Condiţiile de acordare a sporurilor pentru activitatea desfăşurată în subteran, respectiv în condiţii grele şi obligația evidențierii timpului lucrat în aceste situaţii

Atât sporul pentru lucru în subteran, cât şi sporul pentru condiţii grele se aplică corespunzător timpului efectiv lucrat potrivit documentelor stabilite prin procedura de evidență a timpului de lucru.

Obligaţia de a evidenţia timpul lucrat îi revenea angajatorului care nu a  întocmit evidenţa în condiţiile prevăzute în regulamentul privind acordarea sporurilor şi a altor drepturi salariale, respectiv în CCM-urile valabile în perioada dedusă judecăţii, menţionând că această evidenţă rezultă din statele de plată şi din foile colective de prezenț unde se arată câte ore au fost lucrate şi care sunt condițiile.

În aceste condiţii, menţiunile din foile colective de prezenţă cu privire la timpul efectiv lucrat în subteran şi în condiţii grele, menţiuni atestate de unitatea angajatoare, nu pot fi înlăturate în temeiul altor înscrisuri (fise de activitate zilnică a autoturismului, foi de parcurs, centralizator km parcurşi) din care nu reiese timpul efectiv lucrat în condiţiile menţionate, ci durata deplasărilor între diferitele puncte de lucru, deplasări care, în unele cazuri, depăşesc durata normală a timpului de muncă de 8 ore pe zi.

Prin sentinţa civilă nr. _____ din 06 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr. ___/___/___ s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta _________ reprezentată legal prin ________, în contradictoriu cu pârâtul _________.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată împotriva salariatului pârât ________, reclamanta ________, prin administrator judiciar _________, a solicitat obligarea acestuia să achite sumele de bani primite cu titlu de sporuri nepermanente: spor de condiţii grele de lucru și spor pentru lucru în subteran, sporuri aplicate la timpul efectiv lucrat în aceste situații particulare, începând cu data de 20.12.2016 având în vedere ca acesta nu lucrează 8 ore pe zi, în condițiile speciale pentru a putea beneficia de sporurile nepermanente.

În motivarea cererii reconvenționale, s-a arătat, în esență, că din conținutul foilor de parcurs, extrasele GPS ale autoturismului, foilor de pontaj şi statelor de salarii (Anexa 5 şi 6) rezultă că reclamantul-pârât lucrează în general 8 ore pe zi, perioadă în care, pe de o parte se deplasează cu autoturismul societăţii pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu, iar pe de altă parte, primește la salariu pe lângă cele două sporuri permanente (vechime şi fidelitate) și două sporuri nepermanente aplicate la timpul efectiv lucrat (8 ore pe zi); spor pentru lucru în condiţii grele 15% şi spor pentru lucru în subteran 10% .

Tribunalul a constatat că pârâtul _______ este angajatul societății _______ în funcția de electrician din cadrul ______ la punctul de lucru din _____ în baza contractului individual de muncă nr. ____/05.08.2013 și al actelor adiționale ulterioare, semnate de ambele părți.

Conform CCM nr. ____/25.1.2015 valabil pentru perioada 2016-2017 și CCM nr. ____/13.12.2018 valabil pentru perioada 2018-2010, a contractului individual de muncă și a actelor adiționale, reclamantul lucrează cu normă întreagă, având un program de 8 ore/zi și i-au fost acordate următoarele sporuri la salariu: spor pentru vechimea în muncă - 25%, spor de fidelitate - 10%, spor pentru condiții grele - 15% și spor de subteran - 10%, ultimele două sporuri fiind acordate pentru timpul efectiv lucrat.

Conform art. 159 alin.(1) din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

Cu alte cuvinte, pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. Salariul este astfel un element esențial al contractului de muncă, el fiind cauza juridică a obligației de prestare a muncii ce revine salariatului. În doctrină, salariul a fost definit drept totalitatea drepturilor bănești cuvenite salariatului pentru munca prestată

Dispozițiile art.160 din Codul muncii arată că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

Legiuitorul precizează componentele salariului, precizând foarte clar că atunci când vorbește despre salariu se au în vedere și celelalte componente, precum: indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.

