Fals în înscrisuri oficiale. Înlăturarea probei ştiinţifice a expertizei grafoscopice

Decizie 735 din 11.12.2006


Fals în înscrisuri oficiale. Înlăturarea probei ştiinţifice a expertizei grafoscopice. Nelegalitate.

La stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 288 al. 1 şi 2 Cod penal, instanţa se impunea să-şi fundamenteze convingerea în urma administrării şi coroborării tuturor probelor ce ar fi condus la aflarea adevărului judiciar în cauză, fără a elimina în mod nejustificat o probă ştiinţifică  – raportul de expertiză grafologică –  în favoarea unor probe testimoniale indirecte.

Secţia penală – Decizia penală nr.735/11 decembrie  2006

Prin sentinţa penală nr.1623/23.11. 2005 pronunţată de Judecătoria Sibiu în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1  Cod procedură penală şi art. 18/1 Cod penal, a fost achitat inculpatul M.D. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 288 al. 1 şi 2 Cod penal.

Inculpatului i s-a aplicat o amendă administrativă .

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt că în august 2002 numita R.I s-a adresat OICGC Sibiu, unde inculpatul îndeplinea funcţia de şef serviciu, pentru întocmirea unei lucrări intitulate „plan de situaţie ”, fiindu-i necesară pentru obţinerea autorizaţiei de construire a unui gard despărţitor.

Inculpatul a întocmit acesteia un raport de expertiză care a făcut parte integrantă din sentinţa civilă nr. 1901/1993 şi în care era reprezentată grafic situaţia în teren a corpului funciar de care era interesată reclamanta.

S-a reţinut că inculpatul a falsificat planul de situaţie, care conţinea anumite vicii de reprezentare grafică a situaţiei în teren.

Instanţa, constatând că reprezentarea grafică de pe planul analizat este copie fidelă a planului de situaţie component al expertizei topografice anexate sentinţei civile nr.1901/2003 a Judecătoriei Sibiu, care aparţine inculpatului, a concluzionat că acesta era singurul care putea reproduce un act anterior şi singurul interesat din instituţia respectivă să facă un serviciu  beneficiarei.

Prin decizia penală nr. 196/28 august 2006 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr. 1123/85/2006, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu şi inculpatul D.M.  împotriva sentinţei penale nr. 1623/23 noiembrie 2005 a Judecătoriei Sibiu.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul D.M., aducându-i critici pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând achitarea  sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.

Recursul este fondat.

Curtea a reţinut că instanţa fondului a stabilit vinovăţia inculpatului în considerarea unor probe testimoniale indirecte şi a unor înscrisuri de la dosar, pe baza unor deducţii logice, eliminând însă o probă ştiinţifică – raportul de expertiză grafologică  - şi care îl excludea pe recurent ca fiind autor al semnăturii de pe actul falsificat.

În aceste circumstanţe, în condiţiile în care la dosar nu există probe evidente care să răstoarne concluziile raportului de expertiză, se apreciază că în nici un caz aceste concluzii nu pot fi ignorate.

Ca atare, se impunea, raportat la probele administrate, ca instanţa să adopte o soluţie de achitare a inculpatului D.M., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.

Recursul a fost admis , iar decizia atacată şi sentinţa penală nr. 1623/2005 a Judecătoriei Sibiu casate cu consecinţa celor expuse mai sus.