Evaluare anuala. Lipsa motivarii. Cenzura instantei. Anulare

 „ (...) acordarea calificativelor în cadrul procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariatilor reprezintă o prerogativă a angajatorului, instanţa de judecată învestită cu o acţiune în anularea raportului de evaluare având competenţa de a exercita controlul de legalitate a procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariatilor, precum si a respectarii si analizarii criteriilor de evaluare.

Raportul de evaluare este un act emis de angajator, supus cenzurii instantei, in atare situatie fiind imperios necesar a fi respectata condiţia de motivare, înţeleasă aici ca justificare a raţiunilor de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii sale.

„Prin sentinţa civilă nr. 274, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr...., s-a admis contestație formulată de reclamanta B.D.D  în contradictoriu cu pârâta O R C.

S-a anulat fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale a reclamantei cu privire la perioada 01.01.2020-31.12.2020.

A obligat pârâta să refacă evaluarea cu respectarea dispoziţiilor instanţei.

Pentru a se pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:

Reclamanta este salariata O R Cr, având funcţia de artist instrumentist.

Prin Dispoziţia nr. 3873/10.04.2019 emisă de Primarul Municipiului Craiova a fost aprobat Regulamentul privind evaluarea performanțelor profesionale individuale, promovarea în grade sau trepte profesionale a personalului contractual plătit din fonduri publice din aparatul de specialitate al primarului Municipiului Craiova, precum şi din cadrul instituţiilor  subordonate Consiliului Local al Municipiului Craiova, acest regulament fiind anexă parte din dispoziţie.

Astfel, acest Regulament prevede la art. 3. "Evaluarea performanţelor profesionale individuale are ca scop aprecierea obiectivă a activităţii personalului, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de evaluare stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv pe parcursul unui an calendaristic".

Art. 10 "Procedura evaluării se realizează în următoarele etape:

a) completarea fişei de evaluare de către evaluator,

b) interviul,

c) contrasemnarea raportului de evaluare".

Art. 11. " Persoanele care au calitatea de evaluator completează fişele de evaluare astfel:

a) stabilesc gradul de îndeplinire a obiectivelor, prin raportare la atribuţiile stabilite prin fişa postului, întocmită conform Anexei nr. 1 la prezentul regulament;

b)  acordă calificativul final de evaluare a performanţelor profesionale individuale;

c) consemnează, după caz, rezultatele deosebite ale salariatului, dificultăţile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată şi orice observaţii pe care le consideră relevante;

d) stabilesc obiectivele şi criteriile specifice de evaluare pentru următoarea perioadă de evaluare;

 e) stabilesc eventualele necesităţi de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate.

Prin fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale stată la filele 5, 6,  reclamanta a fost evaluată cu calificativul "BINE", cu un punctaj de 4, această evaluare vizând perioada 01.01.2020 - 31.12.2020.

Împotriva acestui calificativ, reclamanta a formulat contestaţia cu nr. 1145/24.05.2021 (fila -25) la care a primit răspunsul 1160/25.05.2021 (fila 4 din dosar).

Criticile reclamantei vizează atât aspecte de nelegalitate, cât şi de netemeinicie a evaluării activităţii acesteia.

Acordarea calificativelor în cadrul procedurii de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale angajatului reprezintă o prerogativă a angajatorului, instanţa de judecată fiind învestită cu o acţiune în anularea raportului de evaluare, având competenţa de a exercita controlul de legalitate asupra procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale angajatului, fără a realiza ea însăşi evaluarea şi fără posibilitatea de a acorda ea alt calificativ.

Ca atare, în raport de împrejurarea că evaluarea însăşi este o chestiune de oportunitate, controlul de legalitate exercitat de instanţă trebuie să vizeze respectarea la nivel formal a procedurii, care trebuie să fie în concordanţă cu dispoziţiile legale.