Prin CCM valabil pentru perioada în litigiu, s-a observă că la capitolul XII denumit „Sporul pentru lucru în subteran”, la articolul 12.1 este menționat că sporul pentru lucrul în subteran se acordă personalului care își desfășoară activitatea în centralele subterane precum și în galerii subterane și puțuri. La alin.2) se menționează că sporul se acordă diferențiat în funcție de condițiile concrete în care se desfășoară activitatea și de timpul de lucru efectiv lucrat în subteran, iar alin.4)  se arată că sporul se aplică corespunzător timpului efectiv lucrat în subteran potrivit documentelor stabilite prin procedura de evidență a timpului de lucru.

La Capitolul XIII din CCM este evidențiat sporul pentru condiții grele de muncă și condițiile în care se poate acorda salariaților, respectiv în baza condițiilor efectiv constatate la locurile de muncă de către Comitetul de securitate în muncă la nivel de unitate, constituit conform prevederilor din contractul colectiv de muncă, condiții care vor fi consemnate într-un act din care să rezulte în mod concret condițiile respective.

Potrivit art. 229 alin.(1) din Codul Muncii, contractul colectiv de munca este convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronala, de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca, iar la alin.4) se arată: contractele colective de munca, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților.

Așadar, contractul colectiv de muncă este înțelegerea încheiată în formă scrisă între patron și salariați, reprezentați de sindicat sau de reprezentanții salariaților, prin care se stabilesc, în limitele legale aspecte legate de condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Urmare a contractului colectiv de muncă, au fost întocmite acte adiționale salariaților cu prevederile negociate.

Tribunalul a constatat, din analiza fluturașilor de salariu existente la dosarul cauzei la filele 87-93 din volumul III al dosarului, că sporul pentru condiții grele și sporul pentru ore în subteran au fost acordate salariatului __________ din luna octombrie 2016, conform contractului individual de muncă și a actelor adiționale ulterioare în cuprinsul căruia s-a stabilit acordarea unui spor pentru lucru în subteran de 5% și spor pentru condiții grele în cuantum de 12%, dar și actul adițional la contractul individual de muncă, nedatat și nesemnat prin care s-a stabilit spor pentru lucru în subteran de 10% și spor pentru condiții grele în cuantum de 15%.

De asemenea, s-a constatat că în toată această perioadă (aproximativ 3 ani și jumătate), societatea nu s-a sesizat cu privire la faptul că aceste sporuri ar fi fost nedatorate, invocându-și practic propria culpă în acordarea acestora.

Din cuprinsul foilor colective de pontaj pentru perioada octombrie 2016 - decembrie 2019 existente la filele 94-211 din volumul III dosar s-a reținut că acesta a efectuat atât munca în condiții grele cât și în subteran, fiind remunerat în funcție de numărul de ore efectuat în aceste condiții, astfel cum reiese din fluturașii de salariu. Spre exemplificare, s-a arătat că în luna decembrie 2016 reclamantul a lucrat 4 ore în condiții grele și 4 ore în subteran, conform fișei colectivă de pontaj, fiindu-i acordate sporuri în cuantum de câte 78 lei.

În luna ianuarie 2017, conform fișei colectivă de pontaj reclamantul a lucrat 16 ore în condiții grele și 16 ore în subteran, fiindu-i acordate sporuri în cuantum de câte 164 lei (conform fluturașilor de salariu).

În consecință, tribunalul a constatat că pârâtul ______ a beneficiat de sporul pentru condiții grele cât și de sporul pentru munca în subteran în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul unității în urma negocierilor și a notelor comune încheiate la nivel de unitate (conform prevederilor Capitolului XII, art.12.1, pct.3) și Capitolului XIII, art. 13.3) precum și în baza contractului individual de muncă și a actelor adiționale, contracte ale căror clauze referitoare la acordarea acestor sporuri nu au fost anulate,  salariatul fiind remunerat pentru timpul efectiv lucrat așa cum rezultă din coroborarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale sus enunțate, tribunalul a constatat ca neîntemeiate susținerile formulate de reclamanta motiv pentru care a respins cererea ce formează obiectul prezentei cauze, disjunsă din dosarul ____/____/____ al Tribunalului Gorj.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta ____________, reprezentată legal prin ___________, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin apelul formulat, s-au susţinut următoarele:

Instanța de fond nu a reținut corect situația de drept și de fapt dedusă judecării aferentă derulării raporturilor contractuale dintre părți, nu au fost luate în considerare toate probele existente la dosarul cauzei, a fost respinsă netemeinic expertiza financiar contabilă, solicitată în fapt şi motivata în drept, care ar fi evidențiat şi contorizat (întru-un singur document) plata nedatorată rezultată din toate documentele aflate la dosarul cauzei, a respins  netemeinic şi nelegal acțiunea formulată, motiv pentru care solicită admiterea apelului, în sensul ca instanța să constate că au fost plătite cu titlu de salariu drepturi salariale nedatorate intimatului pârât şi să-l oblige la achitarea sumele de bani primite cu titlu de spor de condiții grele de lucru şi spor pentru lucru în subteran, drepturi salariale ce vor fi indexate cu inflația având în vedere ca nu are dreptul sa primească aceste sporuri decât pentru timpul efectiv lucrat în condițiile speciale, începând cu data de 20.12.2016 până în prezent.

A arătat că l-a chemat în judecată pe pârâtul __________ pentru ca instanța să constate plata unor drepturi salariale nedatorate, plată ce rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei și care a produs în patrimoniul apelantei un prejudiciu material.

Potrivit art. 425 alin. l lit. b CPC hotărârea trebuie să cuprindă „(...) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”.

Motivarea hotărârilor judecătorești, cu respectarea dispozițiilor art. 425 Cod procedură civilă, se impune din perspectiva dreptului la un proces echitabil, întrucât numai pe această cale se poate verifica maniera în care, în circumstanțele concrete ale cauzei a fost soluționat procesul. Exigenţa motivării este esențială, iar în cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează și dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații şi argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea lor.

Motivarea este de esența hotărârilor, reprezentând o garanție pentru părți ca cererile lor au fost analizate cu atenție. Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea arată că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în sarcina instanței, obligația de a proceda examinarea efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinenţei acestora. Din alt punct de vedere, necesitatea motivării hotărârii în sensul indicat de normele imperative ale art. 261 alin. 1 pct. 5 înlătura arbitrariul şi face posibil controlul judiciar.

Analizând hotărârea pronunțată de instanța de fond, prin prisma respectării cerințelor legate de indicare a motivelor de fapt și de drept care au format convingerea acesteia, a apreciat apelanta că instanța de fond nu a luat în considerare toate documentele aflate la dosarul cauzei care au stat la baza argumentelor pe care societatea le-a invocat prin apărările efectuate, acestea nefiind analizate coroborat. Apreciază că instanța de fond, în esență, s-a limitat la analizarea parțială a documentelor aflate la dosarul cauzei motiv pentru care a pronunțat o hotărâre netemeinică.

Deși instanța de fond a redat în considerente argumentele părților, nu le-a analizat raportat la toate documentele aflate la dosarul cauzei și procedând astfel, apreciază că instanța a încălcat dispozițiile codului de proceduri civila și dreptul apelantei-reclamante la un proces echitabil, precum şi principiile dreptului procesual civil, apelanta - reclamanta neavând nicio garanție ca argumentele sale au fost examinate de către instanța de fond.

În continuare, apelanta a redat cele reținute de prima instanță din analiza fluturașilor de salariu, existente la dosarul cauzei la filele 87-93 din volumul III al dosarului, a foilor colective de pontaj pentru perioada octombrie 2016 - decembrie 2019 existente la filele 94-211 din volumul III, analiză în urma căreia a concluzionat că pârâtul __________ a beneficiat de sporul de condiții grele, cât și de sporul pentru muncă în subteran, fiind remunerat pentru timpul efectiv lucrat.

