Procedura insolvenței. Numirea unui nou membru al comitetului creditorilor. Art.16 din Legea nr. 85/2014

Prin încheierea din 24 mai 2021, Tribunalul Suceava – Secţia a II-a civilă a desemnat comitetul creditorilor debitoarei S.C. X S.R.L. în următoarea componenţă: D.G.R.F.P. – preşedinte, S.M.– membru, S.C. E.ON Energie România S.A.; a respins, ca prematur introdusă, cererea formulată de către administratorul special al debitoarei, privind sesizarea judecătorului sindic, în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar; a fixat termen pentru continuarea procedurii la data de 28 iunie 2021, ora 9:00.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs creditoarea S.C. Y S.A. Jilava, solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii recurate şi admiterea cererii de completare şi confirmare a componenţei comitetului creditorilor debitoarei X S.R.L.

După o scurtă prezentare a situaţiei de fapt, recurenta, făcând referire la dispoziţiile art. 12 şi 16 alin. 1-5 din Legea nr. 85/2006, arată că, din interpretarea acestora rezultă că încheierea judecătorului sindic este nelegală, din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, conform art. 16 alin. 1 şi 2 din Legea 85/2006, judecătorul-sindic are atribuţia de a desemna un comitet al creditorilor numai iniţial, ulterior deschiderii procedurii şi întocmirii tabelului preliminar de creanţe.

Judecătorul-sindic, ulterior desemnării iniţiale a comitetului creditorilor, nu mai are pe parcursul procedurii atribuţia de alegere/desemnare a unui alt comitet al creditorilor, această atribuţie revenind adunării creditorilor, conform art. 16 alin. 4 din Legea 85/2006.

În cauză, prin hotărârea adunării creditorilor din 24.05.2011 s-a dispus constituirea comitetului creditorilor, în condiţiile prevăzute de art. 16 din Legea 86/2006, astfel:

-Banca Comercială Română S.A. - preşedinte şi membru;

-V.S. S.R.L. – membru;

-Y S.R.L. – membru;

Prin desemnarea membrilor comitetului creditorilor în componenţa care presupune excluderea recurentei şi înlocuirea cu creditorul E.ON Energie România S.A., judecătorul-sindic a depăşit atribuţiile şi a încălcat voinţa creditorilor exprimată în mod legal prin hotărârea adunării creditorilor din 24.05.2011.

Prin cererea formulată, recurenta a solicitat completarea şi confirmarea componenţei comitetului creditorilor debitoarei X S.R.L., după cum urmează:

1. S.M.I. - membru şi preşedinte - categoria creanţelor garantate - procent 84% - valoare creanţă – 22.453.774,37 lei;

2. D.G.R.P.F. Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava categoria creanţelor bugetare - procent 3,67% - valoare creanţă – 977.736 lei;

3. Y S.A. - categoria creanţelor chirografare - procent 5,17% - valoare creanţă – 1.375.897,14 lei.

Această cerere a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 şi a avut în vedere faptul că societatea V., care făcea iniţial parte din compunerea comitetului creditorilor, a fost radiată.

În motivare, a arătat că sunt deja membri recurenta şi S.M. cu C.M., iar creditoarea D.G.R.P.F. Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, din categoria creanţelor bugetare, cu o pondere de 3,87% din masa credală, şi-a exprimat disponibilitatea de a face parte din Comitetul creditorilor debitoarei X S.R.L., motivat de faptul că face parte din categoria creanţelor bugetare şi conform ordinii valorii creanţei, în baza art. 16 alin. 1), poate înlocui societatea radiată care a făcut parte din Comitetul creditorilor.

Solicitarea recurentei nu a fost una de alegere a unui alt comitet al creditorilor, pentru că judecătorul sindic nici nu putea proceda la alegerea altui comitet, dar şi pentru că acesta fusese deja ales de către creditori, ci numai completarea componenţei membrilor existenţi cu un alt creditor faţă de încetarea existenţei unuia dintre cei iniţiali.

În această situaţie, judecătorul-sindic avea, potrivit art. 16 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, numai atribuţie de a consemna, prin încheiere, modificarea componenţei acestuia, în sensul arătat de recurentă.

Pe de altă parte, şi dacă am accepta că ne-am fi aflat la momentul la care judecătorul sindic ar fi avut prerogativa desemnării unui comitet al creditorilor, nu au fost respectate dispoziţiile legale.

Conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic poate desemna un comitet format din 3-5 creditori, dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare.

Analizând tabelul definitiv al creanţelor debitoarei X rezultă că recurenta deţine cea mai mare creanţă prin valoare din categoria creanţelor garantate, excluzând creanţa deţinută de societatea Coraur S.R.L., care a fost radiată.

Creanţa recurentei este în cuantum de 1.375.897,14 lei, în timp ce creanţa E.ON Energie România S.A. este de numai 264.875,16 lei.

