Sancțiune disciplinară aplicată cadrului didactic. Analiza deciziei de aplicare a sancțiunii în cadrul contestației îndreptată împotriva hotărârii Colegiului de disciplină de către instanța de judecată.

Hotărâre 270/CM din 12.10.2020


Cele două acte, respectiv Decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de muncă şi Hotărârea Colegiului de disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean prin care s-a anulat această decizie, dispunându-se reîncadrarea contestatoarei pe postul deţinut anterior trebuie analizate împreună, întrucât într-o logică firească, motivele de nelegalitate ale deciziei de aplicare a sancţiunii se constituie în motive de admitere a contestaţiei şi de temeinicie a hotărârii de anulare a sancţiunii şi invers, legalitatea şi temeinicia deciziei de sancționare constituie motiv de respingere a contestaţiei sancțiunii la Colegiul disciplinar şi al anulării hotărârii emise în această procedură. Tocmai acest aspect a fost avut în vedere de către instanța de fond, chiar dacă nu a argumentat punctual legătura intrinsecă dintre cele două acte emise în derularea aplicării sancţiunii disciplinare şi al verificării acesteia în procedura prealabilă sesizării instanţei.

Legea nr. 1/2011,art.280, art.282

Codul muncii, art. 248, art.252

Împrejurările faptice ale speţei;

Prin sentinţa civilă nr. 672 din data de 30 martie 2020, Tribunalul Constanţa a admis acțiunea formulată de către reclamantul  Liceul Teoretic „[...]” în contradictoriu cu pârâţii [...] şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa; a anulat hotărârea nr. 3/10.06.2019 a Colegiului de Disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa; a menţinut ca legală şi temeinică decizia de sancționare nr. 64/16.11.2018 privind sancţionarea doamnei profesor [...] emisă de reclamantul Liceul Teoretic [...].

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, pârâta [...] este profesor titular la catedra de matematică din cadrul Liceului reclamant iar prin Decizia nr. 64/16.11.2018 s-a aplicat pârâtei [...] sancţiunea disciplinară a desfacerii contractului individual de muncă potrivit art.280 alin. 1 lit. f din Legea nr. 1/2011 coroborat cu art. 248 alin.1 lit. e din Codul muncii pentru următoarele fapte: întârzieri repetate la ore, comportament neadecvat şi neprofesionist în faţa elevilor, refuzul respectării atribuțiilor stabilite în contractul de muncă, nepredarea fişei postului prin care să îşi asume atribuţiile de serviciu, evaluarea elevilor pe baza unui test cu erori.

Această decizie a fost contestată de către pârâtă la Colegiul de disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa care, prin Hotărârea nr.3/10.06.2019, a admis contestaţia formulată, a anulat decizia de sancţionare, dispunând reîncadrarea contestatoarei pe postul deţinut anterior şi plata unei despăgubiri băneşti egală cu drepturile salariale, apreciind că nu au fost respectate prevederile legale privind desfășurarea cercetării disciplinare şi emiterea decizi de sancţionare art. 280 - 282 din Legea nr. 1/2011.

Este adevărat că împotriva deciziei de sancţionare pârâta [...] a uzitat atât de calea contestației la instanţa judecătorească, contestație respinsă ca tardiv formulată, cât şi de procedura administrativă a contestării la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul școlar județean potrivit art. 280 alin.5 din Legea nr. 1/2011 care prevede că „Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar.” Instanţa nu a primit motivul de contestație invocat de reclamant referitor la uzitarea de către pârâtă a contestației întemeiate pe dispoziţiile codului muncii, cât timp instanţa judecătorească sesizată nu a analizat pe fond decizia de sancționare contestată.

Analizând legalitatea Hotărârii nr. 3/10.06.2019 emisă de Colegiul de Disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, instanţa a reţinut că răspunderea disciplinară a personalului didactic este reglementată de Titlul IV, Capitolul I, Secţiunea 11 a Legii nr.1/2011 a Educaţiei Naţionale, art. 280-282 pe care le-a redat întocmai.

Raportul Comisiei de disciplină privind soluţionarea sesizării cu nr. 3260/26.X.2018 nu cuprinde elementele prevăzute de art. 280 alin. 5 referitoare la faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente ci doar mențiuni privitoare la modalitatea de desfăşurare a cercetării disciplinare, respectiv administrare de chestionare elevilor, punctul de vedere al profesorului [...], apărările profesorului [...].

Din conținutul Deciziei de aplicare a sancţiunii disciplinare instanţa reține că faptele calificate drept abateri disciplinare sunt suficient de detaliat descrise, cu indicarea prevederilor legale încălcate, a apărărilor salariatului astfel încât nu subzistă motivele ce vizează nelegalitatea deciziei din perspectiva conţinutului sau a sancţiunii aplicate.

În ceea ce priveşte motivele de netemeinicie acestea au vizat faptul că unele dintre fapte nu ar fi fost probate. Astfel, în ceea ce priveşte întârzierile la ore, Colegiul de disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa apreciază că nu au fost depuse înscrisuri care să probeze lipsa la ore. Cu toate acestea, pârâtul ignoră declaraţiile elevilor audiaţi în faza de cercetarea prealabilă, declaraţii al căror conţinut nu este contestă de către pârât.

Totodată şi abaterea referitoare la comportamentul neadecvat, deşi prezentat generic, este suficient de probat tot cu declarațiile elevilor audiați, declarații existente la dosarul de cercetare disciplinară.