A solicitat ca instanța să observe împrejurările de fapt şi de drept care, în opina sa, demonstrează temeinicia cererii de chemare în judecată și realitatea certă a însărcinării apelantei reclamante de către intimatul pârât, apreciind că instanța de judecată nu a coroborat și nu avut în vedere toate documentele aflate la dosar.

Contrar reținerilor instanței de fond, a învederat că în luna decembrie 2016, conform statului de plată, intimatul pârât a lucrat 78 ore – Regie (din care 6 ore suplimentare aferente lunii octombrie 2016), a beneficiat de spor pentru condiții grele pentru 78 ore (din care 6 ore suplimentare aferente lunii octombrie 2016) cu valoare de 114 lei şi spor pentru lucru în subteran pentru 78 ore (din care 6 ore suplimentare aferente lunii octombrie 2016) cu valoarea de 48 lei.

Conform pontajului aferent lunii decembrie 2016, intimatul pârât a lucrat 9 zile x 8 ore 72 ore, a fost 10 zile în de Concediu medical şi a beneficiat de o zi  - învoire plătită - conform CCM în vigoare data de 27.12. este zi liberă). Conform pontajului a beneficiat de spor pentru condiții grele pentru 72 ore şi spor pentru lucru în subteran pentru 72 ore.

Conform Fişei de activitate zilnică a autoturismului, foilor de parcurs şi centralizatorului km parcurși, în luna decembrie 2016 intimatul pârât nu a lucrat 8 ore pe zi în condiții grele și în subteran pentru a i se acorda sporul pentru condiții grele și spor pentru lucru în subteran, sporuri care se acordă doar pentru timpul efectiv lucrat, având în vedere că a și condus un autoturism pentru a se deplasa la punctele de lucru.

A mai arătat că în luna ianuarie 2017, conform statului de plată, intimatul pârât a lucrat 164 ore - Regie (din care 4 ore suplimentare aferente lunii noiembrie 2016), a beneficiat de spor pentru condiții grele pentru 164 ore (din care 4 ore suplimentare aferente lunii noiembrie 2016) cu valoare de 240 lei şi spor pentru lucru în subteran pentru 164 ore (din care 4 ore suplimentare aferente lunii octombrie 2016) cu valoarea de 100 lei.

A solicitat reaprecierea probatoriului aflat la dosarul cauzei și admiterea efectuării unei expertize financiar contabile din care să rezulte care este valoarea certă a prejudiciului pe care îl are de recuperat de la intimatul pârât.

A precizat că în perioada în litigiu, 19.12.2017 - prezent, în cadrul subscrisei au fost aplicate 2 CCM-uri care au modificat CIM salariatului, şi anume: CCM nr. _____/15.12.2015 valabil 15.12.2016 - 15.12.2018 (cf Actului Adițional nr. 2  CCM nr. _____/15.12.2018 înregistrat la ITM București sub nr. ____/15.12.2017) (extras - Anexa 4 la întâmpinare şi cerere reconvențională); CCM nr. ____/13.12.2018 valabil în perioada 2018 - 2020 (extras - Anexa 4 la întâmpinare şi cerere reconvențională).

Intimatul pârât își desfășoară activitatea în baza contractului individual de muncă nr. ____/05.08.2013 şi a actelor adiționale la CIM, semnate de ambele părți, în funcția de electrician din cadrul Formației Reparații Electrice la punctul de lucru __________.

Conform Revisal și documentelor aflate la dosarul cauzei la CIM-ul reclamantului au fost făcute următoarele modificări: CIM nr. ____/05.08.2013 (Anexa 4 la întâmpinare şi cerere reconvențională) reclamantul a beneficiat de un salariu brut de 1907 lei și are următoarele sporuri la salariu: spor pentru vechimea în munca  - 25 %; spor de fidelitate – 10%;  spor pentru condiții grele - 11 % ; spor condiții nocive 12 lei.

Act adițional la CIM nr. ____/2013 (Anexa 4 la întâmpinare şi cerere reconvențională), cu aplicabilitate de la 01.01.2015, reclamantul a beneficiat de un salariu brut de 1952 lei şi are următoarele sporuri la salariu: spor pentru vechimea în muncă - 25%; spor de fidelitate - 10%; spor pentru condiții grele - 5%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat; spor pentru lucru în subteran - 12% - spor aplicat la timpul efectiv lucrat.