Astfel, instanţa a constatat ca întemeiată critica reclamantei în ceea ce priveşte condiţiile de formă, fişa nefiind datată, în sensul  că nu a fost consemnată data efectuării evaluării.

Totodată, trebuie să se ţină seama şi de faptul că raportul de evaluare este un act emis de angajator, care trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate, printre acestea fiind condiția de motivare, înţeleasă aici ca o justificare a raţiunilor de fapt care au stat la acordarea calificativului evaluării.

Astfel, din analiza fişei, se constată o serie de omisiuni ale angajatorului în completarea sa, la toate criteriile "Cunoştinţe şi experienţă", "Complexitate, creativitate şi diversitatea activităţilor", "Dialog social şi comunicare", "Condiţii de muncă", "Incompatibilităţi şi regimuri speciale", contestatoarea fiind notată cu nota 4, fără a se explica în mod concret situaţia care a generat acordarea unor astfel de punctaje, fără a se indica deficienţele constatate sau cel puţin unele dintre acestea, cu titlu de exemple concrete.

În această situaţie, lipsa argumentelor pentru care reclamantei i s-au acordat punctaje mai mici decât punctajul maxim, a pus instanţa în imposibilitate de a analiza dacă notele acordate contestatoarei corespund adevărului şi situaţiei reale corespunzătoare activităţii desfăşurate de reclamantă pe parcursul perioadei evaluate.

De altfel, s-a constatat că angajatorul nu a completat nici rubrica "Programele de instruire recomandate să fie urmate în următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea", cu toate că această evaluare îşi propune, potrivit art. 2 din Regulament (fila 19 verso) : asigurarea concordanței dintre cerințele şi standardele postului, descrise în fişa postului şi calităţile angajatului: profesionale, aptitudinale şi atitudinale, asigurarea unui sistem motivaţionale, care să determine creşterea performanţelor profesionale individuale, prin promovarea în grade ori trepte profesionale, imediat superioare".

Concluzionând, instanţa a reţinut că raportul de evaluare contestat în cauză nu furnizează argumente în sprijinul concluziilor sale.

Evaluatorul nu şi-a justificat factual punctul de vedere, deşi legea urmăreşte să asigure angajatului cunoaşterea faptelor reproşate, fie pentru a-şi corecta performanţele viitoare, fie, dacă este cazul, pentru a se apăra împotriva actului emis cu exces de putere.

Totodată, din Regulamentul privind stabilirea criteriilor şi metodologiei de evaluare rezultă că o etapă distinctă în cadrul procesului de evaluare o reprezintă etapa interviului.

Or, din înscrisurile ataşate fişei de evaluare nu rezultă că, în fapt, ar fi avut loc această etapă, atât timp cât nu este menţionat niciun fel de comentariu, observaţie a evaluatorului sau ale persoanei care contrasemnează fişa de evaluare.

Instanţa a ţinut cont şi de faptul că între pârâtă şi reclamantă, respectiv soţul acesteia, au mai existat litigii, unul chiar cu implicare penală, acestea fiind menţionate de către reclamantă în acţiunea introductivă (Dosar ..., Dosar ...), iar acest context poate să creeze un dubiu cu privire la obiectivitatea evaluatorului.

Faţă de toate cele arătate, tribunalul a arătat că este în imposibilitate de a verifica dacă procedura de evaluare a avut sau nu un caracter obiectiv şi dacă a fost realizată cu responsabilitate.

Tribunalul a subliniat că cenzura instanţei poate privi numai aspectele formale ale procesului de evaluare, nu şi temeinicia aprecierii evaluatorului. Aspectul motivării notelor acordate reprezintă o astfel de cerinţă de formă, neîndeplinită, în speţă, deşi chiar formularul de evaluare cuprinde rubrici specifice în acest sens, în dreptul fiecărui criteriu de performanţă suspus evaluării.