În ceea ce priveşte abaterea privitoare la depunerea cu întârziere a planificărilor ce trebuia a fi depuse până la data de 20.09.2019 şi depuse de către pârâtă la data de 15.10.2019, cu o întârziere de aproximativ o lună, pârâtul susține că au mai existat 2 persoane care au depus aceste planificări cu depăşirea termenului, ignorând că pe de o parte că în cazul celorlalte două salariate termenul era depăşit cu 1, respectiv 9 zile.

Pentru motivele anterior reţinute, instanţa a constatat că nu subzistă motivele de nelegalitate şi netemeinicie menţionate în hotărârea atacată, faptele precizate de către reclamant în decizia de sancționare există, constituie abateri disciplinare iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei în contextul existenței anterioare a deciziei nr.20/12.06.2018 prin care pârâta [...] a fost sancţionată disciplinar cu sancţiunea „avertisment pentru întârzieri la începutul orelor de curs, abateri săvârşite în cursul aceluiaşi an calendaristic.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul a admis acţiunea, a anulat Hotărârea nr. 3/10.06.2019 a Colegiului de Disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, menţinând ca legală şi temeinică decizia de sancționare nr. 64/16.11.2018 privind sancţionarea doamnei profesor [...] emisă de reclamantul Liceul Teoretic [...].

Susţinerile părților din calea de atac;

 Împotriva acestei soluţii au declarat apel pârâtele [...] şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, care au criticat hotărârea din perspectiva motivelor pe care le vom expune în continuare.

1. Apelantul pârâtă intimată [...] consideră că, soluţia primei instanţe este greşită întrucât din cuprinsul sentinţei s-ar putea deduce că prima instanţă s-a pronunţat atât asupra legalităţii, cât şi asupra temeiniciei Hotărârii nr. 3/10.06.2019 Colegiului de disciplină de pe lângă ISJ Constanţa, cu toate că unitatea de învăţământ contestatoare a expus în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi ulterior pe parcursul procesului numai motive de netemeinicie ale acesteia, chiar dacă formal a invocat şi nelegalitatea actului. Din considerentele sentinţei nu este însă foarte clar ce analiză a fost realizată întrucât atât nelegalitatea, cât şi netemeinicia, au fost puse în relaţie cu ambele acte: Hotărârea nr. 3/10.06.2019 prin care a fost anulată de către Colegiul de disciplină de pe lângă ISJ Constanţa Decizia nr. 64/16.11.2018 emisă de contestatoare şi respectiv, însăşi decizia menţionată.

Or, aşa cum a arătat şi în faţa primei instanţe, legalitatea şi temeinicia Hotărârii nr.3/10.06.2019 atacată în prezenta cauză nu se confundă cu legalitatea şi temeinicia deciziei nr.64/16.11.2018 de sancţionare disciplinară. Prin urmare, motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale celor două acte nu pot fi comune.

Din cuprinsul sentinţei reiese că iniţial nelegalitatea analizată de prima instanţă se referă la Hotărârea nr. 3/10.06.2019, iar ulterior netemeinicia, găsită ca inexistentă, se referă la Decizia nr. 64/16.11.2018,

Deşi citează şi afirmă că se bazează pe prevederile art. 280, 281 şi respectiv 282 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale şi că Raportul comisiei de disciplină privind soluţionarea sesizării cu nr. 3260/26.10.2018 nu cuprinde descrierea elementelor prevăzute de art.280 alin.5 din Lg nr.1/2011, ci doar menţiuni privitoare la modalitatea de desfăşurare a cercetării disciplinare, administrarea de chestionare elevilor, punctul de vedere al profesorului […] şi apărările pârâtei, prima instanţă reţine, referitor la decizia nr. 64/16.11.2018 de sancţionare disciplinară, că nu subzistă motive de nelegalitate din perspectiva conţinutului ori a sancţiunii aplicate.

Or, art. 280 alin.6 din Legea nr. 1/2011 cuprinde norma imperativă potrivit căreia în cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmărite acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existent sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia fiind obligatorii. Toate aceste chestiuni trebuiau să fie cuprinse în Raportul comisiei de disciplină, dar ele, aşa cum a sesizat prima instanţă lipsesc. Tocmai acest aspect, al viciului Raportului comisiei de cercetare disciplinară, l-a remarcat şi Colegiul de disciplină al ISJ Constanţa în Hotărârea nr.3/10.06.2019. Având în vedere neconformitatea raportului cu prevederile art. 280 alin. 6 din Legea nr. 1/2011 a fost constatată neconformitatea Deciziei nr. 64/16.11.2018 de sancţionare disciplinară cu prevederile art.282 din Legea nr.1/2011.

Chiar dacă textul de lege nu prevede expres obligativitatea întocmirii de către comisia de cercetare disciplinară a unui act final (raportul) cu un anume conţinut legal obligatoriu, aşa cum reţine şi prima instanţă, din interpretarea logică şi sistematică a textelor menţionate rezultă că din cuprinsul raportului trebuie să reiasă cu claritate faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia, lipsa acestora menţiuni conducând la nelegalitatea sancţionării disciplinare aplicate.

Pe cale de consecinţă, chiar dacă Decizia nr. 64/16.11.2018 cuprinde în mod formal menţiuni detaliate referitoare la faptele săvârşite ce constituie abateri disciplinare, la prevederile legale încălcate şi apărările salariatului, sancţiunea a fost aleatoriu aplicată, fără a se baza pe concluziile Raportului comisiei de cercetare disciplinară nr. 3460/13.11.2018, care de fapt nu există.

Referitor la netemeinicia Hotărârii nr. 3/10.06.2019 a Colegiului de disciplină de pe lângă ISJ Constanţa susţinută de unitatea de învăţământ în contestaţia sa, motivată de interpretarea greşită a probelor administrate de acesta în cursul procedurii administrativ - jurisdicţionale. Analiza primei instanţe a ignorat însă aspecte esenţiale: pretinsele abateri disciplinare nu au fost confirmate, aşa cum reiese chiar din declaraţiile martorilor audiaţi la colegiul de disciplină;  desfacerea contractului individual de muncă prin Decizia nr. 64/2018 a fost tendenţioasă şi premeditată întrucât a intervenit după ce o sancţiune anterioară cu avertismentul, exact pentru aceleaşi fapte, dispusă prin decizia nr. 5/29.01.2018, fusese anulată de Colegiul de disciplină de pe lângă ISJ Constanţa prin Hotărârea nr. 3/2018, iar o sancţionare disciplinară identică a fost aplicată imediat prin decizia nr. 20/12.06.2018; sesizarea nr. 3260/26.10.2018 a directorului liceului care a declanşat cercetarea disciplinară a pârâtei s-a făcut în lipsa unor propuneri corespunzătoare din partea catedrei de matematică, înaintate consiliului de administraţie, ca urmare a unor reclamaţii la adresa cadrului didactic în cursul anului şcolar cu privire la calitatea procesului de predare - învăţare sau corectitudine a evaluării, aşa cum prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare al şcolii în art.37 alin. 2, înregistrat sub nr. 2468/17.09.2018; majoritatea sesizărilor părinţilor şl elevilor sunt făcute după data de 26.10.2018 când a fost înregistrată sesizarea directorului liceului, dar şi după data de 30.10.2018 când prin decizia nr.58 a fost stabilită comisia de cercetare prealabilă; convocarea pârâtei prin invitaţia nr.3391/06.11.2018 la comisia de disciplină, chiar dacă cuprinde data, ora şi locul întrevederii, nu precizează obiectul acesteia conform art.251 alin.2 codul muncii; nu a cunoscut conţinutul chestionarelor cu declaraţiile elevilor pentru a formula un punct de vedere ; din raportul comisiei de disciplină reiese pe de-o parte faptul că i-a fost respinsă cererea din 11.11.2018 de a obţine un termen suplimentar pentru se edifica asupra sesizărilor şi a-şi susţine apărările, iar pe de altă parte că nu există motivele pentru care au fost înlăturate apărările pe care apucase să le indice în timpul cercetării disciplinare.

Or, din această perspectivă, consideră că temeinicia deciziei de sancţionare disciplinară nr. 64/16.11.2018 este inexistentă, fiind, în schimb, temeinică Hotărârea nr.3/10.06.2019 a Colegiului de disciplină de pe lângă I.S.J. Constanţa.

2. Apelantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa critică soluţia instanţei întrucât reclamanta a solicitat anularea hotărârii nr. 3/10.06.2019 a Colegiului de Disciplină de pe lângă I.Ş.J. Constanţa fără a preciza însă motivele privind nelegalitatea acesteia. Instanţa de fond a anulat hotărârea nr. 3/10.06.2019 a Colegiului de Disciplină de pe lângă I.S.J. Constanţa fără a o analiza suficient, fără a argumenta care sunt motivele de nelegalitate constatate sau elementele greşite identificate.

Precizează că hotărârea nr.3/10.06.2019 a Colegiului de Disciplină de pe lângă I.S.J. Constanţa este un act distinct în raport cu decizia de sancţionare cu o cale de atac distinctă prevăzută de art. 17 din O.M.E.C.T. nr. 3866/2012, cu modificările şi completările ulterioare şi ca atare trebuia analizată distinct.

Colegiul de Disciplină de pe lângă I.Ş.J. Constanţa în urma analizării documentelor comunicate de către Liceul Teoretic ’’[...]” [...] care au stat la baza emiterii deciziei de sancţionare, a înscrisurilor depuse de părţi la dosar, a celor menţionate de persoanele audiate, a susţinerilor orale şi scrise ale părţilor a admis contestaţia formulată de doamna profesor [...] a constatat ca nu au fost respectate prevederile legale privind desfăşurarea procedurii de cercetare disciplinară şi emiterea deciziei de sancţionare respectiv, art. 280-282 din Legea 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale, astfel:

- Raportul comisiei de cercetare disciplinară nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 280 alin. 6 din Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale, neregăsindu-se în conţinutul acestuia descrierea faptei şi urmările acesteia, împrejurările în care a fost săvârşită, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, nerezultând ceea ce a fost consemnat în decizia de sancţionare, decizia de sancţionare conţinând elemente ce nu se regăsesc în raport,

- Sancţiunea a fost aplicată cu nerespectarea prevederilor art. 282 din Legea 1/2011 Legea Educaţiei Naţionale, sancţiunea stabilindu-se doar pe baza raportului comisiei de cercetare, ori în cuprinsul raportului nu s-a stabilit vinovăţia contestatoarei pentru a-i putea fi aplicată vreo sancţiune proporţională cu gravitatea faptei, din cele enumerate la art. 280 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale.

Referitor la cele sesizate de directorul unităţii prin sesizarea înregistrată cu nr. 3260/26.10.2018 fapte ce trebuiau verificate şi probate în cadrul procesului de cercetare disciplinară.

Cu privire la faptul că pârâta [...] întârzie permanent la primele ore sau chiar lipseşte, aşa cum se precizează că s-ar fi întâmplat şi în datele de 28.09.2018, 05.10.2018, intimatul nu face dovada celor susţinute nefiind depuse la dosarul cauzei înscrisuri care să probeze lipsa contestatoarei de la orele de curs (ex. extras din condica de prezenţă, fişa de pontaj etc.).

Precizările precum că ar avea un comportament neadecvat în faţa elevilor este prezentat generic în sesizare fără a fi individualizat pentru fiecare caz în parte putând fi astfel obiectiv analizat.

Referitor la planificările solicitate prin e-mail de către şefa de catedră …, a se depune până pe data de 20.09.2019, rezultă, aşa cum reiese din tabelul semnat de responsabilul de catedră, faptul că pârâta [...] a depus planificările în data de 15.10.2018. Din acelaşi tabel reiese că numita [...] a depus planificările în data de 29.09.2018 iar şefa de catedră a încălcat ea însăşi termenul stabilit depunând planificările în data de 21.09.2018.

Fişa de post depusă de unitatea de învăţământ la dosarul cauzei este semnată de pârâtă în data de 25.09.2018 şi întocmită în data de 26.09.2018, predată la secretariat în data de 07.11.2018 nerezultând în clar cine şi cui a comunicat, astfel încât nu se face dovada refuzului de predare, semnătură, rezultă astfel că aşa cum a fost formulat în sesizare nu se probează refuzul contestatoarei de a nu fi predat deloc planificările şi fişa postului.

Administrarea testului cu erori privind evaluarea iniţială nu are relevanţă în disciplina muncii ci cel mult se poate ţine seama de acest fapt la evaluarea competenţelor profesionale ale contestatoarei.

Cu privire la solicitarea părinţilor de luare a unor măsuri pentru revenirea la un climat de profesionalism şi competenţă şi care propun pârâtei [...] ieşirea la pensie menţionează că, atribuţiile în ceea ce priveşte organizarea întregii activităţi educaţionale la nivelul unei unităţi de învăţământ revin conducătorului instituţiei conform art. 21 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar anexă la OMENCŞ nr. 5.079 din 31 august 2016, care avea obligaţia să ia măsuri de stabilire a unui climat favorabil desfăşurării procesului de învăţământ, să medieze conflictul şi să asigure frecvenţa la ore a elevilor, părinţii având posibilitatea rezolvării situaţiilor conflictuale conform art. 172 alin. 1 şi 2 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar anexă la OMENCŞ nr. 5.079 din 31 august 2016:

Potrivit art. 173 din Regulamentul - cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar anexă la OMENCŞ nr. 5.079 din 31 august 2016, părinţii au obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor ori în speţă se probează faptul că părinţii sunt cei care au hotărât ca elevii claselor IX C şi X C să nu mai participe la orele de matematică ale contestatoarei, fapt menţionat în sesizările nr. 3401/07.11.2018 şi 3408/08.11.2019 şi în decizia de sancţionare la art. 2 lit. B-f, părinţii încălcând prin manifestările lor legislaţia anterior menţionată. Conform prevederilor legale anterior menţionate, părinţii sunt cei care sesizează conducerea unităţii cu privire la situaţiile conflictuale ori în speţă la dosarul cauzei se regăsesc sesizări înregistrate la unitatea de învăţământ întocmite de către elevi minori(ex. sesizarea nr. 2675/28.09.2018, nr. 2674/28.09.2018, nr. 3200/19.10.2018, nr. 3409/07.11.2018, nr. 3410/07.11.2018, nr. 3411/07.11.2018, nr. 3412/07.11.2018, nr. 3414/07.11.2018, nr. 3423/08.11.2018). Chestionarele administrate elevilor minori în lipsa părinţilor/tutorilor /reprezentanţilor legali ai acestora şi a psihologului şcolar de către comisia de cercetare disciplinară sunt lipsite de relevanţă în raport cu ansamblul faptelor menţionate în decizie şi pentru care a fost sancţionată contestatoarea, întrebările vizând totodată comportamentul general al doamnei profesor şi nu fapte concrete individualizate,

Audierea persoanelor propuse de părţi fiind lipsită de relevanţă în raport strict cu faptele imputate contestatoarei, acestea neavând cunoştinţă de conţinutul sesizării nr. 3260/26.10.2018 făcând precizări în sensul caracterizării profesionale şi a comportamentului în general în serviciu a contestatoarei, considerând că este un cadru didactic normal, unii elevi chiar regretând plecarea acesteia, că de-a lungul timpului i s-au reproşat în consiliile profesorale întârzieri şi absenţe la ore, că uneori are o atitudine colerică în raport cu colegii şi în consiliile profesorale, că nu are autoritatea de a gestiona colectivele de elevi, autoritate subminată pe de o parte şi de conducerea unităţii de învăţământ care se manifestă faţă de profesorii care nu acceptă compromisuri în raport cu pretenţiile părinţilor. Rezultă din declaraţiile martorilor prezenţi în şedinţele din data de 24.11.2017 în cadrul consiliului profesoral şi în consiliul de administraţie din data de 01.10.2018 că luarea hotărârii de desfacere disciplinară a contractului de muncă ar fi fost premeditată.

In concluzie, Colegiul a reţinut că modalitatea în care angajatorul a înţeles sa-1 sancţioneze pe salariatul presupus că ar fi comis o abatere disciplinară s-a concretizat într-un act emis cu încălcarea dispoziţiilor legale, respectiv prevederile art. 280 - 282 din Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale, probele administrate nesusţinând faptele care se impută contestatoarei, context în care s-a impus anularea deciziei de sancţionare.

Din cuprinsul sentinţei s-ar putea deduce că prima instanţă s-a pronunţat atât asupra legalităţii, cât şi asupra temeiniciei Hotărârii nr. 3/10.06.2019 Colegiului de Disciplină de pe lângă ISJ Constanţa, cu toate că unitatea de învăţământ reclamantă nu a indicat care sunt motivele de nelegalitate identificate.Din considerentele sentinţei nu este însă foarte clar ce analiză a fost realizată întrucât atât nelegalitatea, cât şi netemeinicia au fost puse în relaţie cu ambele acte; Hotărârea nr. 3/10.06.2019 prin care a fost anulată de către Colegiul de disciplină de pe lângă ISJ Constanţa Decizia nr. 64/16.11.2018 emisă de contestatoare şi respectiv, însăşi decizia menţionată.

Or, aşa cum a  arătat şi în faţa primei instanţe, legalitatea şi de temeinicia Hotărârii nr. 3/10.06.2019 atacată în prezenta cauză nu se confundă cu legalitatea şi temeinicia Deciziei nr. 64/16.11.2018 de sancţionare disciplinară. Prin urmare motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale celor două acte nu pot fi comune.

Deşi citează şi afirmă că se bazează pe prevederile art. 280, 281 şi respectiv 282 din Legea  nr. 1/2011 şi că Raportul comisiei de disciplină privind soluţionarea sesizării cu nr. 3260/26.10.2018 nu cuprinde descrierea elementelor prevăzute de art. 280 alin. 5 din Legea nr. 1/2011, ci doar menţiuni privitoare la modalitatea de desfăşurare a cercetării disciplinare, administrarea de chestionare elevilor, punctul de vedere al profesorului … şi apărările subsemnatei, prima instanţă reţine că referitor la Decizia nr. 64/16.11.2018 de sancţionare disciplinară nu subzistă motive de nelegalitate din perspectiva conţinutului ori a sancţiunii aplicate.

Or, art. 280 alin. 6 din Legea nr. 1/2011 cuprinde norma imperativă că în cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia fiind obligatorii. Toate aceste chestiuni trebuiau să fie cuprinse în Raportul comisiei de disciplină, dar ele, aşa cum a sesizat prima instanţă lipsesc. Tocmai acest aspect, al viciului Raportului comisiei de cercetare disciplinară, a fost remarcat de Colegiul de Disciplină al ISJ Constanţa în Hotărârea nr. 3/10.06.2019.

Având în vedere neconformitatea raportului cu prevederile art. 280 alin. 6 din Legea nr. 1/2011, a fost constatată neconformitatea Deciziei nr. 64/16.11.2018 de sancţionare disciplinară cu prevederile art. 282 din Legea nr. 1/2011 întrucât sancţiunea se stabileşte pe baza raportului comisiei de cercetare, ori în cuprinsul raportului nu s-au menţionat faptele, urmările, împrejurările şi nu s-a stabilit vinovăţia contestatoarei pentru a-i putea fi aplicată vreo sancţiune proporţională cu gravitatea faptei, din cele enumerate la art. 280 alin. 2 din Legea 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale, raportul fiind redus exclusiv la prezentarea unei sinteze a răspunsurilor data de elevi la chestionarele distribuite de şcoală, susţinerilor directorului şcolii şi ale subsemnatei, expunerii procedurii parcurse de comisie şi a motivului respingerii cererii de acordare a unui termen suplimentar pentru apărare. Chiar dacă textul de lege nu prevede expres obligativitatea întocmirii de către comisia de cercetare disciplinară a unui act final (raportul) cu un anume conţinut legal obligatoriu, aşa cum reţine şi prima instanţă, din interpretarea logică şi sistematică a textelor menţionate rezultă că din cuprinsul raportului trebuie să reiasă cu claritate faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia, lipsa acestora menţiuni conducând la nelegalitatea sancţionării disciplinare aplicate. Pe cale de consecinţă, chiar dacă decizia nr. 64/16.11.2018 cuprinde în mod formal menţiuni detaliate referitoare la faptele săvârşite ce constituie abateri disciplinare, la prevederile legale încălcate şi apărările salariatului, sancţiunea a fost aleatoriu aplicată, fără a se baza pe concluziile Raportului comisiei de cercetare disciplinară nr. 3460/13.11.2018, care de fapt nu există.

Referitor la netemeinicia Hotărârii nr.3/10.06.2019 a Colegiului de disciplină de pe lângă ISJ Constanţa susţinută de unitatea de învăţământ în contestaţia sa, motivată de interpretarea greşită a probelor administrate de acesta în cursul procedurii administrativ - jurisdicţionale, prima instanţă indică în sentinţă faptul că probele care au fost avute în vedere la aplicarea sancţiunii conduceau la concluzia existenţei abaterilor disciplinare, indicând astfel declaraţiile elevilor audiaţi în faza de cercetare prealabilă şi pretins necontestate de subsemnata cu privire la întârzieri şi comportament neadecvat şi o sancţiune anterioară cu avertisment aplicată în cursul aceluiaşi an calendaristic.

În fine, se mai susţine că analiza primei instanţe a ignorat aspecte esenţiale, aspectele redate fiind identice cu cele expuse de către apelanta [...] în apelul său.

Pentru aceste motive solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate, iar urmare rejudecării respingerea  contestaţiei reclamantei ca neîntemeiată.

În etapa apelului nu s-au administrat alte probe.

Aprecierile Curţii;

Apelurile sunt nefondate şi vor fi respinse ca tare pentru considerentele pe care le vom expune în continuare, cu menţiunea că se va răspunde cu argumente comune motivelor de apel care, în esenţă, privesc aceleaşi aspecte.

Pârâta [...], profesor în cadrul liceului reclamant, a fost sancționată disciplinar prin Decizia nr. 64/16.11.2018 (denumită în continuare Decizie)  a directorului liceului cu desfacerea contractului de muncă. În cuprinsul deciziei, la art.2 se descriu, în amănunt, faptele imputate pârâtei. În esenţă, s-a reţinut în sarcina pârâtei: întârzieri repetate la orele de curs, comportament neadecvat şi neprofesionist în faţa elevilor, refuzul respectării atribuţiilor de serviciu, aplicarea unor teste de evaluare conţinând erori.

Această decizie a fost atacată de persoana sancţionată, în procedura prealabilă sesizării instanţei, la Colegiul de disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa care prin Hotărârea nr. 3/10.06.2019 (denumită în continuare Hotărâre) a admis contestaţia şi a dispus anularea deciziei de sancționare cu consecinţa reîncadrării contestatoarei şi a plăţii despăgubirilor aferente. În cuprinsul hotărârii menționate se arată că raportul comisiei de cercetare disciplinară nu întrunește condiţiile prevăzute de art. 280 alin. 6 din Legea nr. 1/2011 întrucât nu face referire la descrierea faptei şi urmările acesteia, împrejurările comiterii faptei, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, fără elemente în raport de care să se aprecieze proporţionalitatea sancţiunii. Totodată, se analizează de către Colegiul de disciplină, pe fond, faptele imputate persoanei sancţionate, concluzionându-se că probele administrate nu susţin faptele imputate acestora.

Ambele apelante au criticat hotărârea primei instanţe din perspectiva faptului că se confundă motivele de nelegalitate ale celor două acte, din considerente nerezultând aspecte de nelegalitate distincte pentru fiecare act în parte.

Sub acest aspect, Curtea observă că cele două acte, respectiv Decizia şi Hotărârea trebuie analizate împreună, întrucât într-o logică firească, motivele de nelegalitate ale deciziei de aplicare a sancţiunii se constituie în motive de admitere a contestaţiei şi de temeinicie a hotărârii de anulare a sancţiunii şi invers, legalitatea şi temeinicia deciziei de sancționare constituie motiv de respingere a contestaţiei sancțiunii la Colegiul disciplinar şi al anulării hotărârii emise în această procedură. Tocmai acest aspect a fost avut în vedere de către instanța de fond, chiar dacă nu a argumentat punctual legătura intrinsecă dintre cele două acte emise în derularea aplicării sancţiunii disciplinare şi al verificării acesteia în procedura prealabilă sesizării instanţei.

Aşa fiind, va fi analizată, cu prioritate, decizia de aplicare a sancţiunii disciplinare din perspectiva criticilor expuse de către apelanţi şi al considerentelor reţinute de către instanța de fond. 

Apelanţii au susţinut, sub un prim aspect, aspecte de nelegalitate ale Deciziei deduse din faptul că  raportul comisiei nu îndeplineşte cerinţele impuse de art. 280 alin.6 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale referitor la descrierea faptelor şi urmărite acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia fiind obligatorii.

Potrivit art. 280alin.6 ,,În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.”

Prevederea de care se prevalează pârâta apelantă stabileşte, chiar în procedura derogatorie a cercetării cadrelor didactice instituită de Legea nr. 1/2011, un principiu general aplicabil sancţionării în raporturile de muncă, respectiv acela al existenţei unei cercetări prealabile aplicării sancţiuni, reafirmat chiar de dispoziţiile art. 282 alin.1 potrivit cu care  ,,sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare”. Cu alte cuvinte, Legea nr. 1/2011, similar prevederilor din dreptul ordinar constituit de Codul muncii, stabileşte rolul cercetării disciplinare şi anume stabilirea corectă a abaterii disciplinare, a împrejurărilor concrete în care a fost săvârşită, a gravităţii sale şi a vinovăţiei, în raport cu care se poate aprecia şi asupra sancţiunii aplicabile, dar, în acelaşi timp, şi a exercitării dreptului de apărare al salariatului în cadrul acestei proceduri. În acest sens a statuat Curtea Constituţională prin decizia nr. 95 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 153 din 28 februarie 2008.

Însă, legiuitorul prin dispoziţiile speciale enunţate, stabileşte doar ceea ce se urmăreşte prin derularea cercetării prealabile aplicării sancţiunii pentru a asigura garanţiile prevenirii unor măsuri abuzive, nelegale sau netemeinice, dispuse de angajator, profitând de situaţia sa dominantă în raport de angajat, având în vedere că angajatorul şi salariatul se află în situaţii obiectiv diferite. Condiţionarea aplicării sancţiunilor disciplinare de efectuarea unor cercetări prealabile nu diminuează cu nimic răspunderea disciplinară a salariaţilor şi nu le creează niciun privilegiu. În situaţia în care litigiul de muncă declanşat de aplicarea sancţiunii disciplinare este supus soluţionării de către instanţa judecătorească, părţile beneficiază de principiul egalităţii armelor, fiecare având la dispoziţie aceleaşi mijloace şi garanţii procedurale care condiţionează exerciţiul deplin al dreptului la apărare şi al dreptului la un proces echitabil.

În aceste coordonate, analizând raportul de cercetare prealabilă, Curtea reţine, contrar celor susţinute de către apelanți, că acest act pleacă de la sesizarea disciplinară întocmită de către Directorul liceului sub nr. 3260/26.10.2018, întocmită pe 6 puncte, la care s-a ataşat întreg materialul care a stat la baza formulării acestei sesizări.

Din conținutul raportului de cercetare rezultă indubitabil că faptele sesizate, aceleaşi care ulterior au fost reţinute prin Decizia de sancţionare, au fost analizate punctual de către comisia de cercetare disciplinară care a consemnat inclusiv susţinerile persoanei cercetate în legătură cu acestea. Mai mult decât atât, în derularea cercetării faptelor sesizate privind întârzierea la ore şi comportamentul neadecvat, în intervalul 5-9.10.2018 comisia de cercetare a aplicat elevilor chestionare, realizând astfel, în mod direct, verificarea faptelor imputate care s-au dovedit reale. În cuprinsul raportului se detaliază (filele 2- 5) rezultatul acestor verificări cu privire la activitatea profesorului, redându-se mai multe situaţii din contextul cărora rezultă un comportament contrar atribuţiilor profesionale dar şi deontologiei care trebuie să caracterizeze activitatea unui cadrul didactic (lucru minim la ora, pierderea timpului cu discuţii în afara programei curriculare, ignorarea întrebărilor adresate, discriminarea elevilor, întârzierea la ore, insultarea şi umilirea elevilor, aplicarea unor teste eronate).

Apoi, acelaşi raport detaliază toate apărările expuse punctual de către persoana cercetată, pe fiecare aspect, motivul pentru care s-a respins prelungirea termenului de cercetare, concluzionându-se că toate faptele s-au confirmat, potrivit documentelor ataşate. Raportul stabilește implicit vinovăţia persoanei cercetate de vreme ce se concluzionează asupra confirmării tuturor abaterilor sesizate prin actul înregistrat sub nr. 3260/26.10.2018, urmat de înaintarea către responsabilul cu emiterea deciziei de sancţionare.

Aşa cum au observat apelanţii şi judicios a reţinut instanţa de fond, nici norma specială constituită de prevederile art. 280-282 din Legea nr. 1/2011 şi nici norma de drept comun ce se regăseşte în art. 251 din Codul muncii, nu stabilește expres obligativitatea întocmirii unui raport de cercetare supus unor condiţii de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii ci stabilește doar elementele ce trebuie verificate de către comisia disciplinară  în derularea cercetării prealabile, în raport de care decizia de sancţionare să poată fi emisă. Or, în cauză aceste elemente au fost verificate, aspectul individualizării sancţiunii aflându-se la latitudinea celui care o aplică.

Prevederile procedurii de sancţionare din Legea nr. 1/2011 stabilesc obligativitatea cercetării prealabile, arătând elementele ce trebuie lămurite în cadrul acesteia, precum şi obligativitatea audierii celui cercetat şi verificarea apărării acestuia. Legea nu stabileşte aspecte de ordin procedural legate de modul în care se întocmește raportul de cercetare, relevantă pentru aplicarea sancţiunii fiind identificarea faptelor imputate, săvârșirea lor de către persoana cercetată şi înlăturarea apărărilor invocate -  aspect important din punct de vedere al elementului vinovăţie. Hotărâtor este ca din întreaga activitatea de cercetare disciplinară să se fi derulat de o manieră care să prevină orice măsuri abuzive, nelegale sau netemeinice, dispuse de angajator, profitând de situaţia sa dominantă. Or, această cerinţă a fost respectată în speţă.

Analizând Decizia de sancţionare propriu zisă, Curtea reţine că din punct de vedere formal, decizia cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art. 252 din Codul muncii, devenit aplicabil în lipsa unor prevederi contrare din legea specială derogatorii de la dreptul comun în temeiul principiului de drept specialia generalibus derogant: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor legale care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile; d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică; e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată; f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Apelanta a susţinut că prin convocarea adresată de către comisia de cercetare nu i s-a adus la cunoştinţă obiectul cercetării disciplinare, acesta nefiind menţionat în invitaţia nr. 3391/06.11.2018 la comisia de disciplină, chiar dacă cuprinde data, ora şi locul întrevederii. Contrar celor susţinute de către pârâtă cu privire la necunoaşterea motivului său de cercetare, Curtea reţine că la dosar se regăsește procesul verbal din 12.11.2018 înregistrat sub nr. 3458 în aceeași zi, întocmit anterior raportului de cercetare din 26.11.2018, în cuprinsul căruia se aduce la cunoștința persoanei cercetate, prin citire, fiecare punct al sesizării, consemnându-se toate contraargumentele acesteia. Invitaţia fusese înmânată pârâtei la data de 7.11.2018, iar timpul stabilit până la întâlnirea cu membrii comisiei şi finalizarea raportului de cercetare au permis pârâtei să prezinte toate apărările şi probele apreciate în favoarea sa. Prin urmare, acordarea unui termen suplimentar nu constituie un motiv pentru care nu a putut formula puncte de vedere care să sprijine apărarea sa, instanţa constatând că nici în faţa instanţei nu au fost prezentate elemente probatorii de natură a schimba starea de fapt reţinută prin Decizia de sancţionare.

Chestionarele depuse la dosarul cauzei sunt revelatoare cu privire la comportamentul pârâtei şi au fost realizate în verificarea aspectelor din sesizarea directorului unităţii şcolare şi a celorlalte materiale ataşate la dosarul de cercetare. Este drept că acestea nu au fost comunicate pârâtei, însă nu rezultă vreo manifestare de voinţă în sensul nevoii de cunoaştere care să fie obstrucţionată de către angajator. În plus, Curtea constată că, în raport de multitudinea exemplelor de comportament neadecvat, reclamantei i-ar fi fost aproape imposibilă dovedirea contrariului, mai mult cu cât, în ciuda celor susţinute de către apelantul …, faptele care conturează comportamentul neadecvat în faţa elevilor nu sunt prezentat generic, ci individualizate pentru fiecare caz în parte. Amintim însă un exemplu singular: în cuprinsul chestionarului de la dosar un elev relatează faptul că profesorul în discuţie i-a interzis participarea la olimpiada de matematică motivat de aspectul său fizic (netunsă şi machiată) şi că a dispus mutarea unor elevi în partea din spate a clasei pe motiv că nu sunt pe placul acestuia.

Apoi, comportamentul doamnei profesor a fost sesizat conducerii unităţii de învăţământ anterior date de 26.10.2018 când se susţine că au fost întocmite toate probele pe care s-a bazat cercetarea faptei şi aplicarea sancţiunii. Nu pot fi ignorate piesele probatorii de la dosarul cauzei constând în sesizările colectivelor de părinţi nr. 3401/7.11.2018  şi nr. 3408/8.11.2018 la care se adaugă cel înregistrat sub nr. 3258  din 26.10.2019 care, chiar dacă sunt ulterioare sesizării adresate de către director, confirmă şi chiar detaliază abaterea profesorului de la normele de serviciu, comportament  şi deontologie profesională.

Cât priveşte aspectul referitor la fapta întârzierilor repetate şi a absenţelor de la oră. Aceste fapte sunt prevăzute în prevederile legale la care se face trimitere în Decizie, aspect necontestat în cauză. La dosarul de cercetare se regăsesc procesele verbale întocmite de către colectivele de elevi ai claselor la care s-a produs absența sau întârziere, înregistrate sub nr. 3016/12.10.2018 şi nr. 2682/1.10.2018, însă rezultă cu prisosință şi din chestionarele adresate elevilor. Întrebată sub acest aspect, pârâta nu a negat absenţa sau întârzierea ci a arătat că din cele 14 ore din normă, 5 ore sunt programate vinerea şi a solicitat modificarea orarului. Împrejurarea că nu există fişe de pontaj sau prezenţă care să  ateste lipsa de la serviciu este irelevantă, întrucât lipsa de la oră nu presupune inerent şi lipsa din incinta liceului ci doar faptul că la ora planificată potrivit orarului, profesorul nu s-a prezentat în sala de curs sau s-a prezentat cu întârziere, după cum s-a specificat exact în procesele verbale anterior menţionate.

Curtea observă că pentru întârzieri repetate la orele de curs în anul şcolar 2017-2018, pârâta a mai fost sancţionată cu avertisment, Hotărârea nr. 10/8.08.2018 a Colegiului de disciplină verificând şi menţinând această sancțiune în cadrul contestaţiei formulate de către cadrul didactic. Totodată, anterior, prin decizia nr. 5/29.01.2018 sancţiunea observaţie scrisă aplicată, printre alte fapte, pentru întârzierea repetată la ore a fost anulată de Colegiul de disciplină de pe lângă ISJ Constanţa.

Aceste împrejurări relevă elementele unui comportament constant al pârâtei în sensul celui reţinut prin decizia de sancţionare.

Curtea va mai avea în vedere şi că abaterea disciplinară constând în depunerea cu întârziere a planificărilor anuale şi semestriale, a documentelor de proiectare didactică obligatorii vine în contextul neîndeplinirii şi a altor atribuţii de serviciu de către pârâtă şi conturează comportamentul în ansamblu al acesteia, în contradicţie cu valorile de principiu după care un cadru didactic trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională, mai precis acela al responsabilității morale, sociale şi profesionale şi al respectării legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului. În aceste coordonate nu prezintă importanţă dacă au existat şi alte cadre didactice care au depus documentele respective cu întârziere, pentru că aprecierea conduitei se face în raport de un complex de elemente şi nu în mod singular iar în cazul apelantei acest ansamblu de manifestări care contravin regulilor de desfăşurare a activităţii cadrului didactic este prezent.

Răspunzând cu argumente comune motivelor de critică, Curtea apreciază ca legală şi temeinică soluţia instanţei de fond, astfel că va fi menţinută ca atare, cu consecinţa respingerii ca nefondate a apelurilor declarate în cauză.