Act adițional la CIM nr. ____/2013 (Anexa 1 la cererea de apel), cu aplicabilitate de la 01.11.2017, reclamantul a beneficiat de promovare şi a primit un salariu brut de 2051 lei şi are următoarele sporuri la salariu: spor pentru vechimea în muncă - 25%; spor de fidelitate - 10%; spor pentru condiții grele - 5%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat; spor pentru lucru în subteran - 12%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat.

Act adițional la CIM nr. ____/2013 (Anexa 2 la cererea de apel), cu aplicabilitate de la 01.01.2018 (urmare a aplicării OUG nr. 79/2017), reclamantul a beneficiat de un salariu brut de 2843 lei şi are următoarele sporuri la salariu: spor pentru vechimea în muncă - 25%; spor de fidelitate - 10%; spor pentru condiții grele - 5%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat; spor pentru lucru în subteran - 12%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat.

Act adițional la CIM nr. ____/2013 (Anexa 4 la întâmpinare şi cerere reconvențională), cu aplicabilitate de la 01.01.2019, reclamantul a beneficiat de un salariu brut de 3043 lei şi are următoarele sporuri la salariu: spor pentru vechimea în muncă - 25%; spor de fidelitate - 10%; spor pentru condiții grele - 15%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat; spor pentru lucru în subteran - 10%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat.

Act adițional la CIM nr. ____/2013 (Anexa 3 la prezenta), cu aplicabilitate de la 01.01.2020, reclamantul a beneficiat de un salariu brut de 3543 lei şi are următoarele sporuri la salariu: spor pentru vechimea în muncă - 25%; spor de fidelitate - 10%; spor pentru condiţii grele - 15%, spor aplicat la timpul efectiv lucrat; spor pentru lucru în subteran - 10% spor aplicat la timpul efectiv lucrat.

A subliniat apelanta că cele 2 sporuri (pentru condiții grele - 15% şi pentru subteran - 10%) se acordă doar personalului care lucrează în centralele hidroelectrice, câmpuri electrice şi centrale subterane (_______) şi doar pentru timpul efectiv lucrat în aceste condiții speciale.

S-a apreciat că având în vedere aceasta situație de fapt ce reiese din documentele aflate la dosarul cauzei (foile de parcurs, extrasele GPS ale autoturismului, foile de pontaj şi stat de salariu (Anexa 5 şi 6) rezultă fără echivoc ca intimatul pârât care lucrează în general 8 ore pe zi, perioadă în care pe de o parte se deplasează cu autoturismul societății pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu, iar pe de alta parte, primește la salariu pe lângă cele 2 sporuri permanente (vechime şi fidelitate) şi două sporuri nepermanente (spor pentru lucru în condiții grele 15% și spor pentru lucru în subteran 10%), sporuri care nu sunt aplicate la timpul efectiv lucrat, ci la toată perioada în care lucrează angajatul (8 ore pe zi), motiv pentru care  se poate vorbi de plăți nedatorate, salariatul primind un salariu în plata mai mare decât cel care rezultă din activitatea prestată și din contractul individual de muncă, semnat de ambele părți.

Având din vedere că intimatul pârât se deplasează în centralele hidroelectrice aferente ___________ pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu, nu lucrează efectiv 8 ore în condițiile prevăzute de cele 2 sporuri nepermanente, coroborat cu statele de salariu din care rezultă că a primit aceste sporuri şi pentru perioadele în care conduce autoturismul, apreciază ca cererea este motivată, este temeinică şi legală, iar intimatul pârât nu are dreptul să primească spor pentru condiții grele și spor pentru lucru în subteran, decât pentru timpul efectiv lucrat în aceste condiții speciale, motiv pentru care solicită instanţei de judecată să-l oblige la plata sumelor de bani încasate necuvenit începând cu data de 20.12.2016.

Intimatul pârât nu a depus întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, dispoziţiile legale aplicabile în cauză, sentinţa primei instanţe şi motivele de apel, Curtea constată că apelul este nefondat, faţă de următoarele considerente:

Un prim motiv de apel a vizat nemotivarea hotărârii primei instanțe.

Exigenţa motivării hotărârii judecătoreşti este o garanţie a caracterului echitabil al procedurii şi împotriva arbitrariului instanţei, fiind reglementată de dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă. Potrivit acestui text, hotărârea judecătorească va cuprinde, din acest punct de vedere, considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Transpunând dispoziţiile acestei norme în contextul criticilor formulate de apelantă,  Curtea apreciază că obligaţia primei instanţe de a motiva sentinţa pe care a pronunţat-o, priveşte, în esenţă, arătarea situaţiei de fapt pe care a reţinut-o şi a considerentelor de fapt şi de drept pentru care a pronunţat soluţia criticată în apel, criterii legale pe care sentinţa apelată le îndeplineşte.

Motivarea hotărârii judecătoreşti nu reprezintă o chestiune de cantitate şi nici nu obligă instanţa să răspundă tuturor argumentelor de fapt şi de drept ale părţilor, instanţa putând să grupeze unele dintre acestea pe baza unui numitor comun şi să le răspundă în cadrul unui singur considerent. Totodată, este necesară analiza acelor motive şi apărări care sunt esenţiale pentru dezlegarea pricinii, care au aptitudinea de a demonstra analiza efectivă a cauzei, potrivit exigenţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În prezenta cauză, cu privire la nemotivarea sentinței atacate, apelanta a formulat susţineri de maximă generalitate, fără a aduce critici concrete din care să reiasă cu claritate lipsa motivării.

Astfel, apelanta a făcut trimitere doar la modalitatea de apreciere a probelor, susținând că prima instanță nu a luat în considerare toate documentele aflate la dosarul cauzei și nu le-a analizat coroborat, apreciind că, din aceste motive, a pronunțat o hotărâre netemeinică.

Faptul că apelanta nu este de acord cu interpretarea dată de prima instanță probatoriului administrat în cauză, criticând-o ca atare, nu înseamnă că lipsesc argumentele reținute prin indicarea temeiurilor de fapt și de drept aplicabile speței dedusă judecății, aspectele invocate în susținerea acestui motiv de apel putând fi cenzurate de către instanța de apel.

În consecinţă, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat, întrucât motivarea primei instanţe răspunde argumentelor prezentate de părţi, fiind examinate în mod efectiv motivele de fapt şi de drept.

Un al doilea motiv de apel a vizat temeinicia pretenției dedusă judecății, susținând apelanta că intimatul nu a lucrat 8 ore pe zi în condițiile speciale necesare pentru plata sporurilor pentru lucru în subteran şi pentru condiţii grele, invocând ca argument împrejurarea că în timpul orelor lucrate acesta se deplasa cu autoturismul pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu. Din acest punct de vedere, a apreciat apelanta că în mod greșit a fost respinsă proba cu expertiza financiar contabilă.

Curtea reține că în toată perioada dedusă judecății pârâtul ____________ a beneficiat, conform contractului individual de muncă și a actelor adiționale ulterioare, de acordarea unui spor pentru lucru în subteran și a unui spor pentru condiții grele, fapt necontestat în cauză. Ceea ce contestă apelanta este timpul zilnic efectiv lucrat de către pârât în condițiile speciale care îl îndreptățesc la plata acestor sporuri.

Potrivit CCM valabile pentru perioada în litigiu, respectiv CCM nr. ____/15.12.2015 valabil pentru anii 2016-2017 şi CCM nr. ____/12.12.2018 pentru anii 2018-2020, atât sporul pentru lucru în subteran, cât şi sporul pentru condiţii grele se aplică la timpul efectiv lucrat.

De asemenea, în Regulamentul privind acordarea sporurilor şi a altor drepturi salariale al ____________, la capitolele XII şi XIII sunt reglementate cele două sporuri în cauză.