Instanţa nu putea să desemneze un comitet al creditorilor în componenţa căruia să intre societatea E. On Energie România S.A., în detrimentul recurentei, faţă de dispoziţiile imperative ale Legii nr. 85/2006, care prevăd criterii ce trebuie avute în vedere la desemnarea comitetului.

Mai mult, şi desemnarea preşedintelui comitetului creditorilor s-a realizat în mod nelegal.

Dispoziţiile art. 16 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 prevăd expres că desemnarea preşedintelui se face pe baza propunerii creditorilor.

Fără să reitereze nelegalitatea prin raportare la faptul că exista deja un preşedinte al comitetului creditorilor desemnat de adunarea creditorilor, judecătorul-sindic nu a avut în vedere propunerea creditorilor, aflându-ne în situaţia în care actuala componenţă a comitetului creditorilor reflectă exclusiv voinţa judecătorului-sindic.

Pe cale de consecinţă, având în vedere că încheierea din recurată este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 85/2006, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a încheierii, cu consecinţa admiterii cererii de completare şi confirmare a componenţei comitetului creditorilor debitoarei X S.R.L. în forma solicitată de recurentă.

În drept, invocă dispoziţiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, coroborat cu art. 8 alin.  2 din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 304 pct. 9 şi art. 3041 din Codul de procedură civilă de la 1865.

Prin întâmpinare, M.R.L. Iaşi S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. X S.R.L. Suceava, a solicitat respingerea recursului ca fiind, în principal, tardiv, şi în subsidiar netemeinic, cu consecinţa păstrării hotărârii atacate, conform celor prezentate infra.

Făcând o scurtă prezentare a situaţiei de fapt, arată că recursul este tardiv formulat.

În prealabil, supune atenţiei prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, în forma aplicabilă la data deschiderii procedurii.

Încheierile de şedinţă nu fac parte din hotărârile care se comunică părţilor, acestea putând fi consultate la dosarul cauzei, astfel încât, termenul căii de atac curge, în cazul acestora, de la data pronunţării. Cel mult, reclamanta ar fi putut promova o cerere de repunere în termen în cazul în care, din motive temeinice, a luat cunoştinţă de soluţia pronunţată la o dată ulterioară, în schimb, este lesne de observat că o astfel de solicitare nu a fost formulată.

Or, încheierea atacată din dosarul nr. 8678/86/2010** aflat pe rolul Tribunalului Suceava a fost pronunţată la 24.05.2021, moment de la care a început să curgă termenul legal de 7 zile pentru promovarea căii de atac.

Cum termenul de recurs de 7 de zile este un termen procedural şi se calculează conform art. 181 alin. (1) pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă, rezultă că ultima zi a acestuia este marcată de data de 02.06.2021.

Astfel, raportat la cadrul legal incident în prezenta cauză, recursul antamat de creditoarea Y S.A., se situează, din punct de vedere temporal, cu mult în afara termenului imperativ de decădere impus de legea aplicabilă în cauză, întrucât acesta a fost înregistrat la Tribunalul Suceava la data de 09.06.2021, aspect constatat în urma consultării portalului instanţei.

Or, în situaţia nerespectării termenelor procedurale legale, potrivit art. 185 Noul Cod de procedură civilă, partea este decăzută din dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a recursului. Aşa fiind, nerespectarea termenului de promovare a căilor de atac conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit normei legale enunţate.

În consecinţă, promovând recursul cu depăşirea termenului defipt de lege, creditoarea este decăzută din dreptul de a mai exercita calea de atac, iar sancţiunea declarării unui recurs peste termen nu poate fi decât respingerea acestuia, ca tardiv formulat, aspect potrivit căruia, solicită ca instanţa să procedeze în consecinţă.

Calea de atac este netemeinică.

Făcând referire la dispoziţii art. 16 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, arată că desemnarea unui comitet format din 3-5 creditori nu este o obligaţie a adunării generale a creditorilor, nici a judecătorului-sindic, ci o facultate. Desemnarea comitetului creditorilor se justifică atunci când numărul creditorilor este foarte mare, fiind mai puţin costisitor pentru creditori şi mai facil să reunească un număr redus al creditorilor, aleşi dintre creditorii reprezentativi, deţinând creanţele cele mai mari din categoria din care fac parte, pentru a exercita atribuţiile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 85/2006.

În speţă, Comitetul creditorilor debitoarei X S.R.L era format din K.E. S.R.L., Y S.A. şi V.S. S.R.L. În urma verificărilor efectuate de către lichidatorul judiciar, a constatat faptul că, S.C. V.S. S.R.L. este radiată de la data de 17.09.2019, motiv pentru care, în comitetul creditorilor au rămas doar K.E. S.R.L. şi Y S.A.

