Acţiune formulată de casa de asigurări de sănătate pentru recuperarea indemnizaţiei de concediu medical plătită cu nerespectarea dispoziţiilor legale. Calitate procesuală pasivă.

Dispoziţiile art. 42 alin. 1 şi 2 din OUG nr. 158/2005 stabilesc, ca regulă generală, recuperarea indemnizaţiilor încasate necuvenit de la beneficiari, de către angajatori sau, după caz, de instituţia care a efectuat plata, iar alin. 3 şi 4 din acelaşi articol reglementează ipotezele în care sumele încasate necuvenit se recuperează de către casa de asigurări de sănătate de la plătitor.

Prin urmare, câtă vreme,  conform art. 36 alin. 3 lit. a din OUG nr. 158/2005 societatea angajatoare a avut calitatea de plătitor al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă către salariat, iar în temeiul art. 38 alin. 1 şi 2 a decontat de la casa de asigurări de sănătate contravaloarea indemnizației astfel plătite, în ipoteza în care se constată ulterior caracterul necuvenit al respectivei indemnizații aceasta are calitate procesuală pasivă în acțiunea formulată de casa de asigurări de sănătate pentru recuperarea sumelor plătite cu nerespectarea dispozițiilor legale, conform art. 42 alin. 3 din OUG nr. 158/2005.

În situația în care apreciază că aparține salariatului culpa pentru obligarea sa la restituirea respectivelor sume, angajatorul are la îndemână o acțiune îndreptată împotriva acestuia, în calitate de beneficiar al indemnizației, întemeiată pe dispozițiile  42 alin. 1 si 2 din OUG 158/2005.

Prin sentinţa civilă nr. 691 din 18.11.2021 pronunţată de Tribunalul ___ Secţia I Civilă în dosarul nr. _____/__/______s-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâta SC _ SA ca nefondată; s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul ____ fiind respinsă acţiunea formulată în contradictoriu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor ____invocată din oficiu, fiind respinsă acţiunea  formulată în contradictoriu aceştia ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă şi s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ___, ca nefondată.

S-a admis în parte cererea formulată de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate ____în contradictoriu cu  pârâta SC ___ SA, fiind obligată aceasta la plata sumei de 24.361 lei către reclamantă, reprezentând c/val indemnizaţii.

S-a respins cererea având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 7901,43 lei reprezentând accesorii, ca nefondată, precum şi cererea pârâtei ____de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că în urma unei acţiuni de control având ca obiect identificarea certificatelor de concediu medical acordate pe cod de indemnizaţie 12 (Tuberculoza), pentru pacienţii care nu se regăsesc în baza electronică de date a Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei si/sau nu figurează cu medicatie antituberculoasă pe perioada de valabilitate a certificatelor, in cazul in care angajatorii au depus la CAS ____cereri de restituire a indemnizaţiilor de concediu medical plătite angajaţilor, acţiune întemeiată pe prevederile art. 51, alin. (1) şi (3), Capitolul IX: Control şi jurisdicţie din OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, au fost întocmite procese-verbale de constatare şi Raportul de control nr.____.

 A rezultat în urma acestui control că medicii prescriptori nu au respectat prevederile legale în vigoare referitoare la eliberarea certificatelor de concedii medicale, fiind calculate şi sumele acordate în baza acestor certificate de concediu medical, cu titlu de indemnizaţii aferente acestora, în cuantum de 122975 lei, precum şi accesorii până la data de 14.10.2020, în valoare de 31725,69 lei, conform prevederilor art.73 ind.1 Legea 500/2002 privind finanţele publice.

Potrivit Ordinului nr. 1012/2013 al CNAS pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate: art. 5.2.3.5. Raportul de control întocmit în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice se transmite entităţii controlate după aprobarea de către preşedintele CNAS, respectiv preşedintele-director general al casei de asigurări de sănătate, după caz. În cazul în care acţiunea de control a vizat mai multe entităţi, acestora li se va transmite numai partea din raportul de control care le vizează în mod direct. În cazul în care pentru o entitate controlată nu s-au dispus măsuri, acesteia i se comunică numai acest fapt, printr-o adresă scrisă, iar potrivit art. 5.2.3.6. Raportul de control întocmit în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice poate fi contestat în condiţiile legii, iar contestaţia se depune la sediul entităţii care a dispus efectuarea controlului.

Printre certificatele de concediu medical eliberate de aceşti medici prescriptori din unităţile spitaliceşti vizate de controlul efectuat, au fost şi cele eliberate pacientului ____, salariat în cadrul pârâtei___.

Reclamantul a făcut dovada faptului că a notificat angajatorul, cât şi beneficiarul indemnizaţiei cu privire la rezultatele controlului şi cu privire la măsurile ce se impun pentru recuperarea de la beneficiari a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu.

Potrivit art.11 din OUG 158/2005, asiguraţii beneficiază de concedii şi de indemnizaţii, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare, iar potrivit art.11 ind.1 din acelaşi act normativ - Medicii prevăzuţi la art. 11 au obligaţia de a completa certificatele de concediu medical cu respectarea Instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.

La art.12 se arată că indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, cu excepţia indemnizaţiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020;

B. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:

a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;

b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B şi C şi alin. (2);

c) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020.

Modul în care se efectuează plata indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă se regăseşte la art.36 alin.3 din ordonanţă  potrivit caruia plata indemnizaţiilor se face lunar de către:

a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A (respectiv pentru asiguraţii care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum şi alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte).

b) instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical;

c) casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. B şi alin. (2), precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32.

Totodată, se precizează la art.36 ind.1 din ordonanţă  că pentru calculul şi plata indemnizaţiilor, plătitorii de indemnizaţii prevăzuţi la art. 36 au următoarele obligaţii:

a) să verifice elementele care se înscriu obligatoriu pe certificatul de concediu medical, prevăzute în Instrucţiunile  privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS;

b) să gestioneze numărul de zile de concediu medical pe fiecare asigurat şi pe fiecare afecţiune;

c) să respingă la plată certificatele de concediu medical completate eronat de către medicii prescriptori.

În speţă, beneficiarul indemnizaţiei a avut calitatea de salariat al pârâtei SC __ SA, entitate care a făcut şi plata acesteia.

În această situaţie, devin incidente dispoziţiile art. 42 alin. 1 din OUG 158/2005, care prevăd că sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţii se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.

(2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata acestor drepturi.

(3) Casele de asigurări de sănătate recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3).

Din analiza dispoziţiilor legale anterior invocate s-a reţinut că s-a dovedit caracterul necuvenit al sumelor achitate cu titlu de indemnizaţie de concediu medical prin actul de control întocmit de CAS ___, situaţie în care se impune recuperatea sumei achitate cu acest titlu de la plătitorul acestei sume. Or, pârâta SC ___ SA a îndeplinit calitatea de plătitor al indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă aferentă concediilor medicale eliberate beneficiarului ____, salariat al acestei unităţi în perioada pentru care a fost datorată şi acordată indemnizaţia.

Este neîntemeiată susţinerea pârâtei SC ___ SA, conform căreia sumele plătite necuvenit cu titlu de indemnizaţie se recuperează de la beneficiar prin intermediul casei de asigurări de sănătate, deoarece există prevederi exprese cu privire la situaţiile în care casa de asigurări de sănătate are calitatea de plătitor al indemnizaţiei, respectiv prevederile art.36 alin.1 lit c) din Ordonanţă. Casa de asigurări de sănătate are obligaţia plăţii indemnizaţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. B şi alin. (2), precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32, situaţii care nu sunt incidente în speţă.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 42 alin.4 din OUG 158/2005, sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de asigurări de sănătate se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

Rezultă astfel că doar în situaţia în care are calitatea de plătitor al indemnizaţiei, casa de asigurări poate recupera sumele achitate cu acest titlu de la beneficiar, or, în speţă calitatea de plătitor o are pârâta SC ___ SA.

Prin urmare a fost obligată pârâta SC ___ SA la plata sumei de 24361 lei către reclamantă, reprezentând contravaloare indemnizaţii achitate necuvenit.

În ceea ce priveşte debitul în cuantum de 7901,43 lei, constând în accesorii calculate potrivit prevederilor art.73 ind.1 din Legii 500/2002, instanţa l-a respins având în vedere că suma primită cu titlu de indemnizaţie de incapacitate de muncă nu are natura unor drepturi de natură fiscală, ci sunt drepturi de asigurări sociale, astfel încât nici accesoriile la acesta nu pot avea această natură, sens în care se apreciază că nu au fost în mod corect determinate.

În raport de soluţia adoptată şi faţă de dispoziţiile art.453 CPC, a fost  respinsă cererea pârâtei _____de obligare a reclamatei la plata cheltuielilor de judecată.

 Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate____şi pârâta SC ___ SA, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

 Prin apelul formulat reclamanta a solicitat modificarea în parte a sentinţei apelate în sensul admiterii accesoriilor, calculate până la data de 14.10.2020, reactualizata până la data plății efective.

În motivarea apelului, s-a arătat că sentința civilă este netemeinică și nelegală având în vedere prevederile referitoare la nelegalitatea emiterii concediilor medicale, în sensul nerespectării procedurii pe fond și pe forma, prevederile referitoare la obligativitatea respectării condițiilor medicale şi la tematica acțiunii de control, prevederile legale referitoare la acțiunea de control, respectiv art. 51, alin. (1) și (3), Capitolul IX -Control și jurisdicție din OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, dar şi faptul că atât unitatea medicală, cât și medicul prescriptor, nu au contestat raportul de control acceptând nelegalitatea eliberării certificatelor de concediu medical. Medicul care a eliberat certificatele de concediu medical cu nerespectarea prevederilor legale, a fost sancționat cu amenda de 10.000 lei conform art. 48 lit. b) din OUG nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.

 Prin Raportul de control nr.___ s-a constatat încălcarea prevederilor legale în acordarea concediilor medicale seria ___ nr. ___  s-a acordat de către medic fără ca diagnosticul de TBC să fie confirmat prin investigații paraclinice ( examen bacteriologic, microbiologic al sputei, teste cutanate, de sânge, de imagistica radiografii CT, intradermoreacția la tuberculina (IDR)„ etc), deci fara o confirmare a diagnosticului de TBC pulmonara, persoana beneficiară de concediu medical nu se regăsește înscrisă în Programul National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei si nici nu a primit tratament standardizat antituberculos, nu există fisa de tratament a tuberculozei sau fisa de anunțare a cazului de tuberculoză, documente obligatorii care se întocmesc în cazul în care se depistează si se tratează tuberculoza.

 In concluzie, au fost verificate toate documentele, operațiunile și datele referitoare la CNP-ul salariatului, formularele de concedii medicale, menționând că nu există documente la nivelul medicului prescriptor, condici de medicamente, fisa de tratament a tuberculozei, fise de consultării medicale, etc si s- a putut concluziona fără putința de tăgadă ca nu se confirma diagnosticul de Tuberculoza pulmonara si nici un alt diagnostic care sa justifice acordarea unui concediu medical pentru incapacitate temporara de munca a acestui asigurat.

 S-au solicitat relaţii de la D.S.P. ____ pentru a  confirma că nu figurează cu rețete si consum de medicatie antituberculoasa pe perioada de valabilitate a certificatelor, fiind depuse în acest sens adresele  nr.___, precum si tabelele coordonatorului Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei, dr.__

 Urmare acțiunii de control s-a constatat încălcarea prevederilor legale în acordarea de concedii medicale și eliberarea certificatelor de concediu medical cod de indemnizație 12 Tuberculoză. Prin Raportul de control încheiat si înregistrat la CAS ___ sub nr. ___s-a constatat încălcarea de către dr.____sau dr ___a prevederilor legale în acordarea a 39 de concedii medicale pentru un număr de 10 asigurați, printre care si a celui acordat salariatei ___certificatul inițial seria ___nr. ____.

 In anul 2017 CAS ___ a decontat contravaloarea indemnizațiilor medicale solicitate și validate la plata pentru salariată.

 Nu au fost avute în vedere prevederile legale referitoare la obligativitatea recuperării de la beneficiar a indemnizației plătite in baza unui certificat medical eliberat ilegal revenindu-i fără echivoc angajatorului pentru salariatul său, având în vedere ilegalitatea semnalata de către CAS ___ in calitate de administrator al sistemului asigurărilor sociale de sănătate si al FNUASS, la nivel local, conform art. 42 din OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, al căror conţinut a fost redat în continuare.

Referitor la nelegalitatea certificatelor de concediu medical învederează instanței pct 4 lit. d) alin. i ) din Ordin CNAS nr. 627/2010 pentru aprobarea Metodologiei de control privind modul de eliberare a certificatelor de concediu medical, datele înscrise in certificatul medical trebuiau sa aibă la baza consemnările din registrul de consultații, respectiv fișa medicală/fișa de observație clinică generală, implicit cu conținutul din documentele-anexă care susțin diagnosticul, dar nu exista documente medicale primare care sa stea la baza eliberării certificatelor de concedii medicale pentru salariată, redând în acest sens conţinutul pct 4 lit. d) alină din Ordinul nr. 627/2010 şi al art. 4 lit. e) din Convenția privind eliberarea certificatelor de concediu medical încheiată cu CAS ___ nr.____.

La soluționarea dosarului nu s-au avut în vedere prevederile art. 11 şi art. 36 alin. 1 şi 3 lit. c din OUG nr. 158/2005, al căror conţinut a fost de asemenea redat, în raport de care s-a arătat că un asigurat poate beneficia de plata concediilor medicale doar daca se respecta procedura de eliberare, procedura de depunere si procedura de plata.

Potrivit art. 41  lit. b din ordonanța, plata indemnizațiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale pentru acordarea indemnizațiilor, în acelaşi sens expunând apelanta şi conţinutul art. 3 alin. 1, art. 59 şi art. 66 din Ordinul MS/CNAS nr. 15/2018/1311/2017 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG nr. 158/2005.

 Conform art 51 alin 5 din OUG nr. 158/2005,  Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor din România, a consiliilor județene ale medicilor vor aplica măsurile prevăzute de legislația în vigoare, în situația în care constată nerespectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență cu privire la eliberarea certificatelor medicale, iar urmare adresei  înaintate Colegiul Județean al Medicilor ____ a admis cererea  și a dispus declanșarea anchetei disciplinare.

 În consecință, textele de lege menționate anterior prevăd obligativitatea calculării și plății contribuției de asigurări de sănătate asupra veniturilor.

 În raport de motivele expuse s-a solicitat admiterea apelului şi pe cale de consecinţă admiterea cererii de chemare în judecată ca fiind întemeiată.

 În drept, au fost invocate dispoziţiile  art. 466 și urm. din Cod proc. civ., Legea 95/2006 privind Reforma în sănătate, Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal precum si Legea nr. 207/2015 republicată privind Codul de procedură fiscal.

Prin apelul formulat pârâta SC ___ SA a solicitat admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinţei pronunțata de Tribunalul ___ in sensul exonerării sale de la obligația plătii sumei de 24.361 lei către intimata – reclamantă.

În motivarea apelului a arătat că prima instanţă a motivat soluţia dată excepţiei inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive prin faptul ca angajatorul a plătit contravaloarea indemnizației CM către asigurat si Casa de Asigurări Sociale de Sanatate a virat suma societății, iar referitor la prevederile art. 42 alin. 4 din OUG nr. 158/2005, a reţinut că recuperarea debitelor in aceasta modalitate se poate face doar in ipoteza in care CASS are calitatea de plătitor, in conformitate cu dispozițiile art.36 alin 3 lit c din OUG 158/2005.

 Instanța de fond a ignorat faptul ca angajatorul nu este decât un intermediar între Casa de Asigurări Sociale de Sănătate si asigurat si nu are competenta de a stabili daca Certificatul Medical emis de medicul de familie este legal sau nu, pentru a stopa virarea contravalorii zilelor de concediu medical către acesta.

 Mai mult, Casa de Asigurări Sociale de Sănătate a fost înștiințata de către societate ca asigurata ____ nu mai este angajata societății, CASS putând in aceste condiții emite către beneficiarul sumei/ indemnizației CM, decizie de recuperare a sumei constatata ca fiind încasata nelegal (constatare făcută conform Raportului - care nu era opozabil societății) - decizie reprezentând titlu executoriu.

 Conform Dicționarului limbii romane, definiția plătii este „faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare; sistem, mod după care se plătește; sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru” etc.

 Ori, apelanta nu a făcut „plata”, a intermediat doar plata făcută de către CASS ___ către beneficiarii asigurați la sistemul de sănătate, plata datorata de Casa de Asigurări de Sănătate prin efectul legii, incidente.

 Pe fond, consideră ca Soluția pronunțata de Tribunalul ____ este nelegala, câtă vreme dispozițiile art. 42 alin 1 din OUG 158/200  prevăd modul in care se recuperează sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizații, anume de la beneficiari, în termenul de prescripție de 3 ani.

 Potrivit art. 2-4 din acelaşi articol, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata acestor drepturi; Casele de asigurări de sănătate recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la art. 36 alin. (3), iar sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de asigurări de sănătate se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

 In aceste condiții, beneficiarul nu este apelanta, este asigurata ___care a beneficiat, in mod direct, de contravaloarea indemnizației pentru concediul medical. În consecința, beneficiarul real este asigurata.

 Reiterează aspectul menționat si la instanța de fond potrivit căruia 1a Notificarea nr.___ transmisa de către Casa de Asigurări de Sănătate ___ s-a răspuns prin adresa nr.____, în sensul că începând cu data de 11.12.2017 d-nei ___i-a încetat contractul individual de munca in conformitate cu art.56 alin 1 litc din Codul Muncii.

Având in vedere aspectele menționate, consideră ca trebuie sa fie exonerați de la plata sumei de 24 361 lei către Casa de Asigurări de Sanatate ___.

 Se susţine că între societate si parata ___nu mai exista nici un raport de munca, de la data de 11.12.2017, astfel ca apreciază ca nu mai are in prezenta cauza  calitate  procesuala pasiva pentru ca indemnizația aferenta Concediului Medical sa fie recuperata de la societate, drept pentru care solicită si admiterea acestei excepții invocate.

 În cauză, au fost formulate întâmpinări de intimaţii pârâţi la apelul declarat de apelanta reclamantă Casa de Asigurări de Sănătate ___  şi apelanta pârâtă, respectiv a fost formulată întâmpinare de către apelanta reclamantă Casa de Asigurări de Săntate___ la apelul declarat de apelanta pârâtă.

 Curtea a constatat că apelul declarat de apelanta reclamantă este fondat, iar apelul declarat de apelanta pârâtă este nefondat, faţă de următoarele considerente.

Prin apelul declarat apelanta pârâtă ___ invocă interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 42 din OUG nr. 158/2005, atât în ceea ce priveşte modul de soluţionare a excepţiilor inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive, cât şi a fondului cauzei, susţinând, în esenţă, că în cauză sumele plătite nu puteau fi recuperate decât de la beneficiarul indemnizaţiilor de concediu medical, fosta salariată____, şi numai în cadrul procedurii prevăzute de alin. 4 al art. 42, anume prin emiterea unei decizii de către casa de asigurări de sănătate, care constituie titlu executoriu.

Dispoziţiile art. 42 alin. 1 – 4 din OUG nr. 158/2005 avute în vedere de apelanta pârâtă au următorul conţinut:

Art. 42 - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţii se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.

 (2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata acestor drepturi.

 (3) Casele de asigurări de sănătate recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de asigurări de sănătate se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

Rezultă din cuprinsul acestor dispoziţii că alin. 1 şi 2 stabilesc într- adevăr, ca regulă generală, recuperarea indemnizaţiilor încasate necuvenit de la beneficiari, de către angajatori sau, după caz, de instituţia care a efectuat plata, după care alin. 3 şi 4 reglementează ipotezele în care sumele încasate necuvenit se recuperează de către casa de asigurări de sănătate, precum şi procedura de urmat în aceste cazuri.

În acest sens, art. 42 alin. 3 prevede recuperarea de către casa de asigurări de sănătate a sumelor încasate necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. 3, iar la lit. a din acest text se prevede că plata indemnizaţiilor se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. 1 din OUG nr. 158/2005, sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, iar conform alin. 2 din acelaşi articol persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora la care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A, persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B, precum şi agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti solicită sumele prevăzute la alin. (1), pe suport hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanţă, în termenul prevăzut la art. 40 şi în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Prin urmare apelanta pârâtă  a decontat de la casa de asigurări de sănătate contravaloarea indemnizaţilor incapacitate temporară de muncă plătită salariatei - intimata pârâtă___, sens în care în tabelul cuprinzând „Situaţia indemnizaţiilor de concedii medicale acordate şi încasate nejustificat” s-a menţionat data plăţii indemnizaţiei către angajator, pentru fiecare din certificatelor emise pe numele intimatei.

Ulterior, urmare a raportului de control nr.___, s-a constatat caracterul necuvenit al sumelor achitate cu titlu de indemnizaţie de concediu medical intimatei ____(aspect necontestat prin motivele de apel formulate în cauză), situaţie în care deveneau incidente dispoziţiile art. 42 alin. 3 din OUG nr. 158/2005, care impun recuperarea acestor sume de către casa de asigurări de sănătate.

În concluzie, câtă vreme apelanta pârâtă a avut calitatea de plătitor al indemnizaţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. 3 lit. a, în aplicarea dispoziţiilor art. 42 alin. 3 din OUG nr. 158/2005 aceasta are calitate procesuală pasivă în acţiunea formulate de casa de asigurări de sănătate pentru recuperarea sumelor plătite cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

Dispoziţiile art. 43 alin. 4 din OUG nr. 158/2005, invocate în susţinerea inadmisibilităţii acţiunii, fac referire la ipoteza în care sumele au fost plătite necuvenit, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate.

Această situaţie este reglementată de prevederile art. 36 alin. 3 lit. c din OUG nr. 158/2005, potrivit cărora plata indemnizaţiilor se face lunar de către casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. B şi alin. (2), precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32.

Ori, intimata salariată ___nu se afla în nici una din situaţiile reglementate de art. 1 alin. (1) lit. B şi alin. (2), art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din OUG nr. 158/2005 (realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; persoane fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), asigurate pe bază de contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate; femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat; în cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, ori în situaţia în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, contractul de administrare ori de management, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcţia publică ori a expirat mandatul în baza căruia a desfăşurat activitate în funcţii elective sau în funcţii numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti), în situaţia sa plata indemnizaţiei fiind făcută de angajator, potrivit art. 36 alin. 3 lit. a coroborat cu art. 1 alin. 1 lit. A din ordonanţă.

Nefiind aşadar incidentă nici una din ipotezele în care casa de asigurări de sănătate putea recupera în mod direct de la beneficiari sumele încasate necuvenit, nu erau aplicabile dispoziţiile art. 42 alin. 4 referitoare la emiterea unei decizii de constituie titlu executoriu, astfel că nici criticile referitoare la inadmisibilitatea acţiunii nu sunt întemeiate.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, se reţine în primul rând că dispoziţiile art. 42 alin. 3 din OUG nr. 158/2005, incidente în prezenta cauză, reglementează recuperarea sumelor plătite necuvenit de la plătitor, şi nu de la beneficiar, astfel că nu interesează faptul că apelanta pârâtă nu ar avea calitatea de beneficiar.

În al doilea rând aceste dispoziţii au ca premisă efectuare unei plăţi nedatorate, astfel că lipsa culpei plătitorului nu prezintă relevanţă. Prin urmare, nu vor putea fi valorificate în prezentul cadru procesual susţinerile apelantei pârâte referitoare la lipsa competenţelor sale în aprecierea legalităţii certificatelor de concediu medical.

În situația în care apreciază că aparţine salariatului culpa pentru obligarea sa la restituirea respectivelor sume, angajatorul are la îndemână o actiune îndreptată împotriva acestuia, în calitate de beneficiar al indemnizaţiei, întemeiată pe dispoziţiile  42 alin. 1 si 2 din OUG 158/2005, al căror conţinut a fost expus mai sus.

În fine, ceea ce interesează din perspectivă aplicării art. 42 alin. 3 din OUG nr. 158/2005 este calitatea apelantei de plătitor al indemnizaţiei, în calitate de angajator la momentul efectuării plăţii, astfel că încetarea ulterioară a raporturilor de muncă ale salariatului nu este de natură a o exonera de obligaţia de restituire a sumelor necuvenite.

În concluzie, nu subzistă nici una din criticile formulate de apelanta pârâtă, apelul declarat de aceasta fiind neîntemeiat.

În ceea ce priveşte apelul declarat de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate ___, se reţine în prealabil că, astfel cum rezultă din preambulul acestuia şi cum a susţinut oral şi reprezentantul acestei părţi la termenul de judecată din data de 06.04.2022, acesta vizează exclusiv soluţia de respingere a cererii privind plata sumei de 7901,43 lei reprezentând accesorii la suma reprezentând contravaloare indemnizaţii, calculate până la data de 14.10.2020.

Potrivit tabelului privind „Situaţia sumelor stabilite de recuperat reprezentând c/v indemnizaţii încasate necuvenit şi accesorii calculate la data de 14.10.2020”, la sumele de recuperat au fost calculate dobânzi în cuantum de 0.02% şi respectiv penalităţi  în cuantum de 0,01%  pentru fiecare zi de întârziere.

Potrivit art. 42 alin. 7 din OUG nr. 158/2005, la recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. 3 şi 6 se aplică prevederile Codului de procedură fiscală.

În acest sens, dispoziţiile art. 173 alin. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal prevăd că pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale principale, se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Conform art. 174 alin. 1 şi 5 din Codul de procedură fiscal, dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusive, iar nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.

În ceea ce priveşte penalităţile de întârziere, prevederile art. 176 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură fiscal prevăd că acestea se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusive, iar nivelul penalităţii de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.

Îndreptăţirea reclamantei la acordarea de dobânzi şi penalităţi de întârziere decurge aşadar din prevederile Codului de procedură fiscal, la care fac trimitere în mod expres prevederile art. 42 alin. 7 pentru situaţia reglementată de alin. 3 din acelaşi articol, apelul reclamantei cu privire la această soluţie fiind aşadar întemeiat.

Se impune precizarea în acest context că, deşi apelanta reclamantă a criticat soluţia doar cu privire la modul de soluţionare a cererii privind accesoriile, a solicitat obligarea tuturor intimaţilor pârâţi la plata acestora, fără a formula critici cu privire la modul de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor ___, ___ şi ___.

Ori, câtă vreme s-a reţinut, în raport de considerentele anterior expuse, că are calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte obligaţia principală doar apelanta pârâtă _____, tot acesteia îi revine şi sacina suportării accesoriilor, cererea reclamantei urmând a fi admisă doar în contradictoriu cu această pârâtă.

În raport de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 şi 2 NCPC Curtea a respins apelul declarant de apelanta pârâtă____, a admis apelul declarant de apelanta reclamantă şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a obligat pârâta ___ şi la plata sumei de 7901,43 lei reprezentând accesori,  restul dispoziţiilor sentinţei urmând a fi păstrate.

În ceea ce priveşte solicitarea intimatei pârâte ____privind acordarea de cheltuieli de judecată, se reţine că, deşi prin chitanţa nr. ____aceasta a făcut dovada achitării unui onorariu în cuantum de 2000 lei, cererea  este întemeiată în parte, numai în contradictoriu cu apelanta reclamantă, şi în limita cheltuielilor aferente acestui apel, care vor fi reduse în limita sumei de 800 lei, în aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. 2 NCPC, câtă vreme apelul declarat de apelanta pârâtă a vizat doar calitatea procesuală pasivă a intimatei pârâte____, nu şi a acestei intimate, iar urmare a admiterii apelului reclamantei sentinţa va fi schimbată doar în ceea ce priveşte cererea formulată în contradictoriu cu pârâta SC  ___ SA, dispoziţiile referitoare la ceilalţi pârâţi fiind păstrate.

Domenii speta

Spete similare