Astfel, în capitolul XII denumit Spor pentru lucru în subteran, art.12.1 alin.4 s-a prevăzut că sporul pentru lucrul în subteran se aplică corespunzător timpului efectiv lucrat în subteran potrivit documentelor stabilite prin procedura de evidență a timpului de lucru, iar în capitolul XIII denumit Spor pentru condiţii grele de muncă sunt prevăzute condiţiile în care este acordat acest spor.

Dispoziții privind evidența timpului lucrat se regăsesc și în Codul muncii.

Astfel, potrivit art.119 alin.1 din Codul muncii, forma iniţială, „Angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și de a spune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat”. Ulterior modificărilor aduse textului de lege menționat prin art. unic pct.4 din Legea nr.88/2018,  conținutul acestuia este următorul: „Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă definit de art.16 ind.1 evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de  muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”.

Având în vedere dreptul angajatorului de organizare a activității și faptul că acesta este cel care organizează timpul de muncă în vederea îndeplinirii procesului de producție, legiuitorul a trasat tot în sarcina sa obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat, fără a indica în concret modalitate de ținere a evidenței. Drept urmare, angajatorul dispune de libertatea de stabilire a acestei modalități.

Evidența orelor de muncă nu este utilă doar controlului inspecției muncii, în scopul respectării timpului de muncă și de odihnă, ci aceasta stă și la baza stabilirii și calcului drepturilor salariale. Potrivit Anexei 2 a Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 2634/2015 privind documentele financiar contabile, documentele primare de evidență a timpului de lucru efectiv stau la baza întocmirii statului de salarii, pentru calcului drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și a contribuțiilor și a altor sume datorate.

În speță, nu s-a făcut dovada că la nivelul unităţii există evidenţe întocmite în condiţiile prevăzute în regulamentul privind acordarea sporurilor şi a altor drepturi salariale, respectiv în CCM-urile valabile în perioada dedusă judecăţii, reprezentantul apelantei precizând instanţei, la termenul din data de 09.12.2020, că evidenţa cu privire la orele lucrate în subteran sau în condiții speciale rezultă din statele de plată şi din foile colective de prezență, unde se arată câte ore au fost lucrate şi care sunt condițiile.

Cum apelantei îi revenea obligația evidențierii timpului lucrat, evidență în temeiul căreia pârâtului i-au fost acordate cele doua sporuri, prin acțiunea dedusă judecății reclamanta contestă practic corectitudinea propriei evidențe. De altfel, această evidenţă nu a fost întocmită în conformitate cu regulamentul privind acordarea sporurilor şi a altor drepturi salariale, respectiv cu CCM-urile valabile în perioada dedusă judecăţii, reclamanta neputându-se prevala de propria culpă, așa cum a reținut și prima instanță.

Ceea ce solicită apelanta este, de fapt, să se înlăture menţiunile din foile colective de prezenţă cu privire la timpul efectiv lucrat de pârât în subteran, respectiv în condiţii grele, menţiuni atestate chiar de unitate, în temeiul altor înscrisuri (fise de activitate zilnică a autoturismului, foi de parcurs, centralizator km parcurşi) din care nici nu reiese timpul efectiv lucrat în condiţiile menţionate, ci durata deplasărilor între diferitele puncte de lucru şi care, în unele cazuri, depăşesc durata normală a timpului de muncă de 8 ore pe zi.

În atare condiții, procedând la calcularea salariului pârâtului care a inclus și contravaloarea sporului pentru lucru în subteran și a sporului pentru condiții grele în raport de numărul de ore efectiv lucrate în aceste condiţii, astfel cum au fost acestea evidențiate de apelantă prin foile colective de prezenţă, pârâtul avea dreptul la plata respectivelor sume, pretențiile reclamantei fiind astfel neîntemeiate.

În acest context, nu se impunea nici efectuarea unei expertize financiar contabile, motiv pentru care nu poate fi primită critica apelantei sub acest aspect.

Pentru considerentele anterior expuse, Curtea constată că apelul este nefondat şi, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin.1 din Codul de procedură civilă, urmează să îl respingă.

Domenii speta

Spete similare