Ca o paranteză relevantă, este de menţionat faptul că, la un moment dat, atunci când creditorul K.E. S.R.L. a cesionat creanţa sa către două persoane fizice, respectiv S.M.I. şi C.M.s, s-a încercat ca aceştia să ia locul cedentului, indicând aceea că cesionarii ar primi, în mod automat, şi calitatea de membri ai Comitetului creditorilor. Dacă am fi admis această teză, ar fi însemnat să ne regăsim în situaţia absurdă în care Comitetul creditorilor să aibă 4 membri şi 2 preşedinţi - situaţie care ar fi încălcat dispoziţiile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, care prevăd, în mod expres, că, Comitetul creditorilor poate fi format din 3 sau 5 membri. În realitate, scopul era ca administratorul special C.I. Ioan să influenţeze procedura debitoarei prin C.M., care se presupune a fi rudă cu C.I.

Având în vedere că nu putem considera comitetul creditorilor ca fiind unul valid, căci au rămas doar 2 membri, judecătorul sindic, prin încheierea din 24 mai 2021 a desemnat comitetul creditorilor în următoarea componenţă: D.G.R.F.P. Iaşi - A.J.F.P. Suceava - preşedinte, S.M. - membru şi E.ON Energie România S.A. - membru.

Principalul rol al Comitetului creditorilor este acela de a fi un organ reprezentativ al Adunării creditorilor şi de a reprezenta interesul concursual al tuturor creditorilor înscrişi la masa credală a societăţii debitoare, prin informarea acestora despre eventualele incidente de procedură care le pot afecta interesul.

De asemenea, alături de atribuţiile enumerate expres de legiuitor, în cuprinsul legii insolvenţei se regăsesc şi alte prerogative recunoscute acestui organ reprezentativ al creditorilor.

În aceste condiţii, voinţa legiuitorului este aceea ca, în Comitetul creditorilor să existe câte un reprezentant al tuturor categoriilor de creanţe înscrise la masa credală, iar această premisă legală nu poate fi ignorată sau înfrântă prin voinţa unui singur creditor majoritar în cauză.

Pentru a preîntâmpina lipsa unui comitet al creditorilor motivat de radierea unei societăţi sau votarea în cadrul şedinţelor comitetului creditorilor de către C.I. prin interpuşi (a se vedea votul creditoarei Y S.A. pentru şedinţa adunării creditorilor din 14.04.2021, vot care a fost întocmit de către dl. C.I. şi transmis către creditoarea Y S.A. spre semnare şi ştampilare - anexează dovada transmiterii votului prin intermediul poştei electronice), în mod corect judecătorul sindic a decis desemnarea, în calitate de preşedinte şi membri, a D.G.R.F.P. Iaşi - A.J.F.P. Suceava - preşedinte, S.M. - membru şi E.ON Energie România S.A. - membru.

Faţă de ansamblul considerentelor prezentate, a solicitat respingerea recursului antamat, ca fiind, în principal, tardiv şi, în subsidiar, netemeinic, cu consecinţa păstrării încheierii din 24 mai 2021 pronunţată în dosarul nr. 8678/86/2010** de către Tribunalul Suceava.

Examinând recursul de faţă, curtea a constatat că acesta este întemeiat.

Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. 1, 4, 5 din Legea nr. 85/2006: „(1) Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul creditorilor, un comitet format din 3 - 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare. Dacă din cauza numărului mic de creditori judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. b) şi f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor. (4) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic. (5) Dacă nu se va obţine majoritatea necesară, se va menţine comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalţi membri ai comitetului creditorilor, judecătorul-sindic va consemna, prin încheiere, modificarea componenţei acestuia, astfel încât criteriile prevăzute la alin. (4) să fie respectate în toate fazele procedurii.”

Din interpretarea gramaticală şi sistematică a acestor texte legale, rezultă că, în cazul numirii membrilor comitetului creditorilor de către adunarea creditorilor, în situaţia în care o parte din locuri se vacantează, din diverse motive, judecătorul sindic va consemna, prin încheiere, modificarea componenţei comitetului, la propunerea administratorului judiciar sau a celorlalţi membri. Ulterior, la prima şedinţă a adunării creditorilor, aceştia pot alege alţi creditori pentru locurile vacante, în condiţiile art. 16 alin. 4 din lege, ori, dacă nu se obţine majoritatea necesară, se vor menţine membrii desemnaţi de judecătorul sindic.

În speţă, judecătorul sindic a fost sesizat cu propunerea de numire a doi membri în comitetul creditorilor, în urma vacantării locurilor ocupate iniţial de B.C.R. S.A. şi V. S.R.L. Prin urmare, în concordanţă cu cele arătate anterior, acesta nu putea desemna un nou comitet al creditorilor, ci trebuia să desemneze doar doi membri pentru locurile devenite vacante, recurenta păstrându-şi calitatea de membru dobândită prin votul adunării creditorilor.

Cum desemnarea acestor membri este o atribuţie a judecătorului sindic, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 1, 5 din lege, iar, prin sentinţa atacată, judecătorul sindic a depăşit limitele învestirii, curtea a admis recursul, în baza art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Domenii speta

Spete similare