Clarificare latură obiectivă a infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătură privată. Reținerea în sarcina inculpatei a săvârşirii, printr-o singură acţiune, a nouă infracţiuni de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Deşi inculpata a realizat o singură acţiune de instigare, aceasta a fost adresată mai multor persoane determinate, care fiecare în parte a comis o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, la săvârşirea cărora inculpata a participat în calitate de complice.

În condiţiile în care fiecare autor al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată a comis o infracţiune distinctă, inculpata a contribuit la săvârşirea fiecăreia dintre aceste infracţiuni, în forma instigării, astfel încât are calitatea de instigator în raport cu fiecare dintre infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

De asemenea, înscrisurile constând în ofertele privind publicarea unor felicitări cu ocazia zilei de 8 martie, falsificate integral cu indicarea unei date nereale erau de natură să producă consecinţe juridice, întrucât creau aparenţa că a existat o procedura legală de achiziţie publică a serviciilor de publicare a felicitărilor, în condiţiile în care în realitate nu a existat o astfel de procedură. Drept urmare, acest motiv nu justifica respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, ci doar clarificarea laturii obiective a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Art. 47 raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal

Prin sentința penală nr. 338/18.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. .../118/2020 s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în dosarul de urmărire penală nr. 90/P/2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa cu inculpata [...] şi trimite cauza la procuror în vederea continuării urmăririi penale.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile de judecată rămân în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că acordul de recunoaştere a vinovăţiei este încheiat între inculpata [...] şi procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, după punerea în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţa din data de 06.08.2020, în conformitate dispozițiile cu art. 478 alin. 1 Cod procedură penală.

Iniţiativa încheierii acestui acord a aparţinut inculpatei [...], fiind astfel respectate şi dispoziţiile art. 478 alin. 3 Cod procedură penală.

Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei au fost stabilite prin avizul prealabil şi scris al procurorului șef de secție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție din data de 07.08.2020, acesta avizând şi efectele acordului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 478 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală.

Prezentul acord de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea de către inculpata [...] a comiterii faptei prevăzute de 47 raportat la art. 322 Cod penal (instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată) şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală (făcându-se trimitere la declaraţia acesteia din data de 07.08.2020) şi priveşte felul şi forma sancțiunii penale, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei în condițiile art. 80-82 Cod penal, fiind respectate dispoziţiile art. 479 Cod procedură penală.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost încheiat în formă scrisă, conform art. 481 alin. 1 Cod procedură penală și cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 482 Cod procedură penală: data și locul încheierii; numele, prenumele și calitatea celor între care s-a încheiat; datele prevăzute de art. 107 alin. 1 Cod procedură penală, referitoare la inculpat; descrierea faptei ce formează obiectul acordului; încadrarea juridică a faptei şi pedeapsa prevăzută de lege; probele şi mijloacele de probă; declaraţia expresă a inculpatului prin care recunoaşte comiterea faptei şi acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală; felul, cuantumul şi forma de executare a pedepsei; semnăturile procurorului, ale inculpatului şi ale avocatului.

Prezentul acord are ca obiect o instigarea la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani alternativ cu pedeapsa amenzii, aşadar sub limita pedepsei de 15 ani închisoare, prevăzută de art. 480 alin. 1 Cod procedură penală, iar inculpata a fost asistată de avocat ales la încheierea acordului.

În continuare, instanța reține că din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale rezultă nelegalitatea soluției cu privire la care s-a ajuns, sub două aspecte, care justifică respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției și trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea urmăririi penale, conform art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, pentru considerentele ce urmează:

În fapt, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța s-a sesizat din oficiu cu privire la posibila săvârșire a infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 – în legătură cu achiziționarea frauduloasă a unor servicii de publicitate, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. 1 Cod penal – în legătură cu antedatarea ofertelor de către agenții economici și fals intelectual, prevăzută de art. 321 Cod penal – în legătură cu consemnarea în mod nereal de către reprezentanții Primăriei Medgidia a datelor despre realizarea achizițiilor.

Inculpata [...] ocupă funcția de consilier superior în cadrul Primăriei municipiului Medgidia. Astfel cum rezultă din datele extrase în urma percheziției informatice efectuată asupra terminalelor mobile marca Samsung S10+ cu seriile IMEI-1 ... și IMEI-2 ... și marca iPhone 8 cu seria IMEI ..., aceasta comunica, pe un grup creat prin intermediul aplicației WhatsApp, intitulat „[...]”, cu reprezentanții presei locale din județul Constanța. În data de 07.03.2020, aceasta a solicitat pe grupul respectiv persoanelor care dețin publicații de știri locale, scrise sau online, să publice câte o felicitare cu ocazia zilei de 8 Martie, în numele Primarului municipiului Medgidia, contravaloarea serviciului urmând a fi de 2000 lei. Publicarea felicitării a fost confirmată pe grup de persoanele care folosesc următoarele pseudonime: ...

