Redeschiderea procesului penal. Obiectul cererii de redeschidere a procesului penal.

Decizie 226/A din 01.07.2020


Prin încheierea penală nr. x/C din 02 martie 2020, pronunţată de Judecătoria Luduş, în dosarul penal nr. x/251/2020, instanţa de fond a respins ca inadmisibilă cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul-condamnat B.V.F., condamnat prin sentinţa penală nr. 105 pronunţată la data de Judecătoria Luduş la data de 14 august 2019 în dosarul penal nr.x/251/2019 definitivă prin neapelare la data de 03 septembrie 2019.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că prin sentinţa penală nr. 150 din 06.10.2017 pronunţată de Judecătoria Luduş în dosar nr. x/251/2017, definitivă prin decizia penală nr. x/A din 26.01.2018 a Curţii de Apel Mureş, inculpatul B.V.F. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de „conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev. de art. 335 al. 1 Cod pen..

În temeiul art. 91 alin.1 Cod pen., s-a dispus  suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare, sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 alin.1 Cod pen..

După rămânerea definitivă a sentinţei penale nr. x din 06.10.2017 pronunţată de Judecătoria Luduş în dosar nr. x/251/2017 prin decizia penală nr. x/A din 26.01.2018 a Curţii de Apel Mureş, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş a realizat demersuri de convocare scrisă a petentului B.V.F., care nu s-a prezentat, acesta nefiind găsit la domiciliu.

Față de aceste împrejurări, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş a sesizat instanța de judecată cu cerere de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, care a făcut obiectul dosarului nr. x/251/2019.

Prin sentința penală nr. x pronunțată la data de 14.08.2019 de către Judecătoria Luduș în dosar nr. x/251/2019, rămasă definitivă prin neapelare la 03.09.2019, s-a admis propunerea formulată de Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş și în conformitate cu dispoziţiile art. 583 Cod proc. pen., raportat la art. 96 alin. 1 Cod pen., s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate condamnatului B.V.F., prin sentinţa penală nr. x din 06.10.2017 pronunţată de Judecătoria Luduş în dosar nr. x/251/2017 definitivă prin decizia penală nr. x/A din 26.01.2018 a Curţii de Apel Mureş și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei de 2 ani închisoare.

În continuare, trecând la analizarea admisibilităţii în principiu a cererii petentului B.V.F., de redeschidere a procesului penal, instanţa a constatat că aceasta nu este admisibilă justificat de următoarele aspecte:

Potrivit dispozițiilor art. 466 alin. 1 Cod proc. pen.  „(1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.”

Prin decizia nr. 22 din 9 iunie 2015, publicată în M. Of. nr. 486 /02.07.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit faptul că ,,în interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanță sau în calea ordinară de atac este consecința rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestației în anulare ori revizuirii.”

În considerentele aceste decizii se arată faptul că ,,scopul redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzută de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor, exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, nemijlocirii, oralității și aflării adevărului, precum și dreptului de a interoga martorii sau părțile din proces.

Prin noțiunea de "proces penal" utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate se înțelege faza de judecată, prin folosirea metodei interpretării restrictive legiuitorul urmărind să asigure posibilitatea reluării, în condițiile legii, a judecării cauzei, din analiza dispozițiilor art. 466 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală rezultând că pot fi supuse acestei proceduri extraordinare doar hotărâri penale definitive: hotărâri de condamnare, hotărâri de renunțare la aplicarea pedepsei și hotărâri de amânare a aplicării pedepsei, prin intermediul cererii de redeschidere a procesului penal putându-se critica, exclusiv, hotărâri definitive prin care se rezolvă fondul cauzei (condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei), persoana condamnată în lipsă putând contesta nu atât soluția definitivă pronunțată în cauza sa, cât mai ales procedura de desfășurare a judecății în lipsa sa, prin înfrângerea principiilor contradictorialității, nemijlocirii, reguli de bază ale judecății.”

Având în vedere faptul că prin sentinţei penala nr. 105 din 14.08.2019 pronunţată în dosarul nr. x/251/2019 al Judecătoriei Luduş, instanţa nu a soluţionat fondul cauzei, nepronunţându-se dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, ci doar a dispus revocarea executării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, instanța a reținut că cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul B.V.F. nu este admisibilă prin prisma obiectului, nefiind în prezenţa unei hotărâri de condamnare, ci în prezenţa unei proceduri privind executarea pedepsei.

În raport de cele de mai sus, în baza art. 469 alin. (4) Cod proc. pen., instanța a respins cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul B.V.F. condamnat prin sentinţa penală nr. 105 pronunţată de  Judecătoria Luduş la data de 14 august 2019 în dosarul penal nr. x/251/2019 definitivă prin neapelare la data de 03 septembrie 2019, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul, solicitând redeschiderea procesului penal. În motivare se arată că acesta a fost plecat în Germania, nefiind anunţat sau citat de la domiciliul său.

Examinând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr. 214/251/2020 al Judecătoriei Luduş, a motivelor invocate, precum şi din oficiu, în limitele efectului devolutiv şi neagravării situaţiei în propria calea de atac, potrivit dispoziţiilor art. 417 şi art. 418 Cod procedură penală, instanţa de control judiciar a respins ca nefondată calea de atac având în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 466 alin. 1 Cod procedură penală, respectiv hotărârea în baza căreia petentul a fost încarcerat nu este o hotărâre prin care să se fi procedat la judecarea inculpatului, fiind doar o hotărâre prin care a fost revocată suspendarea sub supraveghere a unei pedepse de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 150 din 06.10.2017 pronunţată de Judecătoria Luduş în dosar nr. 34/251/2017, definitivă prin decizia penală nr. 39/A din 26.01.2018 a Curţii de Apel Mureş.

În acest sens au fost invocate de către prima instanţă dispoziţiile deciziei nr. 22 din 9 iunie 2015, publicată în M. Of. nr. 486 /02.07.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin care s-a stabilit că “obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii.” 

S-a mai invocat şi hotărârea Curţii Europene de Justiţie nr. C-571/17 PPU având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Rechtbank Amsterdam (Tribunalul din Amsterdam, Țările de Jos), prin decizia din 28 septembrie 2017, primită de Curte în aceeași zi, în procedura referitoare la executarea unui mandat european de arestare emis împotriva lui S.A., prin care s-a stabilit că „În ipoteza în care persoana în cauză a fost prezentă în persoană la procesul penal care a condus la decizia judiciară prin care a fost în mod definitiv declarată vinovată de săvârșirea unei infracțiuni și prin care i a fost aplicată, pe acest temei, o pedeapsă privativă de libertate a cărei executare a fost ulterior suspendată în parte sub rezerva respectării anumitor condiții, noțiunea „proces în urma căruia a fost pronunțată decizia”, în sensul articolului 4a alineatul (1) din Decizia cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009, trebuie interpretată în sensul că nu vizează o procedură ulterioară de revocare a acestei suspendări, întemeiată pe încălcarea condițiilor respective pe durata termenului de supraveghere, dacă decizia de revocare adoptată în urma acestei proceduri nu modifică nici natura, nici nivelul pedepsei pronunțate inițial.”

În consecinţă, având în vedere argumentele menţionate anterior, s-a constatat că cererea petentului nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 466 Cod procedură penală, motiv pentru care apelul acestuia va fi respins ca nefondat.