Acordarea gradului pentru persoanele prevăzute de art. 36 alin. 1 lit. e) şi h) din Legea nr. 80/1995. Condiţia vechimii în structurile m.a.i.

Decizie 373 din 06.04.2022


Prin cererea nr. 3287/86/2021 din data de 03.08.2021, reclamanta X a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie pentru Situaţii de Urgenţă, ca prin sentinţa pe care o va pronunţa să dispună următoarele:

- obligarea pârâtului la emiterea unui act administrativ prin care să îi fie acordat gradul militar de „căpitan”, corespunzător vechimii sale în structurile Ministerului Afacerilor Interne, conform dispozițiilor art. 52 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 80/1995, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 101/2019, coroborate cu dispozițiile art. 3 alin. (2) lit. c) din Anexa nr. 6 la O.M.A.I. nr. 177/2016, așa cum a fost modificat și completat prin O.M.A.I. nr. 82/2019, începând cu data de 09.07.2019;

- obligarea pârâtului la recunoașterea vechimii în gradul militar de „căpitan”, începând cu data de 09.07.2019;

- obligarea pârâtului la acordarea drepturilor salariale constând în diferența dintre drepturile salariale aferente soldei de grad corespunzătoare gradului militar de „căpitan” și cea aferentă gradului militar de „sublocotenent”, începând cu data de 09.07.2019, iar pentru viitor, acordarea soldei de grad corespunzătoare gradului de „căpitan”, până la acordarea unui grad superior, conform art. 7 din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin sentinţa nr. 732 din 04 noiembrie 2021, Tribunalul Suceava – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a admis în parte acţiunea, obligând pârâtul la acordarea gradului militar reclamantei, corespunzător vechimii acesteia în structurile M.A.I., respectiv căpitan, cât şi la acordarea diferenţelor salariale aferente, începând cu data de 09.07.2019.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâtul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bucovina” al Judeţului Suceava. În motivare, a arătat că instanţa de fond a obligat recurentul la acordarea gradului militar reclamantei, corespunzător vechimii acesteia în structurile M.A.I., respectiv „căpitan”, cât  şi la acordarea diferenţelor salariale aferente. Din analiza art. 52 a Legii nr. 80/1995 a rezultat instituirea a două reguli: prima, generală, cu privire la acordarea gradelor militare, cea de-a doua fiind specială şi privind acordarea gradelor militare pentru cadrele din M.A.I.

Anterior datei de 01.12.2017, când a fost trecut în corpul ofiţerilor, reclamanta a fost subofiţer şi, prin urmare, a fost încadrată în funcţii care nu prevedeau studii superioare ca cerinţă de pregătire de bază. În consecinţă, perioada anterioară datei mai sus menţionată nu poate fi considerată vechime în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportat la atribuţiile din fişa postului, aşa cum prevede art. 52 alin. (3) din Legea nr. 80/1995. În acest sens, a invocat art. 3 din H.G. nr. 611/2008, art. 4 lit. h) din OMAI nr. 177/2016, art. 36 alin. (1) lit. e) şi art. 52 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 şi art. 3 alin. (2) din Anexa nr. 6 la OMAI nr. 177/2016.

Din prevederile legale menţionate mai sus a rezultat că reclamanta nu are dreptul de a i se acorda gradul militar de căpitan, deoarece nu a avut la pregătirea de bază studii superioare.

În drept, a invocat art. 224 alin. (3), art. 411 alin. (2) Codul de procedură civilă şi a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Examinând legalitatea sentinţei recurate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, curtea a reţinut următoarele:

Recurentul pârât invocă motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C.pr.civ. și susține că nelegalitatea sentinței atacate derivă din greșita interpretare sau aplicare a normelor de drept material, în concret a prevederilor art. 36 alin. 1 lit. e) și art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, în sensul că intimata reclamantă nu îndeplinește condițiile de vechime în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite pentru a i se acorda gradul militar „căpitan” întrucât anterior datei de 01.12.2017 (când a fost trecută în corpul ofițerilor) a deținut gradul de subofițer și prin urmare a fost încadrată în funcție care nu prevedea ca cerință la pregătirea de bază, studii superioare. 