Inculpata le-a solicitat persoanelor care au confirmat publicarea felicitării să transmită dovada publicării și să întocmească facturi fiscale către Primăria municipiului Mangalia, contravaloarea acestui serviciu urmând a fi de 2000 lei cu TVA.

În data de 09.03.2020, inculpata [...] a trimis pe același grup, la ora 11:02, mesajul cu următorul conținut: „Vă rog să îmi trimiteți câte o ofertă pentru felicitarea publicată cu data de la începutul lunii martie”.

Totodată, într-o discuție purtată pe aceeași aplicație numai cu numita [...] din 09.03.2020, inculpata [...] îi explică acesteia modul în care trebuie să trimită oferta pentru felicitarea publicată în data de 8 Martie 2020.

În urma percheziției domiciliare efectuate la sediul Primăriei municipiului Medgidia în data de 13 aprilie 2020, au fost ridicate o serie de înscrisuri, relevanță juridică pentru prezenta cauză având ofertele înregistrate în evidențele instituției, emise de agenții de presă, în vederea publicării unei felicitări cu ocazia zilei de 8 martie.

Aceste documente atestă situația de fapt reținută de procuror în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției, respectiv că ofertele au fost trimise Primăriei în perioada 8 - 9 martie 2020, iar nu înainte de prestarea serviciului. Totodată, acestea se coroborează cu datele obținute din percheziția informatică, în sensul că inculpata [...] a solicitat reprezentanților presei ca după prestarea serviciilor să întocmească o ofertă antedatată, pentru a da o aparență de legalitate procedurii de achiziție a serviciilor, precum și cu declarația prin care inculpata recunoaște faptele reținute în sarcina sa.

Prin urmare, printr-o acțiune unică, realizată pe grupul de WhatsApp în data de 09.03.2020, inculpata a determinat reprezentanții presei prezenți în grupul de discuții respectiv să întocmească oferte de publicare a felicitării respective, solicitând în mod concret ca aceasta să conțină o dată de la începutul lunii, anterioară prestării serviciilor.

Deși în acest sens procurorul reține că un număr de 9 persoane (...) au întocmit înscrisurile conform cerințelor inculpatei, în sarcina inculpatei s-a reținut o unică instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Or, câtă vreme cele nouă persoane instigate nu sunt coautori la aceeași posibilă infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ci au întocmit nouă înscrisuri distincte, în numele a nouă entități juridice distincte, instanța apreciază că încadrarea corectă a faptei descrise în acordul de recunoaștere a vinovăției este aceea de a reține nouă infracțiuni de instigare la fals material în înscrisuri sub semnătură privată, comise în concurs ideal conform art. 38 alin. 2 Cod penal, printr-o acțiune unică, astfel cum a fost descrisă anterior.

De altfel, nici acordul de recunoaștere a vinovăției, nici ordonanțele prin care s-a început efectuarea urmăririi penale sau prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală nu conțin o analiză referitoare la stabilirea încadrării juridice, care s-ar fi impus dat fiind faptul că au fost instigate mai multe persoane și din care să rezulte de ce s-a reținut unitatea de infracțiune.

Prin urmare, greșita încadrare juridică a faptei constituie un motiv de nelegalitate a acordului de recunoaștere a vinovăției, acesta urmând a fi respins în temeiul art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală.

În continuare, instanța apreciază că soluția la care procurorul și inculpata au ajuns este nelegală și din perspectiva îndeplinirii condițiilor de tipicitate obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind incident cazul prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b teza întâi Cod procedură penală.

Conform art. 322 alin. 1 Cod penal, falsificarea unui înscris sub semnătură privată se poate realiza atât prin alterare sau contrafacere (fals material), cât și în modalitatea prevăzută de art. 321 Cod penal, prin consemnarea unor împrejurări nereale în cuprinsul înscrisului, ori prin omisiunea consemnării unor împrejurări (fals intelectual).

Deși legislația substanțial penală nu prevede în mod expres, doctrina de specialitate și practica judiciară au apreciat că pentru existența tipicității obiective a infracțiunilor de fals în înscrisuri este necesar ca înscrisul falsificat să aibă valoare probatorie, să fie destinat circuitului juridic sau să aibă relevanță juridică. Cu alte cuvinte, înscrisul care conține înscrieri nereale trebuie să fie apt să producă efecte juridice, să poată genera consecințe juridice în raport de conținutul său.

