Calcularea soldei prin raportare la salariul minim brut pe ţară garantat, conform hg nr. 1/2012

Solda de funcţie reprezintă o valoare absolută în care au fost incluse sumele compensatorii ale sporurilor în plată la nivelul lunii decembrie 2009, care nu mai au valoare juridică de sporuri sau adaosuri.

Decizia nr. 25/12.01.2021 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ..., urmare a declinării de competenţă a Tribunalului ..., sub nr. ..., reclamantul ... în contradictoriu cu pârâții ..., ... şi ..., a solicitat obligarea acestora să emită dispoziții prin care să procedeze la calcularea şi acordarea soldei de funcţie, începând cu 01.02.2017  până la data trecerii în rezervă 15.08.2017, prin raportare la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în suma de 1450 lei, stabilit prin H.G. nr. 1/2017, fără alte sporuri şi adaosuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportare la solda de funcție stabilita la 1450 lei. Totodată reclamantul a solicitat şi acordarea diferențelor dintre drepturile bănești astfel rezultate şi drepturile efectiv încasate în această perioadă, actualizate cu indicele de inflație şi dobânzile legale de la data scadenţei şi până la data plăţii efective, precum şi cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. ... Tribunalul ... a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul ... al Judeţului ... ca neîntemeiată, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii ... şi ... ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinței civile nr. ... pronunțată de Tribunalul ..., în termen legal a promovat recurs reclamantul, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel ... sub nr. ..., solicitând casarea hotărârii şi în rejudecare admiterea acțiunii.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul critică sentința sub aspectul aplicării greșite a normelor de drept material. În acest sens arată că prin Hotărârea nr. 51/11.11.2019, ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca ”termenul salariu de bază prevăzut de art. 1  alin. 5 ind. 1 din OUG 83/2014 şi de art. 3 ind. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2015 se interpretează extinctiv, în sensul că se referă şi la ”salariul funcției de bază”. Or, arată recurentul, conform art. 3 şi art. 4 din Anexa VI a Legii nr. 284/2010:

„Art. 3.......

(2) Solda lunară se compune din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariate.

(3) Solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferențierii soldelor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare pentru soldele de funcție.

„Art. 4

(2) Salariul lunar (al polițiștilor jandarmilor) se compune din salariul funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri. prime, premii și din alte drepturi salariate,

(3) Salariul funcției de bază este compus din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradaţii şi după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferențierii salariilor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare pentru salariile de funcție.

Așadar, potrivit interpretării Î.C.C.J, noțiunile solda funcției de bază, salariul funcției de bază sunt echivalente cu noțiunea salariul de bază.

În aplicarea Legii nr. 152/2017 completată de OUG nr. 56/2017, salariul minim pe economie se compară cu solda salariul funcției de bază, așa cum au fost ele definite în Legea 284/2010.

În condițiile în care salariul de bază este calculat în funcție de coeficientul de salarizare (1.00 fiind corespunzător funcției cu cea mai mică, importanță socială, cu cele mai mici responsabilități, cu o complexitate redusă a muncii, cu riscurile activității cele mai mici și cu nivelul cel mai scăzut al studiilor și fiind egal cu salariul minim pe economie), la care se aplică coeficienții de ierarhizare prevăzuți pentru gradul și gradația cuvenită, este firesc ca, acest salariu să fie calculat in mod similar (cu aceeași formulă de calcul) pentru tot personalul, respectiv prin raportare la salariul minim pe economic, așa cum este cazul celor nou angajați.

Considerentele cererii sunt următoarele:

Prin dispozițiile Legii-cadru nr. 284/28.12.2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aplicabile până la intrarea în vigoare a noilor dispoziții de salarizare adoptate prin Legea nr.153/20l7 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se stabilește:

„Art. 10- (I) Salariile de bază soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.”

„(3) Valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 se stabilește anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, la propunerea Ministerului Muncii șl Justiției Sociale și Ministerului Finanțelor Publice”.

 Art. 12 - Salariul brut, solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcției de bază/salariul funcției de bază sporurile, indemnizațiile, compensațiile, precum și celelalte  elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar”.

Anexa VII „Familia Ocupațională de Funcții Bugetare „Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională” cap. II secțiunea 2 stabilește:

„Art. 3 - (I) Personalul militar are dreptul la soldă lunară.

(2) Solda lunară se compune din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.

„Art. 6 - Solda de funcție, respectiv salariul de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți pentru fiecare funcție cu valoarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei 1, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea personalului sau prin acordarea cuantumului aferent claselor de salarizare corespunzătoare funcțiilor ...

„(3) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează prin hotărâre a Guvernului proporțional cu evoluția valorii coeficientului de ierarhizare 1,00”

Rezultă așadar că, potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr.284/28.12.2010, salariul lunar al militarului se compune din salariul funcției de bază (acesta compus la rândul său din: salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă), indemnizații, compensării, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.

Salariul de funcţie solda de funcție a militarului se obține înmulțind două elemente: Coeficientul de ierarhizare al funcției şi valoarea de referința sectorială, adică formula CI x V.R.S.

Legea-cadru nr. 284/28.12.2010 stabilește fără echivoc corespondența dintre salariul de bază și solda de funcție, prin prevederile art. 12, art. 14 și art. 25 din Anexa VII „Familia Ocupațională de Funcții Bugetare „Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională”.

Ulterior, prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, s-a stabilit:

„Art. 7 - În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mat jos au următoarea semnificație:

b) solda de funcție, salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. 1 – IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

,,f) solda lunară/salariul lunar cuprinde solda de funcţie/salariul de funcție, solda de grad/salariul gradului profesional deținut, gradații și după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri prime, premii și alte drepturi salariate în bani:

„Art. 9 - Salariile de bază, soldele de funcție salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, sporurile și alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I - IX.

Anexa VI „Familia Ocupațională de Funcții Bugetare „Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională” cap. II secțiunea 2 stabilește:

„Art. 3 - (1) Personalul militar are dreptul la soldă lunară.

(2) Solda lunară se compune din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizație compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale”. 

Art. 7 - (1) Pentru gradul militar pe care îl deține, ca drept al titularului și recunoaștere în plan social, personalul militar, respectiv polițistul și funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deținut.

„(3) Cuantumul soldei de grad salariului gradului profesional deținut se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului.

În consecință, prin ambele legi de salarizare, aplicabile perioadei în speță, sistemul de salarizare al bugetarilor are la bază principiul importanței sociale a muncii, în sensul că, salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor:

„Art. 9- (1) Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului din sectorul bugetar în raport cu responsabilitățile postului, munca depusă, cantitatea și calitatea acesteia, importanța socială a muncii, condițiile concrete în care aceasta se desfășoară, rezultatele obținute, precum și cu criteriile prevăzute la art. 5 lit. c)” (Legea-cadru nr.284/2010).

În sectorul bugetar, raportul între coeficientul de ierarhizare minim și coeficientul de ierarhizare maxim, pe baza cărora se calculează salariile de bază, este de 1 la 15 (art.4 din Legea-cadru nr. 284/2010).

Totodată, „... realizarea ierarhiei salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază şi a indemnizațiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât  şi în cadrul aceluiași domeniu, are la bază evaluarea posturilor, diferențierea făcându-se în funcție de următoarele criterii:

- cunoștințe și experiență;

- complexitate, creativitate și diversitatea activităților;

- judecata și impactul deciziilor;

- influență, coordonare și supervizare;

- contacte și comunicare;

- condiții de muncă;

- incompatibilități și regimuri speciale; „(Art. 5 lit. c) din Legea-cadru nr.284/2010).

Așa fiind, coeficientul de salarizare 1.00 este corespunzător funcției cu cea mai mică importanță socială, cu cele mai mici responsabilități, cu o complexitate redusă a muncii, cu riscurile activității cele mai mici și cu nivelul cel mai scăzut al studiilor, potrivit criteriilor şi principiilor prevăzute la art. 9 și art. 5 lit. e) din Legea-cadru nr.284/2010.

Totodată, potrivit acelorași dispoziții legislative, respectiv dispozițiilor art. 10 alin. 2, 3 și 4 din Legea-cadru nr. 284/2010:

„(3) Valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1.00 se stabilește anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Finanțelor Publice.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea de referință este de 600 lei”.

(Valoarea de referință s-a menținut la 600 lei și în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017 conform art. 1 alin. (4) din O.U.G. nr. 99/2016).

Or, odată cu intrarea în vigoare a dispozițiilor H.G. nr. 1/2017, salariul de bază minim brut a fost stabilit la valoarea de 1-50 lei. Așa fiind, la un coeficient de ierarhizare 1.00, salariul nu putea fi mai mic decât suma de 1450 lei.

În concluzie, prin aplicarea discreditară a unei valori de referință inferioară salariului minim de bază brut, doar pentru coeficienți de ierarhizare mai mari (corespunzători unor funcții de o importanță socială mai mare, cu răspunderi şi riscuri ridicate) şi acordarea unui salariu minim garantat mai mare decât valoarea de referință pentru funcțiile corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1.00, se încalcă înseși principiile care au stat la baza legilor de salarizare, precum şi a principiilor și drepturilor garantate prin Constituția României.

Direcția Informare şi Relații Publice - Ministerul Afacerilor Interne în comunicatul postat sâmbătă, 04 martie 2017 la ora 10:05, pe pagina www.comunicare.mai.gov.ro a făcut publice demersurile întreprinse de M.A.I. pentru punerea în aplicare a H.G. nr. 1/2017: Drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, care se plătesc în luna martie 2017”, se asigură la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit la 1450 lei, atât pentru personalul civil, cât și pentru personalul militar și polițiștii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în acest context, salariaților care au beneficiat până în prezent de salariul de bază/salariul de funcție/solda de funcție în cuantum de 1.250 de lei li se asigură aceste drepturi la nivelul de 1.450 de lei,”

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este echivalent cu solda de funcție, element component al salariului militarilor din Ministerul Afacerilor Interne.

Art. 7 din Legea 153 din 2017 definește solda de funcție ca fiind:

,,b) solda de funcție, salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În cadrul juridic trasat prin Hotărârile de Guvern care, începând cu anul 2011, stabilesc salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (H.G nr. 1193/2010, H.G nr. 1225/2011, H.G. nr. 23/2013, H.G. nr. 871/2013, H.G. nr. 1091/2014 și respectiv H.G. nr. 1017/2015), H.G. nr. 1.2017 introduce pentru prima dată această condiție menită să elimine situațiile în care angajatorii stabilesc așa-zise salarii de bază care includ, în plafonul minim brut de 1.450 de lei, sporuri sau alte adaosuri, în loc ca aceste clemente să se adauge la solda de funcție care constituie baza de referință pentru alte elemente salariale, așa cum corect s-a prevăzut prin H.G. nr. 12017 și H.G nr. 846/2017.

Este relevantă, în acest sens, analiza comparativă a prevederilor art. 160 Codul muncii și art. 12 din Legea-cadru nr. 284/2010 din care rezultă că:

Salariul, potrivit art. 160 Codul muncii, cuprinde: salariul de bază + indemnizațiile + sporurile + alte adaosuri;

Solda militarului, potrivit art. 12 din Legea-cadru nr.284/2010, cuprinde: solda funcției de bază + sporurile, indemnizațiile - compensațiile + celelalte elemente ale sistemului de salarizare.

De altfel, echivalența între salariul de bază (prevăzut de Codul muncii) şi solda de funcție (terminologie prevăzută de Legea-cadru nr. 284/2010) a fost deja recunoscută de M.A.I. și unitățile subordonate, prin modul în care au pus în aplicare H.G. nr. 1017/2015 privind salariul minim garantat de 1250 lei.

În modalitatea de aplicare a legilor succesive dc salarizare, începând cu anul 2009, după abrogarea legilor de salarizare a cadrelor militare și adoptarea legilor de salarizare unitare, M.A.I. și unitățile subordonate au introdus „compensații” și „sporuri” în formula de calcul a salariului/soldei de funcţie cu consecința denaturării acestuia, în acest sens, au fost adoptate dispozițiile legale care au inclus sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, 20% solda de merit etc.), respectiv art. 30 alin. 6 din Legea cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010.

Deși legiuitorul a urmărit, în principiu, abrogarea sporurilor, prin art. 48 alin. 1, pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009, în anii următori, inclusiv în anii 2017 - 2018, efectele produse nu au fost corespunzătoare, deoarece, nu se poate vorbi de existența unei abrogări veritabile și efective, atât timp cât actul normativ prevede că sumele corespunzătoare acestor sporuri, adică cele abrogate, vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora” (art. 30 alin. 6 din Legea cadru nr. 330/2009).

Acoperirea integrală a sporurilor, așa zise abrogate (deși acestea - spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, spor - solda de merit, etc. se regăsesc în anumite procente, în funcție de locul de muncă), se realizează prin sume compensatorii cu caracter tranzitoriu (art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010).

În consecință, ca urmare a includerii acestor adaosuri (sume compensatorii cu caracter tranzitoriu) în solda de funcție, s-a ajuns în situația în care, angajați M.A.I. care au avut la data de 01.02.2017 solda de funcție calculată la salariul minim pe economie de 1.450 lei, „ridicată” artificial prin programul de salarizare al Ministerului Afacerilor Interne, în momentul în care s-a mărit solda de funcție cu 10 % prin O.G. nr. 9/2017, au ajuns în situația să primească efectiv sume între 7 lei şi 15 lei - majorare la solda de funcție. Astfel, s-a ajuns în situația absurdă ca un jandarm debutant, încadrat la 01.01.2018, să beneficieze de o soldă de funcție de 1.900 lei, așa cum impun dispozițiile H.G. 846/2017, fără sporuri și alte adaosuri, în vreme ce un jandarm cu 10-11 ani vechime, să încaseze o soldă dc funcție tot de 1.900 lei, deoarece solda de funcție a acestuia include și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, spor de pericol deosebit, spor - solda de merit, etc).

Este cunoscut faptul că programul de salarizare al Ministerului Afacerilor Interne „...” a fost modificat să urce până la 1.450 lei, 1.900 lei, respectiv 2080 lei, cu ajutorul sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, or, dispozițiile H.G. nr. 1/2017, H.G. nr. 846/2017 și H.G. nr.937/2018 interzic ca aceste sume să fie luate în considerare la stabilirea diferenței. între solda de funcție stabilită conform actelor normative în vigoare (coeficient de ierarhizare x valoarea de referință) și salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată.

Sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (foste sporuri, care nu s-au mai regăsit în Legea cadru nr. 330/2009), introduse prin art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010 în solda de funcție, reprezintă adaosuri care nu pot fi luate în considerare la stabilirea soldei de funcție în raport de H.G. nr. 1/2017, H.G. nr. 844/2017 și respectiv H.G. nr.937/2018.

După intrarea în vigoare a noii legi de salarizare, respectiv Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, această modalitate de calcul a fost păstrată, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 38 ș.a. a fost menținut în plată cuantumul brut al soldei, urmând ca viitoarele creșteri salariale, acordate potrivit alin.3 din același art.38, să aibă în vedere aceeași bază de calcul:

„Art. 38 - (l) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017:

(2) începând cu data de 1 iulie 2017 “

a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție şi indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivii legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Așa fiind, discrepanța creată între solda cadrelor militare cu vechime mare, a cărei formulă de calcul a fost preluată implicit, prin raportare la cuantumul salarial aflat în plată la modificarea legislativă (cuantum înghețat practic la formula - coeficient de ierarhizare x valoarea de referință din 2010 și solda noilor cadre angajate (la care se face raportarea obligatorie cu nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă are un coeficient de ierarhizare 1), a fost păstrată inclusiv prin adoptarea Legii nr. 153/2017.

În concluzie, faţă de aceste dispoziții legale, diferența dintre suma reprezentând salariul de funcție și suma de 1.450 lei, 1.900 lei, respectiv 2080 lei, reprezintă suma care trebuie achitată, începând cu luna februarie 2017, cadrului militar în baza art. l din H.G. nr. 1/2017, art. l din H.G. nr. 8462017 și respectiv art. l din H.G. nr. 937/2018.

Intimatul ... a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție, a invocat netimbrarea cererii de recurs şi respectiv nulitatea cererii de recurs, iar pe fond a solicitat respingerea căii de atac ca nefondată.

Intimatul ... a reiterat şi lipsa calității procesuale pasive a sa, arătând în esență că recurentul nu are stabilite raporturi de muncă cu această instituție.

Intimatul ... susține legalitatea sentinței recurate, arătând că Decizia Î.C.C.J. nr 15/2020 este aplicabilă şi în cazul militarilor care lucrează în cadrul M.A.I. şi al celorlalte structuri, întrucât sunt plătiți din fonduri publice.

În continuare, intimatul-pârât ... precizează că în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitate în aceleași condiții ...

Mai mult, art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014 aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2015, face referire la personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, fără nicio distincție și fără a exclude în mod expres cadrele militare.

Potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 80/1995:

,,Cadrele militare în activitate au dreptul la:

a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și la prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale menționate, reiese că solda de funcție, astfel cum este denumită în prezent, reprezintă corespondentul salariului de bază la care se face referire în art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014 modificată prin Legea nr. 71/2015, solda fiind practic denumirea specifică a salariului în cazul cadrelor militare.

Astfel, este evident faptul că Decizia nr. 15/2020 este aplicabilă situației de fapt dedusă judecății, indiferent de terminologia folosită.

În caz contrar, dacă ne-am prevala de terminologia folosită, în sensul că „solda de funcție” - în cazul cadrelor militare nu ar fi similară cu „salariul de funcție” - în cazul polițiștilor, ar trebui să admitem și faptul că hotărârile de guvern care stabilesc nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată nu ar fi aplicabile în cazul cadrelor militare, deoarece în toate aceste hotărâri terminologia folosită face referire la un salariu minim brut, și nu la o soldă minimă brută.

Pentru a putea face o analiză coerentă asupra acestei problematici vizate de recurentul-reclamant, este necesar a analiza întreaga legislație incidență, astfel, a învederat următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1017/2015 , „începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe luna în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră”.

În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 „în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”, iar „în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

În motivarea reglementărilor din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, legiuitorul prezintă elementele de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la aceasta cale de reglementare, respectiv:

„Având în vedere faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016, și luând în considerare faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 ianuarie 2017 s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ... luând în considerare că noul Guvern urmează să promoveze politici publice în domeniul fiscal-bugetar, se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017 ...

Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a fost adoptată și pentru reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie, rezultă că din punct de vedere temporal, legiuitorul (Guvernul României) a stabilit că politicile salariale să aibă o activitate limitată în timp, stabilind în mod expres menținerea impactului financiar pentru măsurile de salarizare la un nivel cunoscut și sustenabil.

Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017, „începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră ”.

Din analiza Notei de fundamentare întocmite pentru Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 (http://gov.ro/ro/guvemul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fdndamentare-hg-nr-1- 06-01-2017&page= 10), respectiv a impactului financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), prin raportare la sumele aferente impactului intenției de legiferare la nivelul sistemului bugetar, dar și la modelul de calcul al impactului menținut din hotărârile de Guvern anterioare (http://gov.ro/ro/guvernul/procesul- legislativ/note-de-fundamentare/ nota-de- fundamentare-hg-nr-1017-30-12-201 S&page=8), reiese faptul că legiuitorul nu a avut în vedere decât o majorare cu 200 de lei a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nu a reglementat vreo modificare a modalității de salarizare stabilită pentru personalul bugetar în legislația-cadru de salarizare și în măsurile fiscal-bugetare aprobate prin lege.

Ținând cont de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, prin hotărâri de Guvern nu se pot aduce modificări ale modalității de salarizare a personalului bugetar adoptată la nivel de lege, caz în care este clar faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 nu s-a reglementat aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin eliminarea unor cuantumuri salariale cuprinse în valorile absolute ale salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție aflate în plăți conform nivelului de salarizare stabilit prin legislația-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010- 2017, pe bază reconstrucției salariale.

În context, a menţionat faptul că Ministerul Muncii și Justiției Sociale a precizat Ministerului Afacerilor Interne, faptul că, pentru comparația cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în conținutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017, „nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, respectiv din solda funcției de bază/solda de funcție/salariul funcției de bază/salariul de funcție a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Ca atare, potrivit avizului Ministerului Muncii și Justiției Sociale, nu se impune eliminarea din solda funcției de bază/solda de funcție/salariul funcției de bază/salariul de funcție a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor si primelor, ori a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, astfel cum au fost reglementate potrivit legii, întrucât potrivit art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii, și nu prin hotărâri de Guvern.

Intenția legiuitorului, legat de faptul că aplicarea prevederilor referitoare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se realizează ca urmare a analizei comparative a acestui nivel cu salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție (în valori absolute) aflate în plată potrivit legislației-cadru de salarizare, se regăsește şi la art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 , unde se prevede că „pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabilește în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, dacă am proceda la acordarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin comparație doar cu un cuantum din cele cuprinse în solda de funcție actual, eliminându-se din comparație cuantumurile elementelor introduse de Legea-cadru nr. 330/2009 în coeficienții de ierarhizare minimi şi maximi corespunzători soldelor de funcție (ex: cuantumul soldei de merit, sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate) sau a elementelor care au fost abrogate/înlocuite de legislația-cadru şi au fost acordate ca sume compensatorii tranzitorii, atunci rezultatul comparației ar încalcă cel puțin prevederile art. 7 alin.(l) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017.

Susținerile recurentului-reclamant sunt inadmisibile, fiind în contradicție cu intenția legiuitorului, care, prin stabilirea unui nivel de 1.450 lei pentru salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2017, a urmărit obținerea unui impact social important, asigurând creșterea nivelului de trai și reducerea decalajelor sociale, fără a genera o creștere salarială substanțială cu impact bugetar deosebit, care nu a fost și nu este prevăzută de legislația-cadru de salarizare.

În aceste condiții, raționamentul corect al aplicării art. 7 alin (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, conform căruia solda de funcție actuală determinată în conformitate cu legislația-cadru de salarizare în perioada 2010-2017, prin reconstrucție salarială, ca valoare absolută a unor cuantumuri salariale introduse de lege în acesta soldă de funcție, se majorează cu 25% la 1 ianuarie 2018 și ulterior se compară suma soldei de funcție majorată cu nivelul salariului de bază minim brut pe tara garantat în plata, este unul valabil nu doar în anul 2018, ci a guvernat și în perioada 2010-2017.

În situația în care nu s-ar ține cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce privește reconstrucția soldei de funcție actuală, iar nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție, rezultatul salarial ar încălca toate principiile și criteriile legale pentru care se suporta nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natura salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii.

În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 153/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de cel puțin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adaugă la cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție. In speță, dacă vorbim de un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de 1.450 lei, 10% majorare reprezintă suma de 145 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori ale salariilor de funcție de 1.595 lei și ale soldelor de funcție/salariilor de bază de 1.668 lei.

În condițiile în care art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acorda următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, ... se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, este clar că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează la nivelul sistemului de apărare, ordine publica și securitate națională, un cuantum minim brut al salariilor de funcție de 1.994 lei (1.595x1,25) și un cuantum minim brut al salariilor de bază/soldelor de funcție de 2.085 lei (1.668x1,25), astfel că nu identificăm personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul aplicării Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 în care salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.900 lei.

Reconstrucția salarială a salariilor/soldelor de funcție în perioada 2010-2017, prin preluarea unor elemente salariale în valori absolute valabile în luna decembrie 2009, a fost reglementată în cazul tuturor categoriilor de personal bugetar şi a făcut obiectul nenumăratelor cauze aflate atât pe rolul înaltei Curți de Casație si Justiție, cât și pe rolul Curții Constituționale.

Spre exemplu, a enumerat următoarele:

Decizia Î.C.C.J. nr. 11/2012 referitoare la examinarea recursurilor în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în situația recalculării salariilor de bază ale cadrelor didactice începând cu data de 1 ianuarie 2010 („În acest context se reține că noul salariu de bază pentru anul 2010 trebuie calculat pornind de la preluarea celui care corespundea funcției deținute potrivit grilei de salarizare valabile în luna decembrie 2009 și care trebuia plătit personalului didactic din învățământ, în raport cu valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1,000");

Decizia C.C.R. nr. 594/2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin.(6) si art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum şi ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice („în legătură cu problematica examinării unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că „sunt supuse controlului de constituționalitate şi legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieșirea lor din vigoare”. Așadar, deși dispozițiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislației, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice asupra raportului de muncă al autorului excepției în privința salarizării”).

Decizia Î.C.C.J. nr. 21/2016 privind interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art.30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin.(5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011 („conform art. 30 alin. (6) din Legea nr. 330/2009, dacă sporul cu caracter permanent nu se mai regăsește în anexele la prezenta lege și nu a fost inclus în salariul de bază/indemnizația lunară de încadrare (aceasta fiind și situația sporului de doctorat), suma corespunzătoare acestui spor va fi avută în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestuia. Această normă este edictată în aplicarea intenției legiuitorului de a oferi o perioadă tranzitorie între cele două sisteme de salarizare prin implementarea treptată, etapizată a dispozițiilor legii-cadru de salarizare, opțiune exprimată în conținutul art. 7 din Legea nr. 330/2009, reluată și în art.7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, conform căreia aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază şi a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare").

Situațiile de ultraactivitate a legii în privința legislației salarizării sunt constatate de instanțele de judecată, inclusiv de către Curtea Constituțională, pe fondul reconstrucției salariale dispuse de legislația-cadru unitară de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, în perioada de aplicare etapizată a acesteia, începând cu 01.01.2010 şi până în prezent.

Întregul proces de salarizare aplicabil la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010; Legea-cadru nr.153/2017) şi al legilor anuale speciale de aplicare etapizată a legilor cadru (OUG nr. 1/2010, Legea nr. 285/2010, Legea nr.283/2011, OUG nr. 19/2012, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014, Legea nr.293/2015, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 20/2016, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017, OUG nr. 90/2017, Legea nr. 115/2017, Legea nr. 152/2017, OUG nr. 114/2018) a reprezentat în fapt o reconstrucție salarială a elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (sporuri) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.

În clarificările Ministerului Muncii şi Justiției Sociale se precizează că în conținutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din solda funcției de bază/solda de funcție, a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea. Potrivit art.3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii, și nu prin hotărâri de Guvern.

Pentru aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ținând cont și de avizele Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-au dispus măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor Hotărârilor de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (inclusiv pentru H.G.1017/2015, H.G. 1/2017, H.G.846/2017 şi HG 937/2018) care s-a realizat ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată față de cuantumul soldei de funcție aflată în plată a personalului militar, așa cum e acordat acest cuantum potrivit reconstrucției salariale reglementate de legislația-cadru și legile anuale de aplicare etapizată a acestei legislații cadru (începând cu art. l alin. (5) şi art. 2 din Legea 285/2010).

Conform art. I pct. 1 din Legea nr 115/2017 pentru aprobarea OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative - „prin excepție de la prevederile art. 1 alin (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de prevederile art. 3A1 alin. (6) şi (9) din O.U.G. nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare”.

Conform art. I pct. 4 din Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative - „prin excepție de la prevederile art. l alin (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim pe țară garantat în plată.

Conform art. II alin. (7) din Legea nr.152/2017, „majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) şi (6), se aplică la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta.

În consecință, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de cel puțin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adaugă la cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție. În speță, dacă vorbim de un cuantum al soldei de funcție de 1.450 lei, iar 15% majorare reprezintă suma de 218 lei, suma care se adaugă la cuantumul de 1.450 lei rezultând valori ale soldei de funcție de 1.668 lei.

Conform art.7 alin (1) din O.U.G. nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că „pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabilește în conformitate cu prevederile art. l din H.G. nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin (3) lit. a) din Legea-cadru nr. l53/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Așadar, este evident că legislația adoptată ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 (OUG nr.1/2010, Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283/2010, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017) exclude expres valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 și prevede „acordarea efectivă” a drepturilor salariale, prin menținerea în fiecare an a cuantumului brut al soldelor funcției de bază la nivelul avut în luna decembrie a anului anterior, menținându-se implicit şi baza de calcul a soldelor funcției de bază la nivelul avut în luna decembrie 2009”.

Având însă în vedere că în contextul prevederilor art. 38 alin. 2 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ținând cont de continuitatea preluării principiilor din Legea nr. 285/2010 și în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces de salarizare aplicabil după data de 01.01.2010, la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 300/2009, Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 153/2017) și a legilor anuale special de aplicare a legilor-cadru (OUG nr. 1/2010, Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017, OUG nr. 90/2017) reprezintă în fapt o „reconstrucție salarială” a elementelor salariale specific funcției, vechimii, gradului militar şi a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri) de care au beneficiat cadrele militare în decembrie 2009, prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior, ceea ce face ca principiile legislații anterioare să subziste și după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017.

În aceste condiții, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și a legilor anuale special de aplicare a legilor-cadru, situațiile în care se pot aduce modificări asupra soldei funcției de bază sunt reprezentate de eventualele fluctuații ale elementelor componente ale acesteia (specific funcției, gradului, vechimii), precum și eventualele modificări procentuale ale unor elemente incluse în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu astfel cum aceasta a fost stabilită la 01.01.2010 prin raportare la 31.12.2009. Aceasta sumă compensatorie a fost inclusă în solda funcției de bază - dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de aceasta, conform art. 6 alin (1) din OUG nr. 1/2010.

Reglementarea situației de acordare a sporurilor, indemnizațiilor și altor asemenea drepturi specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, prin raportare la solda de funcție cuvenită, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, s-a realizat în mod expres de legiuitor, începând cu luna aprilie 2017, prin OUG nr. 9/2017 - aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017.

Așadar, contrar celor susținute de către recurentul-reclamant, solda de funcție în plată nu cuprinde elemente salariale distincte, ci reprezintă o valoare absolută determinată pe baza principiului de asigurare a unui nivel de salarizare pentru funcții similare, în funcție de condițiile în acesta și-a desfășurat activitatea, respectiv parametrii tehnici individuali de încadrare - funcție, grad, gradație etc., precum și cei aferenți condițiilor de muncă (ex.: pericol, nivelul de acces la informații clasificate etc.). Valorile absolute ale soldelor de funcție cuvenite, în plată, potrivit legislației-cadru de salarizare în vigoare, se regăsesc în mod corespunzător înscrise în fluturașii de salariu eliberați pentru fiecare angajat, iar nivelul de salarizare în plată pentru funcții similare este stabilit prin anexele la actele administrative individuale emise potrivit legii.

Intimatul-pârât ... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Intimatul susține că reclamantul a avut calitate de militar, astfel că nu a avut încheiat contract individual de muncă, drepturile şi obligațiile fiind prevăzute prin actele normative cu incidenţă în domeniul militar. Arată că acțiunea de fond nu este întemeiată, motivat de următoarele:

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcție și a indemnizațiilor de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, are la bază următoarele criterii generale: (...) Totodată, la art. 9 din aceeași lege-cadru se prevede că salariile de bază, soldele de funcţie/salariilor de funcție ... și alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX.

Într-un mod specific domeniului de activitate, la art. 3 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se reglementează faptul că personalul militar are dreptul la soldă lunară compusă din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. Astfel, reclamantul nu cunoaște cel puțin terminologia juridică specifică categoriei de personal din care face parte, respectiv cea de personal militar, atunci când utilizează noțiuni juridice specifice polițiștilor din cererea de chemare în judecată - salariu lunar, salariul funcției de bază, salariul de funcție).

Mai mult, în concordanță cu prevederile art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul utilizează în mod distinct noțiunile legale aferente elementelor de încadrare specifice fiecărei categorii de personal (salariul de bază - personal civil, solda de funcție - personal militar, salariul de funcție - polițiști), atunci când vizează sfera personalului pentru care se aplică soluțiile legislative adoptate.

Spre exemplu, potrivit art. 18 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, personalul care lucrează cu cifru de stat beneficiază de o indemnizație de 15- 20% din solda de funcţie/salariul de funcție/salariul de bază, iar prin comparație, la art. 26 alin. (2) din aceeași anexă la legea-cadru se prevede că în cazul misiunilor de asigurare și restabilire a ordinii publice, ... beneficiază de o indemnizație de 10% din solda de funcție.

Prevederi asemănătoare celor de la art. 8 și art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se regăseau și la art. 5, art. 9 alin. (2) și (3) sau la art. 13 alin. (1) - salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se diferențiază pe funcții în raport cu criteriile prevăzute la art. 5 lit. c) - din Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar cele de la art. 3 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 se identifică și la art. 3 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010.

În acest cadru legal, menționăm că solda de funcție, ca element salarial de încadrare specific personalului militar, este elementul corespondent salariului de funcție al polițiștilor și salariului de bază al personalului civil.

În primul rând, în ceea ce privește problematica aplicării nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ținând cont și de punctele de vedere ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-au dispus măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor hotărârilor de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care s-a realizat ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată față de cuantumul salariului de bază aflat în plată al personalului civil, de cuantumul soldei de funcție aflată în plată a personalului militar, respectiv față de cuantumul salariului de funcție aflat în plată al polițiștilor, așa cum sunt acordate aceste cuantumuri potrivit reconstrucției salariale reglementate de legislația-cadru și legile anuale de aplicare etapizată a acestei legislații-cadru.

Astfel de măsuri s-au transmis tuturor structurilor/unităților/entităților din cadrul Ministerului Afacerilor Interne inclusiv prin informări publice-comunicate de presă (ex.:http://www.comunicare.mai.gov.ro/ știri .php?subaction=showfull&id=148916633& archive= 1497608908&start_ffom=&ucat=9&;).

În al doilea rând, soldele de funcție ale personalului militar aflate în plată începând cu data de 01.01.2010 se determină în valori absolute pe baza preluării, în condițiile legii, a unor valori/cuantumuri aferente mai ales ale drepturilor salariale abrogate de legislația în vigoare, utilizându-se principiul legal de asigurare a salarizării la nivel similar aflat în plată, neexistând în prezent componente distincte (sporuri sau adaosuri) ale soldelor de funcție, valorile absolute respective fiind cele utilizate în comparația cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În acest sens, a prezentat parcursul legislației referitoare la salarizarea personalului militar, inclusiv cu evoluția elementului salarial de încadrare pe funcție al acestei categorii de personal care face de fapt obiectul analizei comparative cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, potrivit legii.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții (forma în vigoare la 31.12.2009), cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract au dreptul la o solda lunara compusă din: solda de funcție, solda de grad, gradații, indemnizația de dispozitiv și, după caz, indemnizația de comandă și solda de merit.

La acel moment (la 31.12.2009), valoarea soldei lunare (și nu a soldei de funcție = V.R.S. x c.i., unde V.R.S. reprezintă valoarea de referință sectorială, iar c.i. reprezintă coeficientul de ierarhizare) prevăzute la art. 3 din Legea nr.138/1999 era cea care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 600 de lei stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1051/2008.

Asta, pentru că solda lunară era noțiunea juridică specifică încadrării personalului militar reglementată ca fiind corespondentă salariului de bază acordat personalului civil, fapt demonstrat inclusiv în cuprinsul Legii nr. 138/1999 (ex.: art. 17 din Legea nr. 138/1999 - personalul care lucrează cu cifru are dreptul la o indemnizație de 15-20% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.

Art. 24 din Legea nr. 138/1999 - pentru activitatea desfășurată în unități situate în localități sau în zone izolate ori unde atragerea personalului se face cu greutate, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de un spor de până la 20% din solda lunară, respectiv din salariul de bază: etc.). Așadar, este clar faptul că valoarea soldei lunare se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Spre exemplu, dacă la 31.12.2009 un subofițer de la inspectoratul pentru situații de urgență (pompier) - caz similar reclamanților, avea solda de funcție de 474 de lei (c.i. 2,40 x V.R.S. 197,331ei), cu solda de merit de 20% din solda de funcție - 95 lei, cu solda de grad de 287 lei (c.i. 1,45 x V.R.S. 197,33 lei), cu gradația a VIl-a, adică 42% din suma celor 3 elemente anterioare, respectiv de 360 lei, și cu indemnizația de dispozitiv de 25% din suma celor 4 elemente anterioare, respectiv de 304 lei, atunci SOLDA LUNARĂ reprezenta suma tuturor elementelor menționate fiind de 1.520 lei, potrivit art. 3 din Legea nr. 138/1999, sumă ce se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 600 de lei.

Începând cu 01.01.2010, prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial.

Potrivit pct. 2 din Secțiunea a 2-a a  Expunerii de motive (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10367) aferentă Legii-cadru nr.330/2009, implementarea noului sistem de salarizare se va realiza etapizat. ... Majorările salariale din sistem vor fi stabilite în funcție de resursele financiare, nu de aplicarea automată a coeficienților de ierarhizare. ... începând cu 01.01.2010, momentul aplicării legii, vor exista pe parcursul perioadei de implementare diferențe între câștigurile salariale în plată incluzând sporurile și valorile câștigurilor salariale corespunzătoare funcțiilor respective, așa cum ar rezulta din multiplicarea valorii coeficientului 1.00 cu coeficientul de ierarhizare aferent funcției. ...

În anul 2010 se va realiza reîncadrarea întregului personal bugetar pe funcții, grade profesionale potrivit noii legi, introducându-se în salariile de bază, în solde și în indemnizațiile lunare de încadrare, după caz, sporurile de care personalul a beneficiat până la aplicarea legii, prevăzute în notele la anexele corespunzătoare fiecărui domeniu de activitate, și respectiv, după caz, a indemnizațiilor care potrivit legii au făcut parte din salariul de bază, potrivit actualelor reglementări și care se regăsesc în coeficienții de ierarhizare corespunzători funcției. Pentru personalul ce se va încadra după intrarea în vigoare a legii, salariile de bază, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare, după caz, se vor stabili prin corelare cu salariile de bază, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare ale personalului angajat la acea dată. Pentru personalul promovat în funcții, în condițiile legii, în perioada de aplicare etapizată a prezentei legi, salariul de bază, solda sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, vor fi cele corespunzătoare aceleiași funcții aflată în plată.

După cum se observă, ținând cont și de prevederile art. 7 și art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr.330/2009, legiuitorul a instituit în mod clar un nou sistem de salarizare pentru personalul bugetar, unitar, începând cu 01.01.2010, care se baza pe faptul că noile elemente de încadrare pe funcție devin principalele componente ale câștigurilor salariale, prin preluarea în acestea a valorilor/cuantumurilor unor sporuri și indemnizații abrogate prin noua legislație, după caz, potrivit legii. Totodată, reiese faptul că legiuitorul a stabilit că valorile acestor noi elemente de încadrare se majorează în perioada de aplicare etapizată a legii-cadru până când ar fi atinse valorile rezultate din multiplicarea valorii coeficientului 1.00 cu coeficientul de ierarhizare aferent funcției.

Potrivit art. 30 alin. (5) lit. a) din Legea-cadru nr. 330/2009, „în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare vor fi cele corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acestea potrivit anexelor la prezenta lege”.

Față de conținutul normei citate rezultă că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1 ianuarie 2010 s-a realizat luând în calcul cuantumul salariului sau, în cazul personalului militar, al soldei la care era îndreptățit acest personal la nivelul lunii decembrie 2009. De altfel, ținând cont de prevederile art. 4 alin. (2) și (3) din anexa nr. IV și pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/1A la Legea-cadru nr.330/2009, legiuitorul a schimbat în mod semnificativ principalul element de încadrare al câștigului salariat pentru personalul militar, care va fi reprezentat de salariul funcției de rază în locul soldei lunare, care era determinat în valoare absolută prin preluarea sumei unor elemente cu caracter general prevăzute de legislația în vigoare până la 31.12.2009 și abrogate prin legea-cadru (n.n. - vezi pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/IA la Legea-cadru nr.330/2009 - în coeficienții de ierarhizare minimi și maximi sunt cuprinse solda/salariul de merit, indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și sporul de fidelitate).

Conform art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Această sumă se include în salariul de bază, salariul/solda funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salariată care se stabilesc în funcție de acestea. Așadar, în urma aplicării acestor prevederi, la 01.01.2010 s-a stabilit ca pentru personalul militar să se acorde această sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu, cu respectarea art. 23 din Legea-cadru nr.330/2009, în care s-a inclus în principal cuantumul sporului pentru condiții de pericol deosebit (reglementat la art. 25 alin. (1) din Legea nr. 138/1999).

Această modalitate de determinare a valorii principalelor elemente de încadrare ale câștigului salarial nu este stabilită doar pentru personalul militar, ci s-a realizat începând cu data de 01.01.2010 pentru întreg personalul bugetar plătit din fonduri publice (n.n. - vezi pct. 1 la Nota de la anexa nr. I/1 din Legea-cadru nr. 330/2009 - în coeficientul prevăzut în coloana „Bază” sunt cuprinse salariul de merit, indemnizația de conducere, sporul de confidențialitate, sporul de stabilitate, sporul de dispozitiv, sporul de importanță națională, sporul de vechime în muncă).

A precizat că valoarea soldei funcției de bază determinată potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2010 era cea care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, deoarece începând cu 01.01.2010 solda funcției de baza reprezintă noțiunea juridică specifică personalului militar reglementată ca fiind echivalentă salariului de bază acordat personalului civil (n.n. - vezi art. 11 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 - Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar). Acest fapt este demonstrat și de prevederile anexei nr. IV la Legea-cadru nr.330/2009 unde, spre exemplu, la art.20 alin. (1) se stabilea că „personalul care lucrează cu cifru de stat beneficiază de o indemnizație de 15-20% din solda funcției de bază/salariul funcției de bază, respectiv din salariul de bază.

Mergând pe exemplul mai sus-menționat, legiuitorul a stabilit următoarele valori pentru noile politici salariale aplicabile personalului militar — caz similar reclamanților:

- solda lunară 1.520

- solda funcției de bază 1.451

- cuantumul soldei de funcție 474

- cuantumul soldei de grad 287

- cuantumul soldei de merit 95

- cuantumul gradațiilor 360

- cuantumulindemnizației de dispozitiv304în valoarea soldei funcției de bază au fost preluate cuantumurilor sporurilor/indemnizatiilor abrogate si cuantumul sumei compensatorii, astfel:

- cuantumul soldei de funcție (prevăzută la 31.12.2009 de art.3 din Legea nr. 138/1999, conform art. 30 alin. (5) lit. a) din Legea-cadru nr. 330/2009) 474

- cuantumul soldei de merit95

- cuantumul indemnizației de dispozitiv304

- cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate 122

- sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu (în care se includea, după caz, cuantumul sporului pentru condiții de pericol deosebit, cuantumul sporului pentru obținerea titlului științific de doctor, etc.) - se stabilea în temeiul art.23 din Legea-cadru nr.330/2009, art. 4 alin. (4), art. 5 alin. (1) și (3), art. 6 alin. (1) și (3) și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2010 456.

  Potrivit art. 3 alin. (2) și (3) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 nu există în 2010 noțiunea de soldă de funcție:

- Cuantumul soldei de grad287

- Cuantumul gradațiilor360

Sporuri:

Sporul pentru condiții de pericol deosebit

-30% din solda lunară456

Sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate

-8% din solda luanră122

Spor pentru condiții grele de muncă

-10% din solda lunară (pe bază de pontaj)152

Sporuri, indemnizații:

Cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă 152

Astfel, trecerea la noul sistem de salarizare a menținut totalul lunar realizat de personalul militar, constatându-se faptul că potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 și a O.U.G. nr. 1/2010 drepturile salariale ale căror cuantumuri au fost cuprinse în solda funcției de bază, fiind efectiv abrogate de legea-cadru, și-au pierdut în mod expres natura juridică de sporuri/indemnizații/adaosuri. Așa cum am arătat mai sus, solda funcției de bază de 1.451 lei era cea care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Față de drepturile prevăzute de legislația în vigoare până la 31.12.2009 ale căror cuantumuri/valori au fost preluate în valoarea soldei funcției de bază, a prezentat următoarele:

- solda de funcție era un element salarial prevăzut la art. 4 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, în vigoare până la data de 01.01.2010 când a fost abrogat prin art. 48 alin. (1) pct. 8 din Legea-cadru nr. 330/2009;

- solda de merit era un element salarial prevăzut la art. 5 din Legea nr. 138/1999, în vigoare tot până la data de 01.01.2010 când a fost abrogat prin art. 48 alin. (1) pct. 8 din Legea-cadru nr.330/2009;

- indemnizația de dispozitiv era un element salarial prevăzut la art. 13 din Legea nr. 138/1999, a fost abrogat tot la data de 01.01.2010 prin art. 48 alin. (1) pct. 8 din Legea-cadru nr. 330/2009;

- sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate (de confidențialitate) în Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, a fost abrogat tot la data de 01.01.2010 prin art. 48 alin.(l) pct. 43 din Legea-cadru nr. 330/2009 coroborat cu art. 1 alin.(2) din aceeași lege-cadru - începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege;

- sporul pentru condiții de pericol deosebit era un element salarial prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 138/1999, în vigoare până la data de 01.01.2010 când a fost abrogat prin art. 48 alin.(l) pct. 8 din Legea-cadru nr. 330/2009.

A apreciat că pentru personalul militar (de fapt pentru tot personalul din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională) nu s-a putut păstra/menține o valoare de referință sectorială în pe baza căreia să se determine elementele salariale reglementate de Legea-cadru nr. 330/2009, ci a fost instituită o preluare a unor valori/cuantumuri ale unor componente salariale aflate în plată la 31.12.2009, majoritatea abrogate de noua legislație, care, prin însumare, au stabilit valoarea absolută/cuantumul brut al noilor elemente de încadrare reglementate după 01.01.2010 - solda funcției de bază. A menţionat că temeiul valorii de referință sectorială de 197,3387 lei, așa cum era în vigoare la 31.12.2009, respectiv art. 52 din Legea nr. 138/1999 a fost abrogat de art. 48 alin. (1) pct. 8 din Legea-cadru nr. 330/2009.

Începând cu data de 01.01.2011, în conformitate cu prevederile art. 3 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, principalul element al câștigului salarial (de încadrare, ca funcționalitate), se schimbă ca terminologie din solda funcției de bază în solda de funcție, care potrivit legii-cadru [n.n. - art. 9 alin.(2): sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi în bani și în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar; art. 10 alin. (1); art. 11 alin. (1); art. 13 alin. (1)] devine noțiunea juridică specifică personalului militar reglementată ca fiind corespondentă salariului de bază acordat personalului civil.

Asta nu înseamnă că revenirea prin lege la noțiunea de soldă de funcție repune în vigoare şi prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999, inclusiv pe cele care stabileau că elementul ce avea aceeași denumire până la 31.12.2009 (calculat pe baza unei valori de referință sectoriala) și se cuprindea în solda lunară (corespondentă de fapt, la acel moment, a salariului de bază).

Solda de funcție instituită începând 01.01.2011 (vezi art. 3 alin. (2) și (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010) preia nivelul salarial al soldei funcției de bază astfel cum a fost acordată personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 (n.n. - vezi art. 1 alin. (1) și (5) din Legea nr. 285/2010), în condițiile în care în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat (art.2 din Legea nr. 285/2010), în contextul în care în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru (art. 4 alin. (2) din Legea. 285/2010).

Ca atare, solda de funcție a personalului militar stabilită pe baza prevederilor Legii-cadru nr.284/2010 și ale Legii nr. 285/2010, în valoare absolută determinată, este cea care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (n.n. - vezi art. 9 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 - în cadrul legilor speciale de salarizare anuale se stabilesc majorările salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcție și indemnizațiilor lunare de încadrare, astfel încât să se realizeze trecerea de la valoarea acestora determinată potrivit art. 7 alin. (2) la valorile stabilite potrivit prezentei legi, până la aplicarea integrală a prevederilor acesteia.

Utilizând exemplul similar reclamanților, macheta salarizării la 01.01.2011 era următoarea:

Solda funcției de bază1451

Solda de funcție 1253

Cuantumul soldei de grad287

Cuantumul soldei de grad247

Cuantumul gradațiilor360

Cuantumul gradațiilor311

Sporuri, indemnizații:

Cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă 152

Sporuri, indemnizații:

Cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă 131 au fost preluate cuantumurile, în valoare absolută, cu majorarea de 15%, ținând cont de prevederile art. 1 alin. (1) - (5) și art. 2 din Legea nr.285/2010, după diminuarea de 25% dispusă prin Legea nr. 118/2010.

Așa cum a precizat, valoarea soldei de funcție de 1253 lei se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, potrivit legii.

Mai departe, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, s-a prevăzut introducerea în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 a art. II art. 1, care a stabilit că, în anul 2012, cuantumul brut al drepturilor salariale (inclusiv al salariului funcției de bază/salariului de funcție) se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fondurile publice pentru luna decembrie 2011.

Aceeași soluție legislativă de preluare a valorilor/cuantumurilor drepturilor salariale din anul precedent se regăsește în fiecare din legile speciale anuale de aplicare etapizată a Legii-cadru nr.284/2010, până la 30.06.2017, conform art. 1 de la pct. 2 din articolul unic al Legii nr. 283/2011, art. l din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. 1 alin. (l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2015, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și art. 1 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017.

A menţionat faptul că, pe fondul neaplicării unei valori de referință și a coeficienților de ierarhizare din Legea-cadru nr. 284/2010, legiuitorul a prevăzut în legile anuale speciale de aplicare a legii-cadru ca pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată [art.39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017; art. l alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017; art. 3 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016; art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2015; art. 5 alin. (1) alin. (1A1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/2014; art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; pct.2, art. 2 din Legea nr.283/2011; art. 2 din Legea nr. 285/2010].

În aplicarea acestor prevederi legale, dar și a celor care au instituit aplicarea unei salarizări la nivelul de salarizare aflat în plată pentru funcții similare, actele administrative sau anexele la acestea ce sunt emise în cazul polițiștilor/militarilor/personalului civil pentru stabilirea veniturilor salariale cuprind mai ales după data de 01.01.2011 doar valori/cuantumuri salariale.

În context, anexele care însoțesc actele administrative de stabilire a drepturilor salariale au fost emise pentru asigurarea corectă a nivelului de salarizare pentru funcții similare, potrivit legii, fiind emise pentru asigurarea aplicării în mod corespunzător a prevederilor legale incidente (ex. art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările și completările ulterioare - prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării). Astfel, necesitatea evidențierii respectivelor modalități de calcul și de stabilire este una importantă în demonstrarea salarizării la nivelul de salarizare pentru funcții similare.

Este de menționat că soluția legislativă aplicabilă în cazul principiului de salarizare pentru funcții similare care reglementează aspectul salarizării prin preluarea nivelului salarial aflat în plată în luna decembrie 2009, era stabilită și pentru anul 2017 la art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, conform căreia „prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării”, în mod asemănător celei de la art. 5 alin. (I1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2015.

Astfel de aspecte/principii de stabilire a salarizării începând cu data de 01.01.2011 au făcut și obiectul Deciziei înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 32/2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind personalul plătit din fonduri publice - în raport cu prevederile art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010, ce stabilesc aplicarea etapizată a dispozițiilor sale, și cu cele ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin.(2) din Legea nr.283/2011, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, care opresc aplicarea efectivă a valorii de referință și a coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din anexele Legii-cadru nr.284/2010, ținând seama și de prevederile art. 6 alin. (l) și (3) din Legea nr. 285/2010, se va face distincție între reîncadrare, potrivit legii-cadru de salarizare, și plata efectivă a drepturilor salariale.

Plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcția similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu același grad profesional și aceeași tranșă de vechime în muncă și în funcție și care a trecut în aceste tranșe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010, ale Deciziei Curții Constituționale nr. 370/2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice - 29. Pentru motivele arătate mai sus, calculul drepturilor salariale s-a făcut, și în anul 2014, pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare anului 2010, iar pentru determinarea salariului funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați pe funcție s-a luat ca punct de reper cuantumul drepturilor salariale ce corespundea treptei 3 de salarizare, așa cum era acesta stabilit în anul 2010, chiar dacă, potrivit Legii nr.284/2010, dispozițiile referitoare la salarizarea pe trepte a funcționarilor publici au fost abrogate, dar și ale Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 49/2018 referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2015, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Deși scopul declarat de legiuitor la instituirea unui sistem unic de salarizare a fost acela de a aduce transparență și previzibilitate în materia salarizării, în realitate, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, prin fiecare din legile speciale anuale făcându-se trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. 

Mergând pe raționamentul legal de stabilire a salarizării personalului militar, potrivit legislației-cadru aplicabilă în perioada 01.01.2011-01.07.2017, exemplul de mai sus este următorul:

Solda brută

Solda de funcție1253

Solda de funcție 1.838

Cuantumul soldei de grad247

Cuantumul soldei de grad316

Cuantumul gradațiilor311

Cuantumul gradațiilor397

Sporuri, indemnizații:

Cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă 131 au fost preluate cuantumurile, în valoare absolută, cu majorarea de 15%, ținând cont de prevederile art. 1 alin. (1) - (5) și art. 2 din Legea nr.285/2010, după diminuarea de 25% dispusă prin Legea nr. l 18/2010.

Sporuri, indemnizații:

Cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă 184

10% din solda de funcție în plată (Legea nr. 115/2017)

Majorare soldă lunară brută252

Valoarea în plată este rezultată din preluarea valorii stabilite la 01.01.2011 (ținând cont de diminuarea prevăzută de Legea nr. 118/2010 și majorarea prevăzută de Legea nr. 285/2010), majorată potrivit legii; având în vedere pct. 2/art. II, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 283/2011; O.U.G. nr. 19/2012; art. 1 din O.U.G. nr.84/2012; art. 1 din O.U.G. nr.103/2013; art. 1 din O.U.G. nr.83/2014; Legea nr. 293/2015; art. 1 din O.U.G. nr.57/2015; art. l din O.U.G. nr.99/2016, art. 1 alin.(l) și (3) din O.U.G. nr.9/2017; Legea nr. 152/2017, iar în cazul sporurilor/indemnizațiilor acordate pe bază de pontaj s-a schimbat inclusiv baza de calcul a acestora prin Legea nr. 115/2017. Valoarea în plată începând cu 01.07.2017 este rezultată din preluarea valorii stabilite la iunie 2017, conform art. 38 alin. (2) lit. a) și art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr.153/2017.

De altfel, în cunoștință de cauză, legiuitorul a stabilit că valoarea soldei de funcție aflată în plată potrivit legislației-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017 este cea care se ia în considerare la stabilirea sporurilor/indemnizațiilor acordate conform art. I pct. 4 din Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative - prin excepție de la prevederile art. 1 alin.(l), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, ... din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 115/2017, legiuitorul a instituit următoarele măsuri legale:

- cuantumul sporurilor care se regăsesc în legea-cadru și se stabilesc proporțional cu timpul efectiv lucrat  pe baza pontajelor (inclusiv sporul pentru activitatea prestată în timpul nopții) nu mai este preluat potrivit legilor anuale speciale de aplicare etapizată a salarizării, de la nivelul acordat la 31.12.2009, ci se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, fiind reglementate în afara salariului de bază/salariului funcției de bază/soldei funcției de bază;

- salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, legiuitorul asigurându-se astfel că salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție reglementat(â) după 01.01.2010 prin Legea-cadru. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010, Legea nr.285/2010 și celelalte legi anuale speciale de aplicare etapizată a legislației-cadru de salarizare este cel care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

A adăugat faptul că, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (art. I din Legea nr. 207/2017) s-au determinat la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de cel puțin 1.450 lei (nivelul aplicabil al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată), iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție. În speță, 10% majorare a reprezentat suma de 145 lei, iar 15% majorare (pentru personalul militar) a reprezentat suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori minime în plată ale salariilor de funcție cuvenite de 1.595 lei și ale soldelor de funcție/salariilor de bază cuvenite de 1.668 lei, valori care se situau astfel peste nivelul aplicabil al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Pentru clarificare, precizăm că potrivit art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017, majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit alin. (3) lit.b), alin. (5) și (6), se aplică la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta.

A reiterat faptul că unele sporuri și alte drepturi reglementate de legislația în vigoare până la data de 31.12.2010 prin Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și care au fost abrogate în mod expres prin Legea-cadru nr.330/2009 (vezi art. 48), începând cu 01.01.2010, pentru care nu mai puteau și nu mai pot fi tratate sub noțiunea juridică de sporuri tocmai pentru că acestea au fost eliminate din lege prin abrogare. Adică, nefiind identificate în legislația în vigoare după 01.01.2010 ca elemente distincte, clar reglementate în lege, acestea nu se pot circumscrie aplicării sintagmei sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri.

După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv 1 iulie 2017, conform art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din legea-cadru, prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, iar începând cu data de 1 iulie 2017:

a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, (...), în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Totodată, la art. alin. (3) lit. a) de la același art. 38 din legea-cadru se prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, ... se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Astfel, la 01.01.2018, macheta salarizării exemplului similar reclamanților este următoarea:

Solda brută la 01.07.2017 Solda brută la 01.01.2018

Solda de funcție 1.838 Solda de funcție 2.298

Cuantumul soldei de grad316 Cuantumul soldei de grad395

Cuantumul gradațiilor397 Cuantumul gradațiilor496

Sporuri, indemnizații:

Cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă 10% din solda de funcție în plată (Legea nr. 115/2017) 184

Sporuri, indemnizații:

Cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă  10% din solda de funcție în plată (Legea nr. 115/2017) 230

Majorare soldă lunară brută252 Majorare soldă lunară brută315

Valoarea în plată este rezultată din preluarea valorii.

Soldele de funcție și soldele brute lunare cuvenite în plată, care fac obiectul comparației cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată potrivit legislației-cadru sus-menționate (în exemplul nostru, solda de funcție - 2.298 lei), se regăsesc în mod corespunzător înscrise în fluturașii de salariu eliberați pentru fiecare persoană din cadrul ministerului, iar nivelul de salarizare în plată pentru funcții similare este stabilit prin anexele la actele administrative individuale emise potrivit legii, ținând cont de condițiile de muncă desfășurate.

Schimbarea modalității legale de comparație a cuantumului soldei de funcție acordată în anii 2010-2018 potrivit reconstrucției salariale reglementate de legislația-cadru și legile anuale de aplicare etapizată a acestei legislații-cadru față de nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin utilizarea în această comparație a valorii soldei de funcție reglementată de legislația în vigoare la 31.12.2009, în locul soldei de funcție acordată (cuvenită în plată) potrivit reconstrucției salariale, este una contrară legislației în vigoare. Așa cum a precizat mai sus valoarea soldei de funcție la 31.12.2009 a fost preluată în solda funcției de bază în anul 2010 (art. 30 alin. (5) lit. a) din Legea-cadru nr.330/2009) și în solda de funcție din anul 2011 (art. 7 din Legea-cadru nr.284/2010 coroborat cu art. 1, 2 și 4 din Legea nr. 285/2010 și legile speciale anuale de aplicare etapizată a legislație-cadru ulterioare). De altfel, o astfel de comparație contravine inclusiv comparației legale utilizate la 31.12.2009 când același element - solda de funcție (vizată de reclamanți) - făcea parte din solda lunară a personalului militar ce se compara de fapt cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Apreciază că instanța de judecată trebuie să rețină faptul că potrivit prevederilor art. 87 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, drepturile bănești stabilite a fi acordate, prin alte acte normative, în raport cu solda de bază sau solda lunară se vor calcula față de solda de funcție aflată în plată, prevederi care vin tocmai să contrazică susținerile reclamanților, pentru că acest text este cel care clarifică cel mai mult modalitatea de aplicare a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, fiind definitoriu în condițiile în care soldele de funcție aflate în plată sunt cele care se regăsesc pe fluturașii de salariu ai fiecărui angajat.

A menţionat că, în legătură cu problematica aplicării nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Ministerul Muncii și Justiției Sociale ne-a precizat că în conținutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017, nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, respectiv din solda funcției de bază/solda de funcție/salariul funcției de bază/salariul de funcție a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Mergând pe raționamentul reclamantului, care dorește înlocuirea cuantumului soldei de funcție la 31.12.2009 de 474 de lei din valoarea soldei de funcție aflată în plată la 1 ianuarie 2018 - de 2.298 de lei, cu 1.900 lei, solda brută rezultată, după utilizarea exemplului de mai sus, fiind avut în vedere pentru aplicarea în mod corespunzător a principiului legal de salarizare la nivel de salarizare similar aflat în plată (art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr.153/2017; art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 coroborat cu art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2016), ar fi următoarea:

Solda brută 31.12.2009 (474 se înlocuiește cu 1900)Solda brută la 01.01.2018

Solda lunară(1.520) 4.556

- cuantumul soldei de funcție(474)1.900

- cuantumul soldei de grad287  solda de funcție 12.298) 7.783

- cuantumul soldei de merit (20%x l.900)380

- cuantumul gradațiilor [42%x (1.900+287+380)]1.078

- cuantumul indemnizației de dispozitiv

[25 %x(l.900+287+380+1.078)]911

 Cuantumul soldei de grad(395)395

 Cuantumul gradațiilor(496)1.482

Sporuri, indemnizații:

Sporul pentru condiții de pericol deosebit

Cuantumul sporului pt. condiții grele de muncă (230) 778

- 30% din solda lunară1367-10% din solda de funcție in plata

Sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu(Legea nr. 115/2017)

informațiile clasificate

- 8% din solda lunară364  Majorare soldă lunară brută 1.066

Spor pentru condiții grele de muncă

-10% din solda lunară (pe bază de pontaj)456

Înlocuind solda de funcție aflată în plată, de 2.298 lei, cu valoarea soldei de funcție de la 31.12.2009, pentru funcția similară identificată, în comparația cu salariul de bază minim, atunci se înlocuiește toată legislația-cadru de salarizare aplicabilă după 01.01.2010. Solda lunară nu poate fi decât cea determinată în coloana din stânga (cu referire la 2.298 lei), salarizarea personalului neputând să aibă două solde de funcție în plată, respectiv cea de la 31.12.2009 care se compară cu salariul de bază minim (474 vs 1.900) și cealaltă soldă de funcție (2.298) care se determină din preluarea valorii drepturilor abrogate după 31.12.2009 și care trebuie să fie utilizată ca bază de calcul pentru sporurile/indemnizațiile/majorările prevăzute după 01.01.2010.

Practic, noțiunea juridică de soldă de funcție reglementată de Legea-cadru nr.284/2010 și care este determinată începând cu 01.01.2010 ca valoare absolută, inclusiv prin legile anuale speciale de aplicare etapizată a legislației-cadru de salarizare, nu poate conține în mod legal, logic și rațional o altă valoare care să fie considerată drept solda de funcție care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru că dacă ar fi așa, prin această filosofie eronată, se repun în vigoare și sporurile abrogate la 01.01.2010 ale căror cuantumuri au fost preluate, după abrogare, în valoarea soldei de funcție aflată în plată, potrivit celor sus-menționate.

Mergând pe raționamentul reclamantului, utilizând un indicator social (salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată) de asigurare a traiului minim, de fapt soldele lunare ale personalului militar vor fi dublate sau triplate față de nivelul asigurat în plată potrivit politicilor salariale implementate în perioada 2010-2018.

Din aceste motive legale sus-menționate, precizările unităților de specialitate din cadrul ministerului nu puteau conține precizări contradictorii legislației în vigoare așa cum a fost prezentată, reclamanții neînțelegând că referirile la solda de funcție privesc doar noțiunea juridică în vigoare, la valoarea aflată în plată, potrivit legii.

De altfel, chiar reclamantul menționează în cererea de chemare în judecată că angajatorul include în solda de funcție a acestora și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, spor de pericol deosebit, spor - solda de merit).

Or, dacă tocmai aceste drepturi recunoscute prin hotărâri judecătorești, dar și cele cu aplicabilitate generală care au fost abrogate de lege în mod expres (cuantum indemnizație de dispozitiv, cuantum soldă de merit, cuantum spor pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, cuantum spor pentru condiții de pericol deosebit, etc.) și preluate după 01.01.2010 în valoarea soldei funcției de bază/soldei de funcție aflată în plată, fiind abrogate după data respectivă, sunt considerate ca fiind adaosuri sau sporuri și trebuie excluse din valoarea soldei de funcție aflată în plată, atunci înțelegem că o astfel de obligație nu este în concordanță cu principiile constituționale reținute de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794/2016 pentru aplicarea unei egalizări a salarizării la nivel maxim, prin includerea în salariul de bază (solda de funcție) a tuturor drepturilor salariale (foste sporuri, foste indemnizații, majorări, etc.) cu aplicabilitate generală.

În concluzie, consideră că, reclamantul se prevalează de dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 1/2017 potrivit cărora „începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.

Se poate observa că, în preambulul hotărârilor de guvern menționate se face referire la dispozițiile art. 108 din Constituția României republicată (care reglementează atribuția Guvernului de a adopta hotărâri și ordonanțe), și ale art. 164 alin. (1) și (1A1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit cărora „(l) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului**), după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

Prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă.

Față de calitatea de cadru militar a reclamantului fiind inclus în categoria funcționarilor publici, așa cum este specificat și în punctul 26 din Decizia Curții Constituționale nr. 34/2016, aceștia nu sunt salarizați doar pe dispozițiile Codului muncii pentru ca angajatorul să se raporteze strict la salariul minim brut pe țară garantat în plată atunci când negociază cu salariatul nivelul salariului, de la care să pornească în calcularea salariului prin adăugarea unor eventuale sporuri și adaosuri.

Salariul reclamantului, reglementat de legi speciale, poartă denumirea de soldă lunară și este compus, așa cum rezultă din dispozițiile menționate în cuprinsul întâmpinării, din solda funcției de baza, indemnizații, compensații, sporuri, prime și din alte drepturi salariale.

Or, la rândul ei, solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferențierii soldelor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare pentru soldele de funcție.

Solicitând ca solda funcției de bază să fie egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, reclamanții solicită, practic, calcularea soldei lunare într-un alt mod decât cel prevăzut de legea unică de salarizare, ceea ce considerăm că este inadmisibil.

Dispozițiile din hotărârile de guvern, prin care s-a stabilit nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată la o anumită sumă în care nu sunt incluse sporuri și alte adaosuri nu pot fi interpretate în sensul că ar modifica sau completa dispozițiile din legile unice de salarizare a funcționarilor publici. Ele se referă, mai degrabă, la salariații plătiți doar conform Codului muncii.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a instituit un mod specific de stabilire a elementelor ce compun solda lunară cuvenită personalului militar, iar din modul de calcul indicat în tabelele cu titlu de exemplu din cuprinsul întâmpinării, nu rezultă că în aplicarea prevederilor legale citate, solda funcției de bază s-ar situa sub nivelul salariului minim brut pe țară.

A exclude din solda funcției de bază a reclamantului restul componentelor prevăzute de lege ar însemna ignorarea prevederilor legale și compensatorii instituite ca urmare a situațiilor tranzitorii apărute la implementarea noului sistem de salarizare al personalului plătit din fonduri publice începând cu anul 2011 și stabilirea unei solde lunare contrar prevederilor legale ceea ce nu este admisibil pe cale judiciară.

Contrar celor susținute de reclamant, solda de funcție aflată în plată nu cuprinde elemente salariale distincte, ci reprezintă o valoare absolută determinată pe baza principiului de asigurare a unui nivel de salarizare pentru funcții similare, în funcție de condițiile care și-a desfășurat activitatea, respectiv parametrii tehnici individuali de încadrare - funcție , grad, gradație etc., precum și aferenți condițiilor de muncă ( ex.: pericol, nivel de acces la informații clasificate etc.)

Valorile absolute ale soldelor de funcție cuvenite, în plată, potrivit legislației-cadru de salarizare în vigoare, se regăsesc în mod corespunzător înscrise în fluturașii de salariu eliberați pentru fiecare angajat, iar nivelul de salarizare în plată pentru funcții similare este stabilit prin anexele la actele administrative individuale emise potrivit legii.

Intimatul-pârât ... a  formulat întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție nulitatea recursului, totodată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând legalitatea sentinței instanței de fond, în raport şi de practica judiciară națională.

Intimatul-pârât a precizat şi faptul că recurentul nu a înțeles să critice sentința sub aspectul modului de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a sa, apreciind că această dispoziție a primei instanțe a intrat în autoritate de lucru judecat.

Recurentul-reclamant a depus la dosar concluzii scrise.

Verificând sentinţa recurată, în lumina motivelor  de recurs încadrabile în dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, Curtea de Apel reţine următoarele:

Reclamantul a activat în cadrul ... al județului ..., fiind trecut în rezervă începând cu data de 15.08.2017.

Reclamantul a investit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților ..., ... şi ... să îi calculeze şi să îi acorde pentru perioada 01.02.2017 - 15.08.2017  salariul de funcție prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Prima instanța a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul ... ca neîntemeiată, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii ... şi ... ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Excepția nulității recursului nu este fondată, urmând a fi respinsă ca atare, întrucât din lecturarea cererii de recurs rezultă că motivele invocate pot fi încadrate în cele reglementate de disp.  art. 488 alin 1 pct. 8 Cod procedură civilă.

Nici excepția de netimbrare a recursului nu este fondată, având în vedere obiectul acțiunii introductive de instanța, respectiv drepturi salariale, acțiune care nu este supusă timbrajului, conform O.U.G. nr. 80/2013.

Curtea constată că recurentul, deși a solicitat casarea în tot a hotărârii instanței de fond, acesta nu a dezvoltat critici şi cu privire la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților ... şi ..., ci a reluat apărările cu privire la fondul cauzei. Nefiind criticate aceste dispoziții ale sentinței, Curtea de Apel reţine ca au dobândit autoritate de lucru judecat, astfel ca pârâții ... şi ... nu mai au calitate procesuală pasivă în cauză, sentința fiind definitivă în privința acestora.

Analizând motivele de recurs în mod grupat, raportate la sentința recurată, în contradictoriu cu pârâtul ..., Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

În conformitate cu disp. art. 3 din Legea nr.138/1999  (forma în vigoare la 31 decembrie 2009), „Cadrele militare în activitate şi militarii angajați pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv”.

În conformitate cu disp art.7 lit.b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, salariul/solda de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcţiei îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I - IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009) statuează  principiile unui nou sistem de salarizare , prin care s-a stabilit  trecerea etapizată de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem, fără diminuarea drepturilor salariale de care personalul beneficia la data de 31 decembrie 2009. Conform dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 4 alin. (4), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, în măsura în care activitatea personalului se desfăşoară în aceleaşi condiţii, cuantumul drepturilor salariale avute la 31 decembrie 2009, indiferent din ce sume erau constituite (sporuri, indemnizaţii, prime etc.), se menţineau în plată.

Ulterior, prin art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice (Legea nr. 285/2010) s-a stabilit că „În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege”.

Pentru perioada 2011-2017, s-a statuat asupra menţinerii în fiecare an a salariului de bază/soldei funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază şi a cuantumului brut al sporurilor la nivelul avut în luna decembrie a anului anterior, preluând practic nivelul salarial avut în plată în luna decembrie 2009.

Art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38”.  De asemenea, art. 38 din aceeaşi lege-cadru stipulează următoarele:

„(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:

a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; ...

 (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:

a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)

(4) În perioada 2019 - 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). ...”

Curtea reţine că în situaţia militarilor, categorie din care face parte şi recurentul-reclamant, începând cu data de 1 ianuarie 2010, solda de funcţie reprezintă o valoare absolută în care au fost incluse sumele compensatorii ale sporurilor în plată la nivelul lunii decembrie 2009, care nu mai au valoarea juridică de sporuri sau adaosuri. Împrejurarea că în practica administrativă aceste sporuri sunt evidenţiate separat este irelevantă faţă de dispoziţiile legale redate anterior.

Ca atare, pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1/2017, Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 şi Hotărârii Guvernului nr. 937/2018 se impune analizarea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată faţă de cuantumul salariului de funcţie al militarilor fără excluderea din salariul de funcţie a sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare, dar care au fost păstrate „virtual”, fiind considerate drepturi câştigate.

În acelaşi sens este şi practica instanţelor de judecată din ţară, astfel cum a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Decizia sa nr.15/17.02.2020.

Pentru toate aceste considerente, văzând şi disp. art. 496 Cod procedura civilă, Curtea de apel, reținând că sentinţa instanței de fond nu se impune a fi reformată, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin 1 pct. 8 Cod procedură civilă nefiind fondat, va respinge recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare