Infracțiunea de ultraj , prev. de art. 257 alin 1 si 4 Cp, rap la art 193 alin 1 Cp

1.În cursul cercetării judecătorești în apel, inculpatul ...nu a fost audiat conform art. 420 alin. 4 C.p.p., nefiind posibil juridic a fi administrat acest mijloc de probă, întrucât, la primul termen de judecată a lipsit și a formulat cerere de amânare pentru angajarea unui apărător, iar la cel de-al doilea termen acordat în cauză, apărătorul ales a formulat o nouă cerere de amânare, susținând că are nevoie de un timp pentru studierea dosarului și formularea motivelor de apel. Această cerere de amanare a fost respinsă, având în vedere dispozițiile art. 356 alin. 2 C.p.p., conform cărora părțile au dreptul la un singur termen pentru angajarea unui apărător și pentru pregătirea apărării, termen care, în prezenta cauză a fost acordat la solicitarea inculpatului. Contrar susținerilor apărătorului ales, termenul acordat a fost de 12 zile, considerat suficient pentru pregătirea apărării și formularea motivelor de apel.

2.  Pentru  existenta  infracțiunii de ultraj , prev. de art. 257 alin 1 si 4 Cp, rap la art 193 alin 1 Cp  este necesar ca acțiunea  violenta  fizica  sa fie exercitata  direct asupra persoanei vătămate , iar aceasta sa se afle in exercițiul funcțiunii , respectiv sa îndeplinească activitățile ce intra in  atribuțiile sale de serviciu, sau deși persoana  vătămata nu este in  exercițiul funcțiunii, fapta comisa de inculpat sa aibă legătura cu modul de îndeplinire a  funcției ce implica exercițiul autorității de stat. Exercitarea acțiunii de lovire s-a realizat direct asupra persoanei  vătămate ,  deci in prezenta  fizica nemijlocit  , afectând  sănătatea acesteia.

Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul ...împotriva sentinței penale nr. 437 din data de 12 martie 2021, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ....

Conform art. 405 alin 3 C.p.p., părțile si persoana vătămata  nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenta părților şi dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de şedinţă din data de 23 iunie 2021, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie ce se va pronunţa, când instanţa, având în vedere dispozițiile art. 391 alin. 1 Codul de procedură penală, a dispus ca deliberarea, redactarea şi pronunțarea să aibă loc la data de 12 iulie 2021; totodată, în baza art. 405 alin. 1 C.p.p. a dispus că decizia se va pronunța, după redactare, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

 C U R T E A,

Deliberând asupra cauzei penale deduse judecății, constată următoarele: 

Prin sentința penală nr. 437 din data de 12 martie 2021 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ..., în baza art. 396, al. 1 şi 2 C. pr. pen. a fost condamnat inculpatul ...la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin.1, 4 Cod penal rap. la art. 193 al.1 Cod penal; în baza art. 91 al. 1 şi art. 92 al. 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 (doi) ani pentru inculpat; în baza art. 93 al. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere a fost obligat inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune Mehedinţi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 al. 2 lit. b C. pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate; în baza art. 93 al. 3 C. pen. s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Primăriei ...., jud. Mehedinţi, sau Inspectoratului Şcolar Judeţean Mehedinţi, pe o perioadă de 100 (o sută) de zile lucrătoare; în baza art. 91 al. 4 C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 397 alin. 1 cod procedură penală rap. la art. 25 cod penal s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă ...şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 449 lei cu titlu de daune materiale şi a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale,  către această parte civilă.

În baza art. 276 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei în favoarea părţii civile ..., reprezentând onorariu avocat ales ...; în baza art. 274, al. 1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat (din care. suma de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 3692/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Tr. Severin, inculpatul ...a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev de art. 257 al. 1 şi 4 raportat la art. 193 al. 1 C. pen.

Prin încheierea nr. 955/06.10.2020, pronunțată de în dosarul nr. .../a1, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond, în baza art. 346, al. 1 C. pr. pen. a constatat  legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Tr. Severin privind pe inculpatul ..., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev de art. 257 al. 1 şi 4 raportat la art. 193 al. 1 C. pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecății cauzei în cauza privind pe inculpat.

La termenul din 02.02.2021 inculpatul a declarat că nu dorește să beneficieze de procedura simplificată, această manifestare de voință fiind consemnată în scris, semnată de inculpat şi atașată la dosarul cauzei.

La data de 23.02.2021, persoana vătămată ... a formulat cerere prin care a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 20.000 lei despăgubiri civile.

Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de cercetare judecătorească, instanţa de fond a constatat în fapt că, în ziua de 30.11.2019, în intervalul orar 7:30-8:00, patrula formată din agent principal de poliţie ...şi agent şef de poliție ..., ambii din cadrul Poliției Municipiului Drobeta Tr. Severin, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au sesizat că pe strada .... din Drobeta Tr. Severin, la volanul autoturismului cu număr de înmatriculare .... se afla o persoană, autoturismul având motorul pornit, iar persoana se sprijinea cu capul pe volan.

Agenții de politie au constatat că persoana emana halenă alcoolică şi i-au atras atenţia să nu conducă autoturismul, dar acesta nu s-a conformat, a pus în mişcare autoturismul, astfel că patrula de poliție a procedat la urmărirea sa în trafic având semnalele acustice şi luminoase pornite.

După o scurtă urmărire, inculpatul ...a oprit pe strada ...din Drobeta Tr. Severin. Acesta era sub influența băuturilor alcoolice şi a refuzat să coboare din autoturism.

În aceste împrejurări, lucrătorii de poliție au încercat să-l scoată din autoturism, dar acesta a opus rezistență, după care a trecut, pe scaunul dreapta-fața, iar cu picioarele l-a lovit în zona feţei şi a toracelui pe agentul principal ..., care era în dreptul portierei stânga față, aplecat în față,. Ulterior, după ce a fost scos din autoturism, inculpatul a început să lovească persoana vătămată şi cu pumnii, astfel că a lovit-o în zona superioară a corpului şi i-a rupt epoleții.

Martorul ... a venit în sprijinul organelor de poliţie şi inculpatul a fost imobilizat şi încătușat. La faţa locului a sosit şi echipajul de poliţie format din martorii, ...şi ... şi un echipaj al poliției rutiere.

Persoana vătămată ...a fost examinată fizic de către medicul legist din cadrul SML Mehedinti, iar din conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. ... din data de 02.12.2019 a rezultat că aceasta prezintă simptomatologie subiectivă (durere), fără leziuni traumatice. Deși nu prezenta leziuni traumatice certe, echimoze, escoriaţii, fracturi din conținutul raportului de expertiză rezultă că motivul prezentării persoanei vătămate este durere torace şi impotență funcțională mâna stângă. De asemenea, a rezultat că acuză durere intensă la nivelul policelui drept şi metacarpian I, iar la examenul de ortopedie se s-a menționat contuzie forte mâna dreapta şi torace anterior.

Inculpatul a fost condus la Secţia UPU a Spitalului Județean Drobeta Tr. Severin, pentru a i se preleva mostre biologice şi ulterior la sediul Poliției.

Astfel, prima instanță de judecată a constatat că, în drept, fapta săvârșită de inculpatul ...în condițiile mai sus descrise întrunește elementele constitutive a infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. prev. de art. 257 al. 1 și 4 C. pen. raportat la art 193 C.p., pentru care a fost condamnat, iar la individualizarea pedepsei stabilită s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv: inculpatul are vârsta de 32 ani, este necăsătorit, are studii superioare, este casier la Ocolul Silvic Orșova, nu are antecedente penale; de asemenea, s-a reținut că, la termenul din 12.03.2021, inculpatul a declarat că, în situația în care va fi găsit vinovat, este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.

Având în vedere toate cele de mai sus, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare și, raportându-se atât la gravitatea faptei săvârşite de acesta, cât şi la persoana şi vârsta inculpatului, la împrejurarea că este la primul contact cu legea penală, s-a apreciat apreciază că scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi fără ca inculpatul să execute efectiv pedeapsa închisorii aplicate în baza prezentei sentinţe, astfel că s-a dispus conform art. 91 al. 1 şi art. 92 al. 1 Cod pen. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 (doi) ani pentru inculpat.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond  a constatat în esență că, fiindu-i atinsă însăși integritatea fizică, s-a dovedit a fi evident că partea civilă a avut de suportat suferințe de ordin psihic şi emoțional, fiind expusă unor traume, avându-se în vedere şi vârsta fragedă a acesteia. Ca atare, prejudiciul moral a fost constatat în cauză, iar valoarea ce s-a stabilit pentru ameliorarea acestor suferințe îndurate de către partea civilă trebuie s-a menționat că să fie echilibrată – conform dispozițiilor art. 1385 alin. 1 C. civ. –, principala raportare făcându-se tocmai la aspectele materiale, ușor identificabile, cum ar fi gravitatea traumelor fizice suferite de către partea civilă. Din aceste motive, instanța de fond a diminuat pretențiile părții civile ce reprezintă daune morale.

Cu privire la daunele materiale, instanța de fond a reținut că partea civilă a probat cuantumul acestora, contravaloarea unei geci rutiere de iarnă fiind de 449 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel  inculpatul ...., criticând-o pentru netemeinicie, fără a dezvolta în scris motivele, acestea fiind susținute oral de către apărătorul desemnat din oficiu pentru apelant, în cadrul dezbaterilor la instanța de control judiciar, fiind redate în practicaua Încheierii de ședință din data de 23 iunie 2021, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

 În cursul cercetării judecătorești în apel, inculpatul ...nu a fost audiat conform art. 420 alin. 4 C.p.p., nefiind posibil juridic a fi administrat acest mijloc de probă, întrucât, la primul termen de judecată a lipsit și a formulat cerere de amânare pentru angajarea unui apărător, iar la cel de-al doilea termen acordat în cauză, apărătorul ales a formulat o nouă cerere de amânare, susținând că are nevoie de un timp pentru studierea dosarului și formularea motivelor de apel. Această cerere de amanare a fost respinsă, având în vedere dispozițiile art. 356 alin. 2 C.p.p., conform cărora părțile au dreptul la un singur termen pentru angajarea unui apărător și pentru pregătirea apărării, termen care, în prezenta cauză a fost acordat la solicitarea inculpatului. Contrar susținerilor apărătorului ales, termenul acordat a fost de 12 zile, considerat suficient pentru pregătirea apărării și formularea motivelor de apel.

Verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate, dar și a dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța de apel retine următoarele:

Analizând în mod coroborat ansamblul probelor administrate pe parcursul procesului penal (înscrisuri, declarațiile părții civile, declarațiile martorilor, ale inculpatului, procese-verbale, planșe fotografice, expertiză medico-legală) conform art. 103 C.p.p., se constată îndeplinite condițiile prev de art. 396 alin. 2 C.p.p., pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului ...sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 și 4 C.p. raportat la art. 193 alin. 1 C.p.

Din punct de vedere al conținutului constitutiv obiectiv, se conturează fapta inculpatului săvârșită în data de 30.11.2019, constând în agresiuni fizice exercitate asupra unui polițist, aflat în exercițiul legal al funcției, pentru motive care au ținut de îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor ce îi incumbau în calitate de agent de poliție în cadrul Poliției mun. Drobeta Turnu Severin.

Coroborând procesul-verbal întocmit de către polițiștii din cadrul Biroului Investigații Criminale, din data de 30.11.2019, prin care au consemnat rezultatul unor investigații și controale interne, cu declarațiile părții civile ..., și declarațiile martorilor ..., ... – polițiști, și ... – martor ocular, se constată că inculpatul se afla în autoturismul personal în data de 30.11.2019, ora 07:50, a fost interpelat de partea civilă-politist aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, întrucât avea capul sprijinit de volanul autoturismului, s-a constatat că emana alcool, i s-a pus în vedere să nu conducă autoturismul și să solicite ajutorul altor persoane pentru a-l pune în mișcare, moment în care inculpatul a refuzat orice discuție și a pornit autoturismul.

A fost urmărit de autoturismul organelor de poliție, oprit, însă inculpatul a refuzat din nou să iese în exterior, iar în momentul în care s-a deschis portiera, a lovit pe persoana vătămată în dreptul pieptului și i-a rupt epoleții hainei de poliție.

Conduita inculpatului rezidand in  refuz sistematic de colaborare cu organele de poliție și rezistență fizică la adresa acestora, urmată de exercitarea unor acte de lovire asupra corpului agentului de poliție care încerca să-l extragă din autoturism pentru a-l împiedica să conducă, dat fiind consumul de alcool sesizat olfactiv, a fost confirmată prin declarațiile martorului .... Această persoană este străină de calitatea părților și împrejurările cauzei, a avut calitatea de martor ocular la desfășurarea evenimentului, astfel încât declarația sa constituie o probă directă și imediată în susținerea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 și 4 C.p. rap la art. 193 alin. 1 C.p., prin acte de lovire asupra corpului agentului de poliție aflat în exercițiul legal al profesiei.  Martorul ... a fost audiat in ședința publica in cursul cercetării judecătorești in prima instanța, părțile  având posibilitatea perceperii in mod nemijlocit a depoziției sale si adresării întrebărilor considerate  pertinente.

Din conținutul probei directe și imediate enunțate, rezultă că agenții de poliție – persoana vătămată și martorul ... – nu au manifestat o conduită abuzivă în raport de care acțiunea inculpatului să se erijeze într-o apărare necesară și proporțională. Dimpotrivă, martorul a menționat că inculpatul nu a coborât asa cum i s-a solicitat, a injuriat  agentul de poliție, a lovit cu picioarele în acesta din urmă, fiind necesară intervenția celui de-al doilea agent de poliție, membru al echipajului, după care, inculpatul a ”început să dea cu pumnii peste față, cu palmele și l-a apucat de uniformă și i-a rupt uniforma, cu epoleți cu tot. Epoleții erau pe jos”. Martorul a afirmat că a intervenit în mod voluntar, după care a mai venit un alt echipaj de poliție, el însuși ajutând agentul de poliție agresat să încătușeze pe inculpat, pentru înlăturarea stării de pericol pentru organele de poliție și pentru ordinea publică în general.

 Relevantă este precizarea martorului conform căreia ”a tras cu intenție” inculpatul de uniforma polițistului, cu aceeași manifestare acționând și când a lovit cu pumnii, același martor insistând asupra poziției subiective a inculpatului, despre care a afirmat că: ”asta a fost intenția, nu a vrut să coboare din mașină și a spus, nu știți cine sunt eu, și a dat cu intenție în polițist”.

Actele de lovire exercitate de inculpat asupra agentului de poliție aflat în exercițiul legal al funcției, sunt consemnate în raportul de expertiză medico-legală nr. ... din 02.12.2019, din care rezultă că agentul de poliție s-a prezentat la unitatea sanitară pentru îngrijiri, întrucât a fost victima unei agresiuni fizice, contuzie forte mâna dreaptă și torace anterior, i s-a recomandat repaus fizic 7 zile, control la nevoie ambulatoriu, însă nu a prezentat leziuni traumatice care să necesite zile de îngrijire medicală pentru vindecare.

În cursul urmăririi penale au fost efectuate demersuri consistente pentru a se verifica dacă în zona respectivă au existat camere video instalate la diverse imobile și care ar fi putut surprinde evenimentele desfășurate. În acest sens a fost emisă ordonanța de delegare din 30.11.2019, însă, din procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală a rezultat: camere video identificate asupra unor imobile proprietate particulară nu au funcționat de mai mult timp; imobilele nu mai erau locuite de o perioadă îndelungată; nu au fost găsite persoane care să dea relații despre camerele video care a fi fost montate; au fost verificate sedii de firme, însă nu au fost identificate camere video montate; au fost identificate camere video, însă s-a constatat că acestea erau orientate către limitele proprietățile supravegheate, iar nu spre drumul public; verificările efectuate au fost consemnate în 10 procese-verbale și nu au putut conduce la identificarea unor imagini relevante.

Poziția procesuală a inculpatului, exprimată în cadrul declarației formulate în cursul cercetării judecătorești la prima instanță, relevă o situație de fapt lipsită de suport probator, însă confirmă, în parte, conținutul evenimentelor: inculpatul a sustinut că organele de poliție i-au solicitat actele de identitate în timp ce se afla în propriul autoturism, i-au solicitat să coboare, dar el a încercat să sară pe scaunul din dreapta al autoturismului; neînțelegând de ce i se solicită coborârea, a opus rezistență, prin prinderea cu mâna a tetierei, a apoi ”l-am prins pe ... involuntar de fluierul pe care-l avea legat de epolet”; și-a dat seama că cei doi sunt polițiști de abia când aproape s-a reușit extragerea sa din autoturism; a fost lovit de agenții de poliție; a fost condus la sediul poliției, unde a observat epoletul rupt al polițistului.

Susținerea inculpatului privind calitatea sa de victimă a agresiunilor din partea organelor de poliție nu este confirmată prin nici o probă administrată, întrucât nici martorul ocular, străin de părțile litigante și persoană neinteresată în cauză, nu a susținut exercitarea de către polițiști a unor acte de agresiune asupra inculpatului.

În cursul cercetării judecătorești în primă instanță, au fost audiați în ședință publică, în condiții de contradictorialitate și oralitate, martorii ..., ..., ..., membrii ai echipajelor de poliție, care au perceput în mod direct conținutul și succesiunea evenimentelor, precum și urmările imediate ale acestora.

Martorii ... și ... au fost membrii echipajului de poliție care au ajuns ulterior la fața locului, respectiv când, fiind solicitați prin stație de către agenții de poliție .. și ..., inculpatul era imobilizat și încătușat în afara autoturismului propriu. Martorii au precizat că nu au asistat direct la momentul lovirii agentului de poliție, ci au perceput rezultatul agresiunii, respectiv epoletul rupt, uniforma șifonată, geaca ruptă.

Martorul ..., audiat în cursul cercetării judecătorești în primă instanță, a confirmat atitudinea subiectivă manifestată în mod concret de către inculpat, care a refuzat să iese din autoturismul său, a rupt epoletul de la uniforma polițistului, care încerca să-l extragă pe inculpat și i s-a solicitat ajutorul pentru scoaterea inculpatului și imobilizarea în exteriorul autoturismului. Martorul a reiterat că loviturile aplicate au exprimat intenția din partea inculpatului, fiind localizate la nivelul pieptului polițistului, același martor precizând: ”nu exista posibilitatea ca aceste lovituri să nu fi fost intenționate, inculpatul fiind vizibil sub influența băuturilor alcoolice. Arăt că inculpatul l-a lovit pe polițist în zona pieptului, cu mâinile și picioarele, lovituri ce au fost aplicate în momentul în care polițistul a încercat să- scoată pe acesta din mașină”.

Această probă directă și imediată, cu relevanță în ceea ce privește săvârșirea de către inculpat, cu intenție, a unor agresiuni fizice asupra polițistului aflat în exercițiul legal al profesiei, contribuie și la conturarea conduitei inculpatului după imobilizarea de către polițiști, martorul arătând că, după ce a fost extras, inculpatul a mai încercat să-l lovească pe polițist, însă i-a rupt epoletul, cu intenție, ”în dorința de a continua actele de agresiune față de polițist”.

În drept, fapta inculpatului ...de a lovi pe persoana vătămată – în calitate de agent de poliție, aflată în exercitarea legală a atribuțiilor de serviciu, cu mâinile și picioarele la nivelul corpului, toracelui, cu pumnii la nivelul membrelor superioare, determinând chiar ruperea epoletului de pe uniforma de polițist, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 și 4 C.p. cu aplic. art. 193 alin. 1 C.p.

Pentru  existenta  infracțiunii de ultraj , prev. de art. 257 alin 1 si 4 Cp, rap la art 193 alin 1 Cp  este necesar ca acțiunea  violenta  fizica  sa fie exercitata  direct asupra persoanei vătămate , iar aceasta sa se afle in exercițiul funcțiunii , respectiv sa îndeplinească activitățile ce intra in  atribuțiile sale de serviciu, sau deși persoana  vătămata nu este in  exercițiul funcțiunii, fapta comisa de inculpat sa aibă legătura cu modul de îndeplinire a  funcției ce implica exercițiul autorității de stat. Exercitarea acțiunii de lovire s-a realizat direct asupra persoanei  vătămate ,  deci in prezenta  fizica nemijlocit  , afectând  sănătatea acesteia.

Pedeapsa prevăzută pentru această infracțiune este închisoarea de la 6 luni până la 4 ani închisoare, sau amenda, regimul sancționator fiind reglementat prin dispozițiile art. 257 alin. 4 teza finală C.p.

Pedeapsa aplicată de prima instanță – de 1 an închisoare -, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în condițiile art. 91 C.p., respectă criteriile reale și personale de individualizare prev de art. 74 C.p., fiind situată între nivelul minim și cel mediu al limitelor de pedeapsă, iar sistemul sancționator presupune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă de timp, care constituie termen de supraveghere stabilit la durata minimă, de 2 ani, prev de art. 92 C.p.

În procesul de individualizare a pedepsei trebuie avută în vedere atât prevenția specială stipulată de art. 3 din Legea nr. 254/201 prin stabilirea și aplicarea pedepsei urmărindu-se prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, intimidarea infractorului și reeducarea sa în scopul evitării recidivei, cât și prevenția generală prin descurajarea generală a potențialilor făptuitori în comiterea unor astfel de infracțiuni, precum și prin retribuție, expresie a indignării societății în ansamblu față de aceste infracțiuni și a poziției statului în sensul că aceste fapte nu vor rămâne nesancționate.

Fată de criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal,  sunt important de analizat faptele comise [a) împrejurările şi modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valorile ocrotite; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunilor; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit],  dar si persoana inculpatului [e) natura şi frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunilor şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială].

Modalitatea de săvârșire a infracțiunii exprimă un grad ridicat de pericol social, determinat de refuzul unei persoane de a aduce la îndeplinire dispoziții date de organele de poliție aflate în exercițiul legal al atribuțiilor de serviciu, refuz nefundamentat pe o împrejurare obiectivă și solidă.

Fapta s-a desfășurat în cursul dimineții, când inculpatul emana miros de alcool, deși se afla în autoturismul său, parcat, pe care apoi l-a condus o anumită distanță, în interiorul unei localități, deși autoturismul organelor de poliție era în urmărirea sa, punându-se astfel în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.

Conduita procesuală a inculpatului a fost inconsecventă, apărările formulate au tins către acuzarea organelor de poliție pentru acte de conduită abuzivă, însă nu există nici o probă sau minim indiciu către această stare de fapt.

Inculpatul nu s-a prezentat în cursul cercetării judecătorești în apel.

Punând in balanța din punct de vedere juridic  ansamblul datelor invocate cu titlu favorabil,  respectiv  vârsta, ocupația si  respectiv totalitatea datelor si împrejurărilor care  au caracter agravant asupra întinderii răspunderii penale a inculpatului, se constata  preponderenta acestora si astfel,  proporționalitatea si  justețea aplicării dispozițiilor art. 91 Cp. Numărul zilelor de munca  ce trebuie prestate in interiorul termenului de supraveghere  este  corespunzător  gravitații faptei si conduitei inculpatului.

Contactul permanent cu Serviciul de Probațiune, obligațiile de a anunța schimbarea de domiciliu, plecările mai mari de o anumita durata, schimbarea  locului de muncă, controlul mijloacelor sale de existenta, precum și  obligația de a urma un program de reintegrare sociala reprezintă mijloace juridice prin care, pe durata termenului de supraveghere se urmărește îndeplinirea funcției reeducative a pedepsei, conștientizarea în persoana inculpatului a  necesității respectării legii, dar și a  consecințelor penale  care intervin în cazul săvârșiri unor infracțiuni.

Durata  termenului de încercare stabilit, la nivelul minim  prevăzut de lege răspunde necesității și proporționalității întinderii răspunderii penale şi individualizării sancţiunii cu datele ce caracterizează conduita inculpatului, astfel încât să se contribuie la realizarea  scopului preventiv al pedepsei și funcțiilor de reeducare, eliminare și exemplaritate. 

Latura civilă a fost juridic soluționată de prima instanță, fiind îndeplinite condițiile art. 1381 și următoarele Cod Civil pentru repararea prejudiciului moral și material suferit de partea civilă, și dovedit prin ansamblul probelor administrate pe parcursul procesului penal.

Pe cale de consecință, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., se va respinge apelul declarat de inculpatul Paraschiv Constantin.

In temeiul art. 275 alin. 2 Cpp  se va obliga apelantul inculpat, aflat in culpa procesuala,  la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

 D E C I D E:

 În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge apelul declarat de apelantul inculpat ...(fiul lui ... şi .., născut la data de ... în mun. ..., domiciliat în ..., cetățean român, CNP ....) împotriva sentinței penale nr. 437 din data de 12 martie 2021, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ..., ca nefondat.

In temeiul art. 275 alin. 2 Cpp obliga apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

In baza art. 275 alin. 6 Cpp onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitiva.

Conform art. 405 alin 1 Cpp, prezenta decizie se pronunța prin punerea la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, azi, data de 12 iulie 2021.

Președinte, Judecător,

................................. .......................................

Grefier,

.............................

Red. jud.: .../ ...

Jud. fond: ...

Tehnored.: ... – 12 iulie 2021/5 ex.

Domenii speta

Spete similare