Art. 322 alin. 1 Cod penal face trimitere la art. 320 și art. 321 din același act normativ, astfel încât elementul material al infracțiunii analizate este similar cu cel al infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, respectiv cu cel al infracțiunii de fals intelectual.

În cauza de față, procurorul a reținut că elementele nereale din înscrisuri constau în datele la care au fost întocmite ofertele de servicii, iar acestea produc efecte juridice din perspectiva respectării dispozițiilor legale ale Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 și ale Legii nr. 98/2016, creând aparența respectării procedurilor referitoare la achiziționarea de servicii, prin testarea pieței. Cu toate acestea, acordul nu conține o analiză a elementului material, respectiv dacă acțiunea de instigare a fost urmată de o executare în sensul contrafacerii unui înscris sau a atestării unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Distincția este importantă întrucât în cazul în care elementul material este reprezentat de contrafacerea întregului înscris, fapta poate fi tipică, acesta fiind apt să producă efecte juridice.

Întrucât descrierea faptei din cuprinsul actului de sesizare face referire exclusiv la antedatarea înscrisurilor, iar nu la falsificarea acestora în integralitate (situația premisă pentru a reține întrunirea elementelor constitutive a falsului intelectual constă în preexistența unei situații de fapt care să impună redactarea unui înscris, însă dacă înscrisul se referă la un eveniment inexistent, se reține falsul material în modalitatea contrafacerii), instanța va analiza infracțiunea reținută în sarcina inculpatei prin prisma determinării celor nouă persoane să ateste în înscrisurile sub semnătură privată o împrejurare nereală constând în data întocmirii ofertelor.

În aprecierea instanței, ceea ce este apt a produce consecințele juridice reținute de procuror în argumentarea soluției sale nu este data inserată de emitentul ofertei în cuprinsul acesteia, ci viza instituției publice de înregistrare, aceasta fiind sigura dată relevantă pentru a determina ziua depunerii înscrisului.

De altfel, este de observat faptul că din cele cincisprezece oferte înaintate Primăriei municipiului Medgidia, nouă conțin data emiterii inserată de instituțiile de presă, în timp ce șase nu cuprins o asemenea mențiune, însă toate ofertele au fost înregistrate la instituția publică și au produs efecte juridice identice.

Așadar, câtă vreme elementul material al infracțiunii reținute în sarcina inculpatei constă numai în aceea că a determinat cele nouă persoane menționate anterior să insereze o dată nereală, iar nu în falsificarea întregului înscris și împrejurarea nereală atestată nu este aptă să producă efecte juridice, instanța consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 47 raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 321 Cod penal, acesta constituind un motiv de nelegalitate a soluției cuprinse în acordul de recunoaștere a vinovăției, care justifică respingerea acestuia și trimiterea cauzei la procuror în vederea continuării urmăririi penale.

Împotriva sentinței penale nr. 338/18.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. .../118/2020 au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpata [...], care au criticat soluţia de respingere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, susţinând că încadrarea juridică stabilită prin acord este corectă, întrucât a fost comisă o singură infracţiune, iar nu un concurs ideal de infracţiuni, fiind întrunite şi toate condiţiile de tipicitate ale infracţiunii.

Examinând sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelanţi, precum şi din oficiu, conform art. 420 Cod procedură penală,  curtea constată nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpata [...].

Curtea constată că întemeiat prima instanță a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa și inculpata [...], având ca obiect infracțiunea de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 47 raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal, însă numai din perspectiva primului motiv indicat de prima instanță, respectiv stabilirea greșită a încadrării juridice.

În sarcina inculpatei [...] se reține că în data de 07.03.2020 a solicitat pe un grup creat prin intermediul aplicației WhatsApp, intitulat „[...]”, cu reprezentanții presei locale din județul Constanța, să publice câte o felicitare cu ocazia zilei de 8 Martie, în numele Primarului municipiului Medgidia, contravaloarea serviciului urmând a fi de 2000 lei. Publicarea felicitării a fost confirmată pe grup de persoanele care folosesc următoarele pseudonime: ....

Inculpata le-a solicitat persoanelor care au confirmat publicarea felicitării să transmită dovada publicării și să întocmească facturi fiscale către Primăria municipiului Mangalia, contravaloarea acestui serviciu urmând a fi de 2000 lei cu TVA. Un număr de 9 persoane (...) au întocmit înscrisurile, conform cerințelor inculpatei.

Astfel, inculpata a determinat reprezentanții presei prezenți în grupul de discuții respectiv să întocmească oferte de publicare a felicitării respective, solicitând în mod concret ca aceasta să conțină o dată de la începutul lunii, anterioară prestării serviciilor.

Având în vedere starea de fapt reţinută, în mod corect prima instanţă a reţinut că inculpata a comis o acţiune unică prin care a instigat mai multe persoane să întocmească câte un înscris falsificat, respectiv câte o ofertă pentru publicarea unei felicitări.

 Un număr de nouă persoane au întocmit ofertele falsificate, ce au fost ulterior trimise către inculpată.

Deşi inculpata a realizat o singură acţiune de instigare, aceasta a fost adresată mai multor persoane determinate, care fiecare în parte a comis o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, la săvârşirea cărora inculpata a participat în calitate de complice.

În condiţiile în care fiecare autor al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată a comis o infracţiune distinctă, inculpata [...] a contribuit la săvârşirea fiecăreia dintre aceste infracţiuni, în forma instigării, astfel încât are calitatea de instigator în raport cu fiecare dintre infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ca atare, inculpata, printr-o acţiune unică, a contribuit la comiterea a nouă infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ceea ce impunea a reţine în sarcina inculpatei săvârşirea a nouă infracţiuni de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar nu o singură infracţiune de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Nu se poate reţine existenţa unei instigări colective, întrucât instigarea colectivă implică o acţiune adresată unui număr nedeterminat de persoane, dar în cauză era cunoscut numărul persoanelor instigate, precum şi identitatea acestora, fiind vorba de persoanele care au publicat felicitarea. De altfel, dacă am fi în prezenta unei instigări colective, aşa cum se susţine în motivele de apel, trebuie observat că instigarea colectivă nu constituie o formă a participaţiei penale, ci constituie o infracţiune distinctă, incriminată în art. 368 Cod penal, astfel că şi în această ipoteza încadrarea juridică ar fi greşită. Însă în cauză nu suntem în prezenţa unei instigări colective, ci a unui concurs ideal de infracţiuni, corespunzător numărului de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Având în vedere că încadrarea juridică nu este corect stabilită prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei, întemeiat prima instanţă a respins acordul.

În ceea ce priveşte al doilea motiv pentru care prima instanţă a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei, curtea constată că acesta nu poate fi reţinut ca temei al soluţiei de respingere a acordului.

Este real că în acord, la secţiunea „în drept”, se reţine că inculpata [...] a determinat cu intenţie pe numiţii ... să falsifice mai multe înscrisuri sub semnătură privată (oferte privind publicarea unor felicitări cu ocazia zilei de 8 martie), prin antedatarea acestora, însă analiza infracţiunii trebuie să se raporteze la starea de fapt descrisă în actul de sesizare, ce ar fi permis instanţei să stabilească în mod corect modalitatea de comitere a infracţiunii.

Înscrisurile analizate în cauză au fost falsificate integral, iar nu numai prin antedatare, deoarece acestea au fost concepute de numiţii ..., la solicitarea inculpatei, în condiţiile în care nu existau anterior.

Pentru a reţine modalitatea falsificării prin antedatare era necesar ca înscrisurile reale să fie preexistente şi asupra lor să se intervină doar în sensul modificării datei, dar în cauză ofertele nu existau şi au fost concepute integral, iar în conținutul lor a fost inserată o dată nereală, ce atrage caracterul fals al întregului înscris, de aceea corect era să se reţină că elementul material al infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată consta în contrafacerea integrală a înscrisului, iar nu doar  a menţiunii privind data.

De asemenea, contrar aprecierii primei instanţe, înscrisurile constând în ofertele privind publicarea unor felicitări cu ocazia zilei de 8 martie, falsificate integral cu indicarea unei date nereale erau de natură să producă consecinţe juridice, întrucât creau aparenţa că a existat o procedura legală de achiziţie publică a serviciilor de publicare a felicitărilor, în condiţiile în care în realitate nu a existat o astfel de procedură. Aceste înscrisuri aveau valoare probatorie, au intrat în circuitul juridic sau aveau relevanță juridică, fiind apte să producă efecte juridice şi să poată genera consecințe juridice tocmai prin referire la procedura de achiziţie, care în acest fel avea aparenţa de legalitate.

Drept urmare, acest motiv nu justifica respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, ci doar clarificarea laturii obiective a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În concluzie, soluţia primei instanţe se impune a fi menţinută din perspectiva greşitei încadrări juridice stabilită prin acordul  de recunoaştere a vinovăţiei.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpata ... împotriva sentinței penale nr. 338/18.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. .../118/2020.

Domenii speta

Spete similare