Criticile recurentului pârât sunt neîntemeiate.

Curtea a reţinut că obiectul învestirii instanţei în prezenta cauză vizează obligarea recurentului pârât la acordarea gradului militar corespunzător vechimii, respectiv căpitan conform art.52 alin. 4 lit. c) din Legea nr.80/1995, astfel cum a fost modificată şi completată, începând cu 9.07.2019. Cererea de faţă a fost formulată după ce Legea nr. 80/1995 a fost modificată prin Legea nr.101/2019, fără a se solicita aplicarea retroactivă a noii forme legislative situaţiei juridice născute în privinţa intimatei reclamante cu ocazia trecerii în corpul ofiţerilor, respectiv la 18.03.2019.

Art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, în forma aplicabilă prezentei proceduri, arată că în Ministerul Afacerilor Interne, persoanelor prevăzute la art.36 alin.1 lit.e) şi h) li se acordă gradul în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel: a) sub 5 ani - sublocotenent; b) între 5 şi 10 ani - locotenent; c) peste 10 ani - căpitan.

Art. 36 alin.1 lit.e) şi h) din lege se referă la ofiţerii în activitate care provin din: maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti, în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ superior.

Prin urmare, intimata reclamantă, care este ofiţer în activitate provenit din subofiţer, poate beneficia de gradul de căpitan ţinând seama de vechimea acesteia în sistem, de peste 10 ani.

Într-adevăr, raportat la susţinerile recurentei pârâte, Legea nr. 80/1995 prevede un stagiu minim în grad pentru accederea la gradul următor, însă în discuţie nu este o asemenea promovare, ci recunoaşterea gradului militar corespunzător vechimii, în temeiul art. 52 alin. 4 lit. c) din Legea nr.80/1995.

Mai mult, art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 intrat în vigoare la data de 16.05.2019 nu prevede condiții pe care intimata reclamantă să nu le îndeplinească, precum acumularea vechimii prin îndeplinirea unor competențe specifice studiilor superioare.

În situaţia intimatei reclamante, dacă s-ar reţine că acesteia nu i se pot aplica prevederile menţionate, s-ar ajunge să se restrângă sfera beneficiarilor dreptului de valorificare a întregii vechimi în structurile Ministerului Afacerilor Interne numai la acei subofiţeri care au trecut în corpul ofiţerilor după data intrării în vigoare a legii noi, fără a exista o condiţionare legală expresă în acest sens, câtă vreme, prin ipoteză, este îndeplinită cerinţa ca ofiţerul să provină din rândul persoanelor prevăzute de art.36 alin.1 lit.e) şi h) din lege. Or, cazurile în care se restrânge exerciţiul unui drept ar trebui să fie expres şi limitativ prevăzute de lege, aşa cum dispune art.10 Cod civil, iar nu adăugate pe cale de interpretare.

Curtea a notat şi că, în decizia nr. 9/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că dispoziţiile art. 52 alin.4 din Legea nr. 80/1995, introduse prin Legea nr.101/2019, sunt clare, iar jurisprudenţa înaintată instanţei supreme de către alte instanţe în procedura menţionată reţine că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr.101/2019, acordarea gradului, pentru persoanele prevăzute de art.36 alin.1 lit.e) şi h) din Legea nr.80/1995, este guvernată de legea în vigoare la data la care se solicită acordarea gradului, fără a prezenta relevanţă momentul la care persoanele respective au trecut în corpul ofiţerilor, câtă vreme nu se solicită aplicarea legii noi pentru o perioadă anterioară intrării ei în vigoare, ci pentru viitor.

Așadar, față de cele arătate mai sus, curtea a apreciat că interpretarea dată de instanța de fond dispozițiilor 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 101/2019 este corectă, astfel încât, în temeiul art. 496 C.pr.civ., a respins recursul promovat de pârât, ca nefondat.