ... și a Raportului nr. 53/CD/21.01.2021 emis de Comisia de Cercetare Disciplinară până la soluționarea definitivă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii în anulare, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 4/28.01.2021 emisă de Directorul executiv al AJOFM ... s-a dispus sancționarea sa disciplinară cu „suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de trei ani” în temeiul art. 492 alin. 3 lit. d raportat la art. 492 alin. 4 lit. c și d din OUG nr. 57/2019, arătându-se că faptele reținute în sarcina sa se încadrează în dispozițiile art. 492 alin. 2 lit. g și h din OUG nr. 57/2019. Aceasta a mai arătat că prin Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 s-a propus sancțiunea suspendării dreptului său de promovare pe o perioadă de trei ani de către Comisia de Cercetare Disciplinară din cadrul AJOFM ...

A învederat că asupra Deciziei nr. 4/28.01.2021 emise de Directorul executiv al AJOFM ... și a Raportului nr. 53/CD/21.01.2021 emis de Comisia de Cercetare Disciplinară planează o îndoială serioasă cu privire la legalitatea și temeinicia lor, având în vedere că:

- cercetarea sa disciplinară a început sub imperiul Legii nr. 188/1999, la data de 13.07.2015 odată cu înregistrarea sesizării formulate de ..., director executiv al AJOFM ..., sub nr. 30/CD/13.07.2015; având în vedere că cercetarea disciplinară a început sub imperiul Legii nr. 188/1999 se impunea ca întreaga activitate a comisiei de disciplină să se desfășoare sub imperiul legii aplicabile la dat sesizării comisiei de disciplină, și nu sub imperiul OUG nr. 57/2019 cum în mod nelegal a procedat pârâta, cu încălcarea dispozițiilor art. 623 alin. 1 din OUG nr. 57/2019.

- sancțiunea a fost aplicată de către Directorul executiv al AJOFM ... cu încălcarea dispozițiilor art. 78 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, având în vedere că numirea sa în funcție s-a făcut de către Președintele ANOFM, iar doar acesta avea competența de a aplica și sancțiunea disciplinară;

- Comisia de Disciplină care a emis Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 prin care s-a propus sancționarea sa a fost nelegal constituită, una dintre persoanele care au semnat raportul în calitate de membru nu avea această atribuție legală deoarece nu a avut niciodată calitatea de membru în cadrul Comisiei de Disciplină; mai mult, aceasta era în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 8 alin.1 lit. b din HG nr. 833/2007; totodată a menționat că au fost încălcate și dispozițiile art. 79 alin.2 din Legea nr. 188/1999, având în vedere că din componența comisiei nu a făcut parte un reprezentant al organizației sindicale reprezentative sau un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici pentru care este desemnată comisia de disciplină;

- decizia de sancționare a fost emisă tardiv, cu depășirea termenului de un an de la data sesizării comisiei de disciplină prevăzut de art. 77 alin. 5 din Legea nr. 188/1999;

- sancțiunea este aplicată fără temei întrucât nu se face vinovată de niciuna dintre faptele reținute în sarcina sa prin Decizia nr. 4/28.01.2021.

În drept a invocat dispozițiile art. 623 din OUG nr. 57/2019 raportat la art. 80 din Legea nr. 188/1999.

În susținerea cererii de chemare în judecată au fost depuse în copie înscrisuri.

Legal citată, pârâta AJOFM ... prin reprezentant legal a formulat întâmpinare prin care a învederat că la data formulării sesizării 07.07.2015, se afla în vigoare Legea nr. 188/1999. Sesizarea formulată de către Directorul Executiv al AJOFM ... a fost înregistrată la secretariatul Comisiei de Disciplină la 13.07.2015, dată la care au fost transmise și convocările membrilor comisiei în vederea efectuării formalităților premergătoare cercetării disciplinare.

A precizat că, având în vedere faptul că prin sesizarea formulată au fost reclamate fapte care îmbrăcau forma unor infracțiuni, susțineri care aveau la bază trei procese verbale de control independente unele de celelalte, Comisia de disciplină, verificând competența de soluționare, a constatat că în situația existentă la acea dată, competența de soluționare a faptelor imputate reclamantei aparține organelor de cercetare penală, motiv pentru care nu a efectuat niciun act de cercetare disciplinară, propunând conducătorului instituției în baza procesului verbal nr. 33/CD/15.07.2015 sesizarea organelor de urmărire penală. A mai precizat pârâta că cercetarea penală s-a desfășurat în perioada 17.07.2015 -29.01.2020 când Judecătoria ... prin încheiere a menținut ca legale și temeinice soluțiile de clasare pronunțate în dosarele nr. 737/P/2017 și nr. 104/II/2019, iar ca motivarea încheierii pronunțată la data de 29.01.2020 a fost transmisă către AJOFM ... la data de 05.06.2020, când noua Comisie de Disciplină (constituită ca urmare a expirării mandatului celei vechi prin Decizia nr. 62/12.07.2017) a procedat la efectuarea formalităților premergătoare necesare în vederea demarării cercetării disciplinare a faptelor imputate reclamantei.

Cu privire la legea aplicabilă, pârâta a concluzionat că declanșarea cercetării disciplinare a avut loc începând cu data de 12.08.2020 când dispozițiile privitoare la abaterile disciplinare din Legea nr. 188/1999 erau abrogate prin OUG 57/2019.