În consecinţă, tribunalul a constatat că procedura de evaluare a activităţii profesioanle a fost derulată în mod netransparent, consecinţa anulării fişei de evaluare fiind aceea de a se proceda la întocmirea unei noi fişe, cu respectarea exigenţelor privind motivarea corespunzătoare a notelor acordate. Angajatorul va motiva notele acordate criteriilor în privinţa cărora se apreciază că salariatul nu a atins gradul maxim de performanţă profesională individuală.

Potrivit considerentelor de fapt şi de drept expuse, instanţa a apreciat contestaţia ca fiind întemeiată, aceasta fiind admisă, cu consecința anulării fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale a reclamantei cu privire la perioada 01.01.2020-31.12.2020 şi cu obligarea pârâtei la refacerea evalurării cu respectarea dispoziţiilor instanţei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta O R C criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând să se admită și să se modifice în totul hotărârea instanței de fond în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că instanţa  de fond a susținut că notarea intimatei s-a realizat fără a se explica în concert situația care a generat acordarea unor astfel de punctaje și fără a se indica deficiențele constatate.

Astfel că, în conformitate cu Regulamentul privind evaluarea performanțelor profesionale individuale, promovarea în grade sau trepte profesionale a personalului contractual plătit din fonduri publice din aparatul de specialitate al primarului Municipiului Craiova, precum și din cadrul instituțiilor subordonate Consiliului local al Municipiului Craiova, are calitatea de evaluator persoana aflată pe funcția de conducere care coordonează compartimentul din cadrul căruia își desfășoară activitatea salariatul aflat pe o funcție de execuție, sau care coordonează activitatea acestuia.

Astfel, evaluatorul, în speță Șefa Secției Programare Artistică, stabilește notele pentru criteriile din fișa de evaluare și calificativul final de evaluare a performanțelor individuale.

De altfel, a arătat că aprecierea competențelor profesionale ale salariatului constituie o prerogativă a evaluatorului, ei fiind singurul în măsură să le aprecieze în funcție de activitatea și performanțele salariatului, fișele de evaluare bucurându-se de prezumția legalității și veridicității.

De asemenea, în ceea ce privește etapa interviului a precizat că interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații care are loc între evaluator și persoana evaluată, în cadrul căruia se aduc la cunoștința persoanei evaluate notările evaluatorului din fișa de evaluare; se semnează și se datează fișa de evaluare de către evaluator şi de către salariatul evaluat, în cazul în care între persoana evaluată și evaluator există diferențe de opinie asupra notarilor și consemn ari lor făcute, în fișa de evaluare se va consemna punctul de vedere al persoanei evaluate.

Totodată, în momentul în care intimatei i-a fost adus la cunoștință calificativul, aceasta nu a mai stat să asculte motivele, însă a consemnat comentariile în fișa de evaluare.

În final, a arătat că instanța de fond a ținut cont și de litigiile dintre reclamantă, soțul acestuia și instituție, considerând că acest context poate crea un dubiu cu privire la obiectivitatea evaluatorului.

Faţă de acest aspect, a învederat că respectivele litigii nu au nicio legătură cu prezenta cauză, în care este vorba strict de către evaluarea profesională salariatei.

Mai mult decât atât evaluatorul este o persoană obiectivă care la acordarea calificativelor s-a raportat strict la Activitatea artistică a intimatei,

Conform celor susținute de către instanța de fond, rezultă că în cazul apariției unor litigii între Instituție și salariați, aceștia ar trebui să primească doar calificativul 5 la evaluarea performanțelor profesionale, caz contrar s-ar considera că evaluatorul este subiectiv, lucru care nu ar fi posibil.

Pe de altă parte, susținerea că aceste litigii ar putea crea un dubiu asupra obiectivității evaluatorului, ar putea avea un impact negativ asupra acestuia, devenind astfel subiectiv în acordarea notelor și implicit a calificativului.

Astfel, pentru toate aceste motive, a solicitat, admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii formulate de către doamna B.D.D, împotriva Deciziei nr. 1160/25.05.2021 emisă de către O R C.

Intimata-reclamantă intimata-reclamantă B.D.D. a formulat întâmpinare, solicitând menţinerea sentinţei instanţei de fond, apreciind-o ca fiind temeinică şi legală.

În motivare a arătat că prin cererea de apel, O.R.C. oferă mai mult explicații ale modului de evaluare, decât critici ale hotărârii instanței de fond.

Prin motivele de apel, a fost aratat că evaluatorul este singurul în măsură să aprecieze competențele profesionale ale salariatului, fișele de evaluare bucurându-se de prezumția legalității și veridicității, motivele notării trebuiau ascultate de către intimata-reclamantă și faptul că evaluatorul nu poate fi subiectiv.

Instanța de fond a constata în urma administrării materialului probator faptul că procedura de evaluare a activității profesionale a fost derulată într-un mod ne transparent, nefiind menționate argumentele pentru care i s-au acordat punctaje mai mici decât punctajul maxim.

Astfel, în lipsa acestor elemente, instanța a fost în imposibilitate de a analiza dacă notele acordate corespund adevărului și situației reale corespunzătoare activității desfășurate de reclamantă pe parcursul perioadei evaluate.

A mai susţinut că în mod corect instanța de fond a constatat faptul că evaluatorul nu și-a justificat factual punctul de vedere, deși legea urmărește să asigure angajatului cunoașterea faptelor reproșate, fie pentru a-și corecta performanțele viitoare, fie pentru a se apăra împotriva actului emis cu exces de putere.

Deși apelanta susținut că a fost parcursă și etapa interviului, etapă distinctă, cuprinsă în Regulament, din înscrisurile depuse de angajator nu rezultă faptul că această etapă a fost îndeplinită.

După cum a învederat și prin acțiune, a reiterat că  decizia de soluționare a contestației subsemnatei a fost emisă de către conducătorul instituției publice fără a analiza raportul de evaluare, referatele întocmite de către salariatul evaluat, evaluator și contrasemnatar, ci acesta menționează persoanele care au efectuat evaluarea și au contrasemnat fișa de evaluare, funcțiile acestora și studiile, fără a face vreo mențiune cu privire la vreun raport argumentat întocmit de aceste persoane în care să motiveze rezultatul evaluării.

De asemenea, deși înțelege să mențină neschimbate toate notele, și implicit nota finală și calificativul, conducătorul instituției nu înțelege să precizeze care ar fi obiectivele și criteriile specifice de evaluare pentru următoarea perioadă de evaluare și eventualele necesități de formare profesională pentru anul următor perioadei de evaluare.

Astfel, notele acordate de către evaluator, și menținute de către conducătorul instituției nu reflectă realitatea, ci au fost acordate în mod subiectiv având în vedere litigiile anterioare existente între conducerea instituției și subsemnata, precum și cu soțul meu cu care există un dosar pe rolul Tribunalului Dolj (dosar nr. ..... și .......).

A precizat că acest fapt a fost constatat și de către instanța de fond după administrarea probatoriului.

Nici decizia de respingere și nici fișa de evaluare nu cuprind motivele pentru care au fost acordate notele, ci doar menționează în mod lapidar, la modul general criterii de evaluare fără a exista o modalitate de acordare a acestor note, a se specifica lacunele din activitatea profesională care au determinat această evaluare, ce lucruri trebuie îmbunătățite și în ce fel.

În cazul în care există sincope în activitatea subsemnatei, era normal ca evaluatorul, contrasemnatarul și conducătorul instituției să precizeze care sunt și cum pot fi înlăturate și îmbunătățită activitatea mea profesională.

Pentru aceste considerente, a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Examinând hotărârea apelată, prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată:

Prin sentinţa apelata, Tribunalul Dolj a admis contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta O.R.C., a anulat fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale a reclamantei cu privire la perioada 01.01.2020-31.12.2020  si a obligat pârâta să refacă evaluarea cu respectarea dispoziţiilor instanţei.

Prin apelul formulat, intimata-apelanta a aratat ca, in acord cu dispozitiile Regulamentului privind evaluarea performantelor individuale, evaluatorul stabileste notele pentru criteriile din fisa de evaluare si calificativul final, aprecierea competentelor profesionale ale salariatului constituind prerogativa angajatorului, singurul in masura sa aprecieze, in functie de activitatea si performantele salariatului, iar fisa de evaluare se bucura de prezumtia legalitatii si veridicitatii.

Potrivit dispozitiilor art. 478 alin.2 CPC, „partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau invocate in motivele de apel sau intampinare”.

Asa cum se poate obesrva, apelanta intimata nu a inteles sa invoce prezumtia de veridicitate si legalitate a actului contestat in fata primei instante, aceasta prezumtie fiind ridicata pentru prima data prin motivele de apel.

Prezumtia de legalitate si veridicitate este o caracteristica a actului administrativ (inclusiv a celui cu caracter individual), raportul de evaluare a salariatei intimate nereprezentand un astfel de act, ca urmare a plasarii raportului juridic dintre salariat si angajator in sfera raporturilor de dreptul muncii, si nu in sfera contenciosului administrativ.

Invocarea prezumtiei de legalitate si veridicitate in apel nu poate avea drept efect inversarea sarcinii probei de la angajator la salariat (sarcina probei fiind instituita in dreptul muncii prin norme derogatorii de la dreptul comun  - art. 272 Codul Muncii), cu atat mai mult cu cat prezumtia a fost invocata pentru prima data prin apelul declarat, ulterior anularii fisei de evaluare de catre instanta de fond, ipoteza in care revine strict apelantului datoria de a produce probe care sa conduca instanta de control judiciar la concluzia ca solutia adoptata de prima instanta este eronata.

Este corecta concluzia instantei de fond referitoare la lipsa din cuprinsul raportului de evaluare a argumentelor in sprijinul concluziilor sale, lipsa motivarii reprezentand o incalcare a dreptului la aparare.

Astfel, Curtea constată că raportul de evaluare este nemotivat, în contextul în care, în urma evaluării efectuate, intimata a obținut nota 4 și calificativul „Bine",

Dispozițiile art. 11 din Regulamentului pentru evaluarea performantelor individuale stabilesc modul de completare a fiselor de evaluare de catre evaluator, acesta avand obligatia de motivare a notelor acordate, asa cum reiese din mentiunile lit. a-e ale articolului sus-mentionat.

Potrivit dispozitiilor art. 14 din Regulament, in cadrul etapei interviului, se aduc la cunostinta salariatului evaluat notarile evaluatorului din raportul de evaluare si se semneaza si dateaza raportul de catre evaluator si salariatul evaluat.

In ipoteza in care intre salariatul evaluat si evaluator exista diferente de opinie asupra evaluarii, evaluatorul poate modifica raportul de evaluare, daca se ajunge la un punct de vedere comun.

Regulamentul nu prevede ca o conditie de forma mentionarea desfasurarii etapei interviului sau intocmirea unor inscrisuri in acest sens, care sa fie atasate fisei de evaluare, astfel ca vor fi inalturate considerentele instantei de fond referitoare la lipsa dovedirii desfasuarii acestei etape.

Fisa de evaluare contestata este semnata de contrasemnatar, iar potrivit art. 15 din Regulament, inaintarea fisei de evaluare catre contrasemnatar este ulterioara finalizarii etapelor procedurii de evaluare.

 Fisa de evaluare se aduce la cunostinta  salariatului evaluat, cu posibilitatea consemnării observațiilor sale, dacă este cazul.

Curtea constată neîntemeiată critica apelantei intimate, raportul de evaluare fiind criticabil prin prisma faptului că nu cuprinde o motivare a calificativului acordat, din cuprinsul acestuia nerezultând care au fost deficientele constatate ce au dus la acordarea unei note sub maximul prevazut.

De asemenea, la dosarul cauzei nu se regăsesc probe din care să rezulte modul în care reclamanta și-a exercitat sarcinile de serviciu, care sunt atribuțiile exercitate necorespunzător, motiv pentru care Curtea apreciaza că rezultatele raportului de evaluare nu sunt justificate, raportul de evaluare neputand face, in aceste conditii, obiectul analizei instantei.

Curtea notează, în continuare, că acordarea calificativelor în cadrul procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariatilor reprezintă o prerogativă a angajatorului, instanţa de judecată învestită cu o acţiune în anularea raportului de evaluare având competenţa de a exercita controlul de legalitate a procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariatilor, precum si a respectarii si analizarii criteriilor de evaluare.

Raportul de evaluare este un act emis de angajator, supus cenzurii instantei, in atare situatie fiind imperios necesar a fi respectata condiţia de motivare, înţeleasă aici ca justificare a raţiunilor de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii sale.

 Conditia motivarii se înscrie printre coordonatele respectarii dreptului la aparare şi constituie o garanţie contra arbitrariului in comportamentul angajatorilor fata de salariati, impunându-se cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică drepturi subiective sau situaţii juridice individuale sau care sunt de natura sa contribuie sau sa declanseze o procedura impotriva salariatului prin care sa se urmareasca modificarea sau stingerea raportului juridic de munca.

Or, raportul de evaluare contestat în speţă nu furnizează argumente în sprijinul concluziilor sale, deşi punctajele acordate  au atras acordarea calificativului „bine”, iar apelanta a contestat acest calificativ prin mentiunile inserate in chiar cuprinsul fisei de evaluare, ceea ce ar fi impus cu atât mai mult rigoare în maniera de întocmire a acesteia.

Intimata nu şi-a justificat factual punctul de vedere, in ciuda faptului ca principiul respectarii dreptului la aparare urmăreşte să asigure salariatului cunoaşterea faptelor reproşate, fie pentru a-şi corecta performanţele viitoare, fie, dacă este cazul, pentru de a se apăra împotriva actului emis cu exces de putere.

Rezultă că această neregularitate, astfel cum a fost retinuta de instanţa de fond, constituie un motiv temeinic pentru a infirma legalitatea raportului de evaluare atacat de reclamantă, fiind evident că, în soluţia contrară, ar rămâne în sarcina salariatului evaluat şi a instanţelor de judecată să presupună care au fost motivele concrete care au justificat notarea şi acordarea calificativului, ceea ce nu poate fi acceptat.

În acord cu jursiprudenţa ICCJ „ evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face prin corelarea obiectivă dintre activitatea funcţionarului public şi cerinţele funcţiei publice şi aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv .”

Chiar daca, in speta, reclamanta-intimata nu face parte din categoria functionarilor publici, evaluarea performantelor sale profesionale trebuie sa reprezinte un proces obiectiv care sa presupuna analizarea activitatii desfasurate, prin prisma atributiilor salaritului, precum  si compararea obiectivelor de performanta stabilite cu cele efectiv realizate.

Pentru ca aceasta operatiune a evaluarii  sa fie dincolo de orice suspiciune, evaluatorul trebuie sa precizeze si sa dovedeasca motivele care au dus la acordarea calificativului, simpla mentionare a notei care a atras acordarea unui anumit calificativ neintrunind conditia de obiectivitate si transparenta.

In atare conditii, afirmatia apelantei – in sensul ca litigiile dintre reclamanta, sotul acesteia si institutie nu au fost de natura a influenta atitudinea evaluatorului –, neinsotita de dovezi care sa probeze obiectivitatea si impartialitatea acestuia, nu va putea fi avuta in vedere de instanta.

Asa fiind, pentru considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin.1 CPC, Curtea va respinge apelul, ca nefondat”.

Domenii speta

Spete similare