În ceea ce privește persoana competentă să aplice sancțiunea disciplinară, a învederat că pe parcursul cercetării disciplinare, precum și la data aplicării sancțiunii disciplinare reclamanta a deținut funcția publică de Șef serviciu APMES în cadrul AJOFM ..., funcție în care este numită de către Directorul executiv al instituției, iar funcția de director executiv adjunct având caracter temporar și fiind exercitată pe durată determinată. A menționat că, și în condițiile în care s-ar fi avut în vedere aplicarea dispozițiilor Legii nr. 188/1999, competența aplicării sancțiunii ar fi aparținut tot Directorului Executiv AJOFM ...

În ceea ce privește motivul privind nelegalitatea constituirii Comisiei de disciplină, a învederat pârâta că, în fapt, comisia de disciplină care a procedat la cercetarea disciplinară a fost constituită în baza Deciziei Directorului Executiv nr. 64/03.07.2020, fiind avute în vedere dispozițiile art. 4 din HG nr. 1344/2007, inclusiv cele privitoare la includerea în cadrul acesteia a unui reprezentant desemnat de majoritatea funcționarilor publici, având în vedere faptul că la nivel de instituție nu exista sindicat.

În ceea ce privește desemnarea doamnei ..., a menționat faptul că aceasta a fost numită în cadrul Comisiei de disciplină în baza Deciziei Directorului Executiv al AJOFM ... nr. 81/26.11.2020 privind actualizarea comisiei, tocmai ca urmare a solicitării reclamantei de înlocuire unui membru ca fiind incompatibil (respectiv ...).

În ceea ce privește tardivitatea emiterii deciziei de sancționare disciplinară, a precizat că, indiferent la care act normativ se raportează, fie la cel abrogat fie la cel aflat în vigoare, în ambele cazuri acestea prevăd suspendarea termenului în cazul cercetării faptei de natură penală.

În ceea ce privește susținerea reclamantei potrivit căreia nu se face vinovată de nici una din faptele menționate în Decizia de sancționare nr. 4/28.01.2021, pârâta a învederat că aceasta este neîntemeiată întrucât în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2015 reclamanta a efectuat activități de încasare a debitelor fără a avea atribuții în acest sens conform fișelor de post; în aceeași perioadă a emis în mod nelegal chitanțe neutilizate în cadrul AJOFM ... completate olograf cu date false în ceea ce privea seria și numărul, înmânându-le debitorilor ca dovezi ale încasării sumelor; a utilizat sumele încasate nelegal în alte scopuri decât cele normale și legale; pentru dosarele identificate și analizate de către organele de control ale AJOFM ... și ANOFM .... a procedat la restituirea sumelor încasate după o lungă perioadă de timp de la încasare, respectiv după o perioadă de 1 până la 5 ani, așa cum rezultă și din declarația scrisă a casierei ..., încercând în acest fel să-și acopere activitatea ilegală.

Concluzionând, pârâta a arătat că pentru dosarele analizate de către AJOFM ..., reclamanta a creat un prejudiciu reprezentat de majorări și penalități de întârziere identificat până în prezent în valoare de 1.750 lei, sumă care este înregistrată în contabilitatea instituției.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia raportul nr. 53/21.01.2021 și nici Decizia de sancționare nr. 4/28.01.2021 nu cuprind elemente care să permită a se stabili modul cum s-a realizat individualizarea sancțiunii și a duratei acesteia, a precizat că în cadrul acestor documente au fost expuse „in extenso” toate motivele de fapt și de drept care au condus la soluția aplicată.

În drept a invocat art. 205 Cod procedură civilă.

În apărare, au fost depuse înscrisuri în copii.

La data de 31.03.2021, reclamanta a depus cerere completatoare, prin care a învederat că nu au fost respectate dispozițiile legale privind compunerea comisiei de disciplină.

Astfel, prin Decizia nr. 81 din 26.11.2020 emisă de dna ... (director al AJOFM ... și autoarea sesizării disciplinare formulată împotriva subsemnatei), s-a dispus actualizarea comisiei de disciplină. La data de 26.11.2020, dna ..., membru supleant, a fost convocată în vederea participării la activitatea comisiei de disciplină și analizarea sesizării formulate de dna director executiv ... Dna ... a participat la activitatea comisiei de disciplină și a semnat Raportul nr. 53/CD/21.01.2021, ce a stat la baza emiterii deciziei de sancționare a reclamantei, însă, aceasta nu putea face parte din comisia de disciplină, deoarece era membru al comisiei paritare constituite la nivelul AJOFM ..., fiind numită prin decizia nr. 11595 din 09.09.2016.

Potrivit art. 8 alin. (l) lit. ”b” din HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, calitatea de membru în comisia paritară este incompatibilă cu calitățile de membru, membru supleant sau președinte al comisiei de disciplină.

Prin urmare, a precizat reclamanta, dna ... nu putea face parte din comisia de disciplină, ceea ce face ca toate activitățile desfășurate de comisia cu participarea acesteia să fie lovite de nulitate absolută, pentru încălcarea normelor legale cu caracter imperativ.

În drept, cererea completatoare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 204 Cod pr. Civ.

La termenul din data de 31.03.2021, prin încheiere, instanța a dispus suspendarea executării deciziei nr. 4/28.01.2021 emise de directorul executiv al AJOFM ... și a anexei la Decizia nr. 4/28.01.2021 reprezentate de Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 emis de Comisia de cercetare disciplinară până la soluționarea definitivă a cauzei, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.

La termenul de față, instanța, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 Cod pr. Civ., a încuviințat părților proba cu înscrisuri pe cererea în anulare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin Decizia nr. 4/28.01.2021 emisă de Directorul executiv al AJOFM ... s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei ... cu „suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de trei ani” în temeiul art. 492 alin.3 lit. d raportat la art. 492 alin.4 lit. c și d din OUG nr. 57/2019, arătându-se că faptele reținute în sarcina sa se încadrează în dispozițiile art. 492 alin.2 lit. g și h din OUG nr. 57/2019. Se mai reține că în cuprinsul deciziei anterior menținute la art. 2 din decizie se menționează că Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 prin care s-a propus sancțiunea suspendării dreptului de promovare al reclamantei pe o perioadă de trei ani de către Comisia de Cercetare Disciplinară din cadrul AJOFM ..., „se anexează prezentei decizii”.

La data de 07.07.2015 a fost formulată sesizarea nr. 11149 de către ... în calitate de director executiv al AJOFM ..., sesizare care a fost înregistrată la secretariatul Comisiei de Disciplină la 13.07.2015 sub nr. 30/CD/13.07.2015 cu privire la necesitatea analizării faptelor săvârșite de reclamanta ..., având funcția publică de Șef serviciu Managementul Pieței muncii al AJOFM ...

În motivarea sesizării s-a arătat că, în urma notei de constatare nr. 39/11.02.2015 întocmită de către d-l ... și dna ..., consilierii superiori în cadrul Serviciul Măsuri Active al ANOFM ... înregistrată la Cabinetul Președintelui cu nr. 2602/CB/2015 și a rapoartelor nr. 6387/30.04.2015 întocmit de către dl ... auditor public intern al AJOFM ... și nr. 10457/29.06.2015 întocmit de către dl ..., inspector în cadrul compartimentului Control Îndeplinirea Măsurilor Asiguratorii și Executare Silită a Debitelor al AJOFM ..., a rezultat faptul că reclamanta a încasat de la mai multe persoane fizice sume de bani reprezentând contravaloarea unor debite stabilite în sarcina acestora, pentru care a emis chitanțe pe formulare neutilizate în cadrul instituției noastre și nici nu a depus aceste sume în contul AJOFM ... S-a mai arătat în cuprinsul sesizării că în perioada 2012-2014, pentru debitorii analizați au fost înregistrate în contabilitate plăți eșalonate în tranșe reduse (5, 10 sau 20 lei), pentru ca în anul 2015 să fie achitată diferența de sumă până la stingerea debitului, în unele cazuri peste valoarea stabilită inițial, plăți care nu sunt recunoscute de către debitori.

 Comisia de disciplină din cadrul AJOFM ... constituită prin Decizia nr. 12/19.01.2015 convocată în vederea efectuării formalităților premergătoare cercetării disciplinare a reclamantei a decis conform procesului verbal nr. 33/CD/15.07.2015 sesizarea organelor de urmărire penală, având în vedere că, din analiza preliminară a sesizării și a documentelor anexate acesteia, s-a apreciat că există indicii temeinice pentru săvârșirea unor fapte de natură penală, comisia reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 77 alin. 6 din Legea nr. 188/1999.

Se mai reține că cercetarea penală s-a desfășurat în perioada 17.07.2015 - 29.01.2020 când Judecătoria ... prin încheierea pronunțată în cadrul dosarului nr. .../231/2019 a menținut ca legale și temeinice soluțiile de clasare pronunțate în dosarele nr. 737/P/2017 și nr. 104/II/2019, apreciindu-se că faptele pentru care a fost cercetată penal reclamanta nu sunt prevăzute de legea penală.

Având în vedere finalizarea definitivă a cercetării penale a reclamantei, pârâta a decis continuarea cercetării disciplinare a acesteia față de comunicarea încheierii pronunțate în cadrul dosarului nr. .../231/2019 de către Judecătoria ... înregistrată la pârâtă sub nr. 7133/05.06.2020. Ca urmare, a fost convocată Comisia de disciplină din cadrul AJOFM ... constituită prin Decizia nr. 62/12.07.2017.

Conform Raportului nr. 5/C/29.06.2020 al Comisiei de disciplină se menționează că aceasta „s-a întrunit în vederea reluării cercetării disciplinare a reclamantei”, prin același raport fiind propusă și înlocuirea unui membru ca efect al ivirii conflictului de interese.

Totodată, prin referatul nr. 6974/03.06.2020, a fost propusă demararea procedurilor privind constituirea unei noi comisii de disciplină având în vedere că mandatul comisiei expira la data de 12.07.2020.

 Se mai reține de către instanță că potrivit procesului verbal nr. 6/CD/06.07.2020 al Comisiei de disciplină s-a stabilit de către Directorul Executiv al AJOFM ... înlocuirea membrului incompatibil cu un nou membru în comisia de disciplină, respectiv în persoana dlui ..., și, față de expirarea mandatului Comisiei de disciplină la data de 12.07.2020, a fost emisă Decizia nr. 64/03.07.2020 prin care s-a constituit o nouă comisie de disciplină la nivelul AJOFM ... cu aceiași membri titulari, cu începerea activității din data de 12.07.2020.

Din cuprinsul acestui proces verbal se reține că s-a stabilit că, ulterior datei de 12.07.2020, urma să se fixeze primul termen în vederea „cercetării faptei sesizate ca abatere disciplinară, în baza sesizării înaintată de către Directorul Executiv al AJOFM ..., doamna ... împotriva doamnei ..., înregistrată la Secretariatul Comisiei de disciplină cu nr. 30/CD713.07.2015, ca urmare a soluționării plângerii penale formulată împotriva acesteia”.

Aceeași mențiune cu privire la sesizarea cu nr. 30/CD/13.07.2015 apare și în procesul verbal nr. 10/CD721.07.2020 al Comisiei de disciplină, precum și în raportul nr. 11/CD/21.07.2020, precum și toate actele efectuate în cadrul cercetării disciplinare aflate la dosar.

Se reține că, și în cadrul noii comisii de disciplină a apărut același conflict de interese cu privire la anumiți membri (... și ...), motiv pentru care s-a dispus înlocuirea acestora cu noi membri (... și ...).

Analizând actele de cercetare disciplinară, instanța reține că pentru prima dată în cadrul cercetării disciplinare apare ca și temei de drept al acestei cercetări OUG nr. 57/2019, astfel cum reiese din cuprinsul procesului verbal nr. 31/CD/03.11.2020, de unde se constată că cercetarea disciplinară a reclamantei după reluarea acesteia ca efect al finalizării cercetării penale, se desfășura sub prevederile OUG nr. 57/2019.

Ca urmare a sesizării reclamantei cu privire la existența unui caz de incompatibilitate al membrului ..., se dispune înlocuirea acestuia cu un nou membru în persoana doamnei ..., fiind emisă Decizia nr. 81/26.11.2020 de actualizare a Comisiei de disciplină.

Au fost efectuate acte de cercetare disciplinară a reclamantei sub imperiul OUG nr. 57/2019, fiind audiați martori, au fost efectuate verificări la Compartimentul Resurse Umane Salarizare și Secretariatul Consiliului Consultativ (procesele verbale nr. 46/CD/03.12.2020 și nr. 52/CD/21.01.2021), concluziile cercetării disciplinare a reclamantei fiind cuprinse în Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 și finalizate prin Decizia de sancționare nr. 4/28.01.2021.

Prioritar, față de motivele invocate de către reclamantă cu privire la legea aplicabilă cercetării disciplinare, instanța apreciază că se impune a se stabili dacă în cazul cercetării disciplinare a reclamantei este aplicabilă Legea nr. 188/1999 sau OUG nr. 57/2019, prin raportare la susținerile părților.

Astfel, se reține că la momentul sesizării comisiei de disciplină au fost reținute de către aceasta dispozițiile art. 77 alin. 6 din Legea nr. 188/1999, în timp ce ulterior reluării procedurii de cercetare ca efect al finalizării cercetării penale a reclamantei au fost reținute dispozițiile OUG nr. 57/2019.

Se reține că potrivit prevederilor art. 623 alin. (I) din OUG. nr. 57/2019 privind aprobarea Codului administrativ, ”(1) Pentru situațiile în care cu privire la funcționarii publici, a fost sesizată comisia de disciplină anterior intrării în vigoare a prevederilor prezentului cod, se aplică prevederile legale în vigoare la data demarării procedurii de cercetare disciplinară.” Or, această dispoziție normativă este fără echivoc în sensul că legea administrativă aplicabilă raportului juridic dintre funcționarul public și instituția angajatoare în materie disciplinară este determinată de momentul sesizării comisiei de disciplină, respectiv în cauza litigioasă este Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, republicată.

Din dispoziții legale anterior citate rezultă că actele și faptele juridice nu pot genera decât efectele juridice prevăzute de legea în vigoare la momentul apariției lor, fie că este vorba de efecte produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi, fie că este vorba de efectele produse după intrarea în vigoare a legii noi. În privința situațiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării legii în vigoare - facta pendentia, legiuitorul poate opta între aplicarea legii noi și ultraactivitatea legii vechi. Dacă însă elementele ce alcătuiesc constituirea sau, după caz, modificarea ori stingerea au individualitate proprie, atunci pentru fiecare element se aplică legea în vigoare la momentul la care acesta s-a produs. Efectele produse în timp ale unei situații juridice vor fi cele stabilite de legea în vigoare în momentul în care se realizează fiecare efect în parte, deci legea nouă nu se poate aplica efectelor produse de aceste situații juridice înainte de intrarea ei în vigoare, deoarece ar însemna o aplicare retroactivă a legii noi. De asemenea, în cazul în care legea nouă ar suprima o situație juridică, ea poate fi aplicată numai efectelor viitoare, nu însă și efectelor produse de acea situație juridică înainte de intrarea în vigoare a legii noi.

Chiar dacă, aparent, sistemul sancționator reglementat de Legea nr. 188/1999 este asemănător celui din OUG nr. 57/2019, acesta nu poate fi aplicat reclamantei deoarece s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile.

Așadar, contrar susținerilor pârâtei, în cauză sunt aplicabile prevederile din Legea nr. 188/1999 prin raportare la momentul sesizării comisiei de disciplină față de sesizarea nr. 30/CD/13.07.2015, care de altfel a și demarat procedura de cercetare prin convocarea membrilor și care a emis procesul verbal nr. 33/CD/15.07.2015. Prin acest act al comisiei de disciplină s-a hotărât sesizarea organelor de urmărire penală, având în vedere că, din analiza preliminară a sesizării și a documentelor anexate acesteia, s-a apreciat că există indicii temeinice pentru săvârșirea unor fapte de natură penală, comisia reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 77 alin. 6 din Legea nr. 188/1999 care instituie un caz de suspendare a procedurii disciplinare până la adoptarea unei soluții de către instituțiile abilitate.

Prin urmare, nu pot fi reținute susținerile pârâtei în sensul că a fost demarată o nouă cercetare disciplinară ca efect al comunicării încheierii pronunțate în cadrul dosarului nr. .../231/2019 de către Judecătoria ... înregistrată la pârâtă sub nr. 7133/05.06.2020, în cauză, în realitate, fiind reluată procedura de cercetare disciplinară demarată sub efectul legii vechi ca efect al încetării cazului de suspendare pe perioada 17.07.2015 -29.01.2020, caz de suspendare de altfel instituit de legiuitor.

De asemenea, ulterior „reluării” cercetării procedurii disciplinare a reclamantei, termen folosit chiar de către comisia de disciplină în procesele verbale întocmite de către aceasta, actele de cercetare disciplinară s-au referit totdeauna la sesizarea cu nr. 30/CD/13.07.2015, astfel cum s-a reținut de către instanță din cuprinsul dosarului, astfel încât nu se poate reține că s-ar fi demarat o nouă procedură de cercetare disciplinară în anul 2020 care să justifice aplicabilitatea legii noi, respectiv OUG nr. 57/2019.

Așadar, se reține că pârâta a efectuat procedura de cercetare disciplinară și a sancționat reclamanta în temeiul unor prevederi legale care nu erau incidente, din acest punct de vedere procedura de cercetare disciplinară și sancționare a reclamantei fiind nelegale.

În ceea ce privește susținerile reclamantei cu privire la nelegalitatea componenței comisiei de disciplină din cadrul AJOFM ..., s-a reținut din situația de fapt că, urmare a intervenirii cazurilor de incompatibilitate, o parte din membrii acesteia au fost înlocuiți succesiv, astfel prin Decizia nr. 81/26.11.2020 de actualizare a Comisiei de disciplină ultima înlocuire a vizat persoana numitului ... aflat în caz de incompatibilitate cu noul membru supleant ...

Aceasta, în calitate de membru al comisiei de disciplină a participat la cercetarea disciplinară a reclamantei, semnând toate actele efectuate în cadrul procedurii de cercetare.

Cu toate acestea, instanța reține că aceasta nu putea face parte din comisia de disciplină, fiind ea însăși într-o situație de incompatibilitate, deoarece era membru al comisiei paritare constituite la nivelul AJOFM ..., fiind numită prin Decizia nr. 11595/ 09.09.2016 depusă la dosarul cauzei.

În acest sens, se rețin dispozițiile art. 8 alin.(l) lit. b din HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, care stabilesc: calitatea de membru în comisia paritară este incompatibilă cu calitățile de membru, membru supleant sau președinte al comisiei de disciplină.

Față de prevederile art. 15 din HG nr. 833/2007 care statuează următoarele: 1) Membrii comisiei paritare sunt numiți pe o perioadă de 3 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată. (2) Comisia paritară își exercită mandatul de la data constituirii până la data constituirii comisiei paritare nou-alese, instanța constată că pârâta, deși a invocat încetarea mandatului membrilor comisiei paritare, nu a făcut dovada în acest sens, de unde se instituie prezumția că mandatul membrilor a fost reînnoit tacit. Pârâta nu a prezentat un act administrativ de instituire a unei noi comisii paritare și de încetare a efectelor Deciziei nr. 11595/ 09.09.2016, având în vedere că, potrivit deciziei anterioare, se specifică în cuprinsul acesteia că își încetează efectele Decizia nr. 76/09.09.2013 de constituire a comisiei paritare anterioare anului 2016.

Astfel, se prezumă că, dacă ar fi fost constituită o nouă comisie paritară, ar fi existat un act administrativ de constituire a unei noi comisii prin care să se dispună încetarea efectelor Deciziei nr. 11595/09.09.2016. Cum o astfel de dovadă nu a fost făcută, în aceste condiții, instanța va da valență prevederilor alin. 2 al art. 15 din actul normativ anterior menționat, fiind evident că la momentul derulării cercetării disciplinare a reclamantei, numita ... avea încă calitatea de membru în comisia paritară și în comisia de disciplină, fiind în caz de incompatibilitate expres prevăzut de lege.

Prin urmare, constatând că cercetarea disciplinară a reclamantei s-a efectuat de o comisie nelegal constituită, instanța apreciază că actele de cercetare disciplinară sunt lovite de nulitate, inclusiv Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 semnat și de numita ... în calitate de membru, prin care s-a propus sancționarea disciplinară a reclamantei și care a stat la baza emiterii Deciziei de sancționare nr. 4/28.01.2021.

Pe cale de consecință, aplicând sancțiunea disciplinară în temeiul unei cercetări disciplinare efectuată cu aplicarea greșită a legii incidente și cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile, precum și de către o comisie de disciplină nelegal constituită, instanța apreciază că și Decizia de sancționare nr. 4/28.01.2021 este nelegală, astfel încât se impune anularea acesteia.

Instanța nu va reține susținerile reclamantei referitoare la emiterea tardivă a deciziei de sancționare față de dispozițiile art. 77 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 aplicabil speței, având în vedere prevederile alin. 6 ale aceluiași text de lege cărora instanța le va da o interpretare diferită decât cea invocată de reclamantă.

Astfel, se reține din dispozițiile legale anterioare că, „În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunțării la urmărirea penală sau până la data la care instanța judecătorească dispune achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal.”

Prin urmare, procedura cercetării disciplinare a reclamantei a fost suspendată până la data soluționării definitive a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de clasare, respectiv până la data de 29.01.2020, data încheierii pronunțate de către Judecătoria ... în cadrul dosarului nr. .../231/2019, și nu până la data pronunțării soluției de clasare care nu era definitivă, cum susține reclamanta.

De la momentul rămânerii definitive a soluției de clasare a început să curgă termenul de un an prevăzut de lege, Decizia de sancționare nr. 4 fiind emisă de Directorul Executiv al AJOFM ... la data de 28.01.2021, exact înainte de împlinirea acestui termen.

Instanța nu va reține nici susținerile reclamantei referitoare la aspectul că sancționarea sa s-a dispus de o persoană care nu avea competențe în acest sens, respectiv de dna ..., Director executiv al AJOFM ... deoarece nu aceasta are competență legală de numire a reclamantei în funcția publică.

Astfel, nu pot fi primite afirmațiile acesteia în sensul că numirea sa în funcția publică de director executiv adjunct al AJOFM ..., s-a făcut de către Președintele ANOFM, conform art. 22 alin. (l) lit. „o” din Legea nr. 202/2006 prin Ordinul nr. 19/27.01.2020 al Președintelui ANOFM, numire confirmată prin ordinele succesive ulterioare, ultimul fiind Ordinul nr. 529/17.07.2020 al Președintelui ANOFM, astfel încât se impunea a fi dispusă sancționarea sa tot de către Președintele ANOFM. Aceasta deoarece pe parcursul cercetării disciplinare, precum și la data aplicării sancțiunii disciplinare reclamanta a deținut funcția publică de Șef serviciu APMES în cadrul AJOFM ..., funcție în care este numită de către Directorul Executiv al AJOFM ..., iar funcția de director executiv adjunct are caracter temporar și este exercitată pe durată determinată.

Cum, prevederile legale aplicabile speței sunt dispozițiile Legii nr. 188/1999, se reține că art. 78 din Legea nr. 188/1999 dau în competența persoanei care are abilitarea de numire a funcționarului public în funcția publică și pe cea privind sancționarea sa, în speță această competență aparținând Directorului Executiv al AJOFM ..., prin raportare la funcțiile deținute de reclamantă la momentul cercetării sale disciplinare și pe perioada săvârșirii presupuselor fapte pentru care a fost cercetată.

Având în vedere motivele de nelegalitate reținute de către instanță cu privire la Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 și Decizia de sancționare nr. 4/28.01.2021 și soluția de anulare a acestora, nu vor mai fi analizate motivele invocate de către reclamantă referitoare la temeinicia sancționării din punct de vedere a săvârșirii faptelor atât timp cât însăși procedura de cercetare disciplinară a fost nelegală, ceea ce face imposibil ca instanța de judecată să se substituie comisiei de disciplină și să se pronunțe omisso medio direct cu privire la abaterea disciplinară a funcționarului public.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 18 din Legea nr. 544/2004, instanța va anula Decizia nr. 4/28.01.2021 emisă de directorul executiv al AJOFM ... și anexa la Decizia nr. 4/28.01.2021 reprezentată de Raportul nr. 53/CD/21.01.2021 întocmit de Comisa de Disciplină din cadrul AJOFM ...

Totodată, având în vedere dispozițiile art. 453 Cod pr. civ., precum și principiul disponibilității, va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în prezenta cauză.”

2. AJOFM ... a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 326/23.06.2021 prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și în rejudecare menținerea ca temeinică și legală a deciziei de sancționare nr. 4/28.01.2021, considerând că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

În motivare recursului, reclamanta a reluat prezentarea situației de fapt, arătând că la data formulării sesizării 07.07.2015, era în vigoare Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Sesizarea formulată de către directorul executiv al AJOFM ... a fost înregistrată la secretariatul Comisiei de Disciplină la 13.07.2015, dată la care au fost transmise și convocările către membrii comisiei, în vederea efectuării formalităților premergătoare cercetării disciplinare.

A invocat dispozițiile art. 29 alin. 1 din HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, argumentând că, deoarece prin sesizarea formulată au fost reclamate fapte care îmbrăcau forma unor infracțiuni, susțineri care aveau la bază trei procese verbale de control independente unele de celelalte, Comisia de disciplină, verificând competența de soluționare, a constatat că în situația existentă la acea dată, competența de soluționare a faptelor imputate reclamantei aparține organelor de cercetare penală motiv pentru care nu a efectuat nici un act de cercetare disciplinară, propunând conducătorului instituției în baza procesului verbal nr. 33/CD/15.07.2015 sesizarea organelor de urmărire penală.

A invocat dispozițiile art. 623 alin. 1 din OUG nr. 57/2019, motivând faptul că Tribunalul Vrancea a interpretat aceste dispoziții „in extenso” și nu strict așa cum rezultă din textul legii, considerând că dacă fapta a fost săvârșită sub imperiul legii vechi se aplica acea lege, neținând cont că OUG nr. 57/2019 care este legea specială, deroga de la legea generală impunând faptul ca cercetarea să se realizeze în temeiul legii aflate în vigoare la data demarării cercetării disciplinare și nu la data sesizării comisiei de disciplină

A susținut că, din analiza întregului dosar de cercetare disciplinară, nu rezulta în nici un fel faptul că demararea procedurii disciplinare a avut loc sub imperiul Legii nr. 188/1999, ci din contra, că cercetarea disciplinara s-a efectuat exclusiv după intrarea în vigoare a OUG nr. 57/2019.

A subliniat faptul că declanșarea cercetării disciplinare a avut loc începând cu data de 12.08.2020 când dispozițiile privitoare la abaterile disciplinare din Legea nr. 188/1999 erau abrogate prin OUG nr. 57/2019 Codul administrativ.

A susținut că, raportat la dispozițiile art. 623 alin. 1 din OUG nr. 57/2019, pentru sesizarea formulată sub imperiul Legii nr. 188/1999 se aplică prevederile legale în vigoare la data demarării procedurii disciplinare care a avut loc la data de 12.08.2020, în speță dispozițiile OUG nr. 57/ 2019.

Referitor la faptul că un membru al comisiei de disciplină, ..., nu ar fi putut participa la cercetarea disciplinară motivat de faptul că era în același timp membru al comisiei paritare, a arătat că susținerea contestatoarei, preluată de către instanța de fond, nu este conformă cu realitatea.

A precizat că ... a fost numită în cadrul Comisiei de Disciplină în baza Deciziei Directorului Executiv al AJOFM ... nr. 81/26.11.2020, privind actualizarea comisiei, tocmai ca urmare a solicitării reclamantei de înlocuire a unui membru ca fiind incompatibil. ... a fost membru al comisiei paritare pe perioada a două mandate fiind numită în cadrul acestora în baza deciziilor nr. 76/23.09.2013 și 11595/09.09.2016.

A arătat că dispozițiile art. 15 din HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, precizează la alin. 1 și 2, faptul că „membrii comisiilor paritare sunt numiți pe o perioadă de 3 ani” și „mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată”.

A argumentat că, având în vedere faptul că mandatul a fost reînnoit o dată, este evident faptul că la finalul celui de-al doilea mandat, aceasta nu mai avea calitatea de membru al comisiei paritare chiar în condițiile în care nu ar fi fost constituită o altă comisie paritară.

A susținut că motivația instanței potrivit căreia se instituie prezumția că mandatul membrilor comisiei paritare nr. 11595/09.09.2016 a fost reînnoit tacit nu este susținută în realitate, întrucât această prelungire nu mai era posibilă și legală ținând cont că expirase cel de-al doilea mandat.

3. Intimata ... nu a formulat întâmpinare, însă a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.

A mai solicitat cheltuieli de judecată, onorariul avocatului (la fond) în sumă de 4000 lei.

Referitor la susținerea recurentei privind incompatibilitatea unui membru al comisiei de disciplină a arătat că acest motiv nu face decât să confirme că, componența comisiei de disciplină trebuia revizuită înainte de a demara o procedură de sancționare.

A susținut că solicitarea de rejudecare nu poate schimba faptul că la momentul emiterii și semnării Raportului nr. 53/CD/21.01.2021 întocmit de Comisia de Disciplină din cadrul AJOFM ..., incompatibilitatea unui membru duce la nulitatea actului respectiv de drept.

A subliniat că cercetarea disciplinară a început sub imperiul Legii nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, în data de 13.07.2015, odată cu înregistrarea sesizării formulată de către Directorul executiv al AJOFM ... nr. 30/CD/13.07.2015 și tot același director aplică și sancțiunea, având tot interesul să-și pună în aplicare sesizarea.

A considerat că nici în raportul nr. 53CD/21.01.2021 (care propune sancțiunea) și nici Decizia de sancționare nr. 4/28.01.2021 (care aplică sancțiunea), nu cuprind elemente care să permită a se stabili modul cum s-a realizat individualizarea sancțiunii propriu-zise și a duratei acesteia.

A arătat că menționarea tuturor elementelor care să permită a se stabili cum s-a realizat individualizarea sancțiunii era obligatorie, în condițiile în care art. 77 alin. 4 din Legea nr. 188/1999.

A precizat că este funcționar în cadrul AJOFM ... din luna noiembrie 1999, că a deținut inclusiv funcția de director executiv, și că până când a fost înlocuită în funcție de actualul director executiv (decembrie 2014), nu a avut nici o abatere disciplinară, iar valoarea prejudiciului estimat creat instituției este de 1.750 lei.

A menționat că această sumă ar fi putut fi oricând recuperată dacă s-ar fi dorit prin impunere și nu prin acțiuni penale și acțiuni în instanță, cu consecințe morale și psihice.

A mai arătat că sancțiunea îi creează un prejudiciu material real și viitor, cert ca producere, în legătură directă cu toată cariera de funcționar public, iar această situație menținută de conducerea instituției îi periclitează și viața de familie, atât prin prejudiciul adus imaginii persoanei față de aspectele care au condus la sancționarea disciplinară și neconfirmate, cât și prin lipsirea de posibilitatea efectivă de a-și mari veniturile salariale și implicit nivelul de trai prin obținerea unei funcții publice superioare remunerate corespunzător.

4. Examinând sentința recurată prin prisma celorlalte critici formulate, Curtea reține că  printr-o corectă apreciere a materialului probator administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente, instanța de fond a stabilit că sancțiunea disciplinară a fost aplicată în temeiul unei cercetări disciplinare efectuată cu aplicarea greșită a legii incidente și cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile, precum și de către o comisie de disciplină nelegal constituită.

Referitor la aplicarea dispozițiilor art. 623 alin. 1 din OUG nr. 57/2019, așa cum a reținut și instanța de fond, Curtea constată faptul că la data de 13.07.2015 a fost sesizată comisia de disciplină pentru cercetarea disciplinară a reclamantei, când erau în vigoare prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, iar ulterior cercetarea disciplinară a fost suspendată la data de 15.07.2015 în baza dispozițiilor art. 77 alin. 6 din Legea nr. 188/1999.

Conform procesului verbal nr. 33/CD/15.07.2015, Comisia de disciplină s-a întrunit în cadrul primei ședințe în ziua de 15.07.2015, și după ce a constatat că sesizarea este depusă în termenul legal și că întrunește toate condițiile necesare conform art. 28 din Hot. 1344/2007, a considerat că există indicii temeinice că abaterile sesizate pot să îmbrace și forma infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 5 din HG nr. 1.344/2007, „Comisia de disciplină începe procedura de cercetare administrativă pentru sesizările care nu au fost clasate în condițiile prevăzute la alin. (2).”

Prin urmare, data începerii (demarării) procedurii de cercetare disciplinară este 15.07.2015.

Susținerile recurentei privind faptul că Tribunalul ... a interpretat dispozițiile art. 623 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 „in extenso”, sunt nefondate, având în vedere faptul că în cauză prezintă relevanță data când a fost sesizată comisia de disciplină și data începerii (demarării) procedurii de cercetare disciplinară, și nu data săvârșirii faptei sau data efectuării cercetării disciplinare.

Faptul că cercetarea disciplinară s-a efectuat și după intrarea în vigoare a OUG nr. 57/2019 nu poate conduce la concluzia că sunt aplicabile alte dispoziții legale decât cele în vigoare la data sesizării comisiei de disciplină și la data începerii (demarării) procedurii de cercetare disciplinară.

Contrar susținerilor recurentei privind faptul că demararea procedurii disciplinare a avut loc la data de 12.08.2020, Curtea constată faptul că din Raportul nr. 5/CD rezultă că la data de 26.06.2020 Comisia de disciplină s-a întrunit în vederea reluării cercetării disciplinare, iar o procedură de cercetare disciplinară nu poate fi reluată dacă nu a fost începută.

Cu alte cuvinte, numai o activitate care a fost începută (demarată) poate fi suspendată sau reluată.

În ceea ce privește susținerile recurentei cu privire la legalitatea componenței comisiei de disciplină, Curtea reține faptul că instanța de fond a constatat faptul că pârâta nu a făcut dovada încetării mandatului membrilor comisiei paritare numiți prin Decizia nr. 11595/09.09.2016, și de aceea a prezumat că mandatul membrilor a fost reînnoit tacit.

Cu toate că recurenta a invocat dispozițiile art. 15 din HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, nu a dovedit nici în recurs faptul că mandatul membrilor comisiei paritare numiți prin Decizia nr. 11595/09.09.2016 a încetat prin constituirea unei noi comisii paritare.

Deși art. 15 alin. 1 din HG nr. 833/2007 dispune faptul că membrii comisiei paritare sunt numiți pe o perioadă de 3 ani, mandatul acestora durează până la data alegerii următoarei comisiei paritare.

Cum recurenta nu a dovedit faptul că mandatul membrilor comisiei paritare numiți prin Decizia nr. 11595/09.09.2016 nu a încetat prin alegerea altei comisii, Curtea constată faptul că instanța de fond a interpretat în mod corect dispozițiile legale.

Față de cele arătate mai sus, văzând și art. 496 Noul Cod procedură civilă, urmează a respinge recursul de față cu consecința menținerii sentinței recurate.

Referitor la cererea intimatei de plată a cheltuielilor de judecată efectuate la fond, Curtea constată faptul că aceste cheltuieli nu pot fi acordate în calea de atac exercitată de recurentă întrucât s-ar ajunge la încălcarea principiului neînrăutățirii situației părții în propria cale de atac – non reformatio in peius, consacrat de dispozițiile art. 502 raportat la art. 481 C.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare