Schimbare încadrare juridică în sensul reținerii unei singure infracțiuni de tâlhărie pentru fiecare inculpat. Acordarea integrală a daunelor materiale solicitate de partea civilă. Inexistența unui prejudiciu nepatrimonial cauzat părții civile.

Tâlhăria este o infracţiune complexă, din structura ei făcând parte furtul – componenta principală şi actele de ameninţare sau violenţă – componenta secundară. Tâlhăria este inclusă în categoria infracțiunilor contra patrimoniului, astfel că în ipoteza în care acțiunea secundară – actele de amenințare sau de constrângere - se exercită împotriva a două sau mai multor persoane, dar se aduse atingere unui singur patrimoniu, va exista o singura infracțiune de tâlhărie.

În determinarea numărului de infracțiuni comise în cazul în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor subiecți pasivi, relevanță prezintă numărul subiecților pasivi ai acțiunii principale de furt, iar nu numărul subiecților pasivi ai acțiunii secundare de amenințare sau constrângere.

Infracțiunea de tâlhărie a vizat exclusiv patrimoniul părții civile, nu demnitatea acesteia sau integritatea fizică ori libertatea psihică, iar în principiu infracțiunile contra patrimoniului nu cauzează un prejudiciul nepatrimonial. Se mai observă că partea civilă nu a adus vreun argument care să susțină existența unui prejudiciu nepatrimonial, pentru a reține, cu titlu de excepție, că sustragerea ovinelor i-a cauzat un șoc emoțional.

Art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal și

aplicarea art. 77 lit. d Cod penal

Art. 35 alin 2 Cod penal

Prin sentința penală nr. 199/08.12.2020 pronunţată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr. …/…/2020 s-au hotărât următoarele:

I.  In temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C.p.p. rap. la art. 233 Cod penal, art. 234 alin. (1) lit. d) Cod penal, cu aplic art. 77 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 2 C.p. rap. la art. 78 C.p. (pentru fapta săvârșită împotriva persoanei vătămate … şi părţii civile …), condamnă pe inculpatul … (…, aflat în stare de arest preventiv), la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin. (1) lit. d) Cod penal, cu aplic art. 77 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. (l) Cod penal.

În baza art. 67 alin. 1 şi 2 C.pen., interzice inculpatului … drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b şi n Cod penal (- de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; - de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; - de a comunica cu partea civilă [...] sau cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de acestea) pe o perioadă de 5 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, cu titlul de pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. 1 C. pen., interzice inculpatului … drepturile prevăzute de art. art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal (- de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; - de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; - de a comunica cu partea civilă [...] sau cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de acestea) de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie.

In temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C.p.p. rap. la art. 233 Cod penal, art. 234 alin. (1) lit. d) Cod penal, cu aplic art. 77 alin. 1 lit. d) Cod penal rap. la art. 78 C.p. (pentru fapta săvârșită împotriva persoanei vătămate … şi părţii civile …), condamnă pe inculpatul …, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 Cod penal, art.234 alin. (1) lit. d) Cod penal, cu aplic art. 77 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. (l) Cod penal.

În baza art. 67 alin. 1 şi 2 C.pen., interzice inculpatului … drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b şi n Cod penal (- de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; - de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; - de a comunica cu partea civilă [...] sau cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de acestea) pe o perioadă de 5 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, cu titlul de pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. 1 C. pen., interzice inculpatului … drepturile prevăzute de art. art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal (- de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; - de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; - de a comunica cu partea civilă … sau cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de acestea) de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 38 alin. (1) C.pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 1 an (o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite), inculpatul … urmând să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare se execută în regim de detenţie, conform art. 60 C.pen.

În baza art. 45 C.p., art. 66 alin. (1) şi (3) şi art. 65 alin. (1) C.pen., interzice inculpatului … ca pedeapsă complementară (pe o perioadă de 5 ani) şi accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C.pen., respectiv: - dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; - dreptul de a comunica cu partea civilă [...] sau cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de acestea.

În temeiul art. 72 alin. 1 din Codul penal scade din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă penală durata reţinerii şi a arestului preventiv, respectiv începând cu 23.04.2020, până la zi.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 362 alin. 2 rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi (4) C.p.p. rap. la art. 207 alin. (4) C.p.p.;

Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv luată, în lipsă, faţă de inculpatul … prin încheierea nr. 8 din data de 17.04.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020, definitivă prin încheierea penală nr. 242/22.04.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa - Secţia Penală; confirmată prin încheierea nr. 10/24.04.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020, definitivă prin încheierea penală nr. 249/28.04.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa - Secţia Penală; prelungită prin încheierea nr. 12 din data de 08.05.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020, definitivă prin încheierea nr. 273/13.05.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală; şi menţinută succesiv  - prin încheierea din data de 11.06.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a2, definitivă prin încheierea nr. 339/17.06.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală; - prin încheierea din data de 08.07.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a3, definitivă prin încheierea penală nr. 390/15.07.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală; - prin încheierea din data de 03.08.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a4, definitivă prin încheierea penală nr. 445/06.08.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală;  prin încheierea din data de 25.08.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a5, definitivă prin încheierea penală nr. 504/27.08.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală; prin încheierea din data de 16.09.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a6, definitivă prin încheierea penală nr. 574/21.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală şi prin încheierea din data de 13.10.2020 pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a7, definitivă prin încheierea penală nr. 802/16.10.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală.

Menţine măsura arestării preventive a inculpatului … până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri (dacă intervine prima), dar nu mai mult de 60 de zile de la data pronunțării (08.12.2020), respectiv nu mai târziu de 05.02.2020 inclusiv. Executorie cu privire la măsura preventivă, potrivit art. 399 alin. 4 C.p.p.

În baza art. 1 şi urm. din Legea nr 76/2008 rap. la pct. 22. - Infracţiunea de tâlhărie – din Anexa la Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ….

II. În baza art. 396 alin. 1 şi 2 C. proc. pen, cu aplic. art. 124 Cod penal şi art. 134 Cod penal, rap. la art. 114 alin. (2) lit. b) Cod penal, aplică inculpatului … (cu date de identificare: …, trimis în judecată în stare de arest preventiv, în prezent aflat în stare de arest la domiciliu), măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 3 ani de zile, pentru săvârşirea infracţiunilor de: tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin. (1) lit. d) Cod penal, cu aplic. art. 113 Cod penal (două fapte, respectiv fapta săvârşită împotriva persoanei vătămate … şi părţii civile …; şi fapta săvârşită împotriva persoanei vătămate … şi părţii civile …), totul cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Pune în vedere inculpatului (minor la datele săvârșirii faptelor) … prevederile art. 126 C.pen, potrivit cărora, dacă în cursul executării unei măsuri educative privative de libertate, persoana internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate, instanţa poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

În temeiul art. 127 din Codul penal scade din durata măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 3 ani de zile (aplicată prin prezenta sentinţă penală), durata reţinerii, a arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv începând cu 16.04.2020 până la zi.

În baza art. 393 alin. 3 Cod procedură penală dispune, la rămânerea definitivă a hotărârii prezente, restituirea către inculpatul … a încălțămintei sport marca puma, bun care a fost ridicat de la inculpat, conform dovezii seria … nr. … din 04.06.2020 şi depus la Camera de corpuri delicte a Poliţiei Oraşului Hârşova.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 362 alin. 2 rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi (4) C.p.p. rap. la art. 207 alin. (4) C.p.p.;

Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu, luată (prin înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu) faţă de inculpatul [...] prin încheierea din data de 16.09.2020, pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a6, definitivă prin încheierea penală nr. 574/21.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală, şi menţinută prin încheierea din data de 13.10.2020, pronunţată de Judecătoria Hârşova în dosarul nr. …/…/2020/a7.

Menţine măsura arestului la domiciliu faţă de inculpatul [...], până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri (dacă intervine prima), dar nu mai mult de 60 de zile de la data pronunțării (08.12.2020), respectiv nu mai târziu de 05.02.2020 inclusiv. Executorie cu privire la măsura preventivă, potrivit art. 399 alin. 4 C.p.p.

In baza art. 221 alin. 1 C.proc.pen. menţine faţă de inculpatul [...] obligația de a nu părăsi imobilul unde locuiește situat in comuna [...], …, jud. Constanța, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau in fata căruia se afla cauza. In baza art. 221 alin.2 C.proc.pen, menţine faţă de inculpatul [...], obligaţiile ca pe durata arestului la domiciliu: - să se prezinte în faţa instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; - să nu comunice cu partea civilă [...], persoanele vătămate …, …, sau membrii de familie ai acestora, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii [...] şi [...]. In baza art.221 alin.4 C.proc.pen. atrage atenţia inculpatul [...] că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În baza art. 1 şi urm. din Legea nr 76/2008 rap. la pct. 22. - Infracţiunea de tâlhărie – din Anexa la Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul [...].

În temeiul art. 397 C.p.p. rap. la art. 25 C.p.p. admite în parte cererea de constituire parte civilă formulată de partea civilă [...] (cu date de identificare: cu domiciliul în comuna [...], …, jud. Constanţa).

Dispune obligarea în solidar a inculpaților [...] şi …, cel din urmă la rândul lui în solidar cu părţile responsabile civilmente … (cu date de identificare: cu domiciliul în comuna [...], …, jud. Constanţa) şi … (cu date de identificare: cu domiciliul în comuna [...], str. Emil Racoviţă nr. 2, jud. Constanţa), la plata sumei de 600 lei către partea civilă [...], cu titlu de prejudiciu material şi la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Respinge cererea părţii civile [...] de obligare a inculpaților [...] şi [...] la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 272, art. 274 alin. 1 si 398 Cod procedură penală, obligă inculpaţii [...] şi [...] - cel din urmă la rândul lui în solidar cu părţile responsabile civilmente … şi … -, să plătească statului suma de 500 lei, în sarcina fiecărui inculpat, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (din care 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale).

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut următoarele:

În seara zilei de 15.04.2020, în jurul orei 22,00, în timp ce persoanele vătămate  [...] şi [...] se aflau în calitate de îngrijitori animale la stâna de ovine aparţinând persoanei vătămate constituite parte civilă  [...], situată în extravilanul comunei [...], jud. Constanţa, au auzit zgomote specifice unui autoturism şi lătratul câinilor din stână. Au ieşit afară şi au văzut un autoturism din care au coborât inculpaţii  [...] şi [...]. Acesta din urmă, a strigat şoferului, persoana neidentificată care a rămas la volanul autovehiculului, să stingă luminile autovehiculului, conducătorul auto conformându-se.

Ulterior, inculpaţii  [...] şi [...] au luat câte un par din gardul stânei cu care au început să aplice lovituri celor doi ciobani, care ieşiseră să vadă ce se întâmplă. Persoanele vătămate [...] şi [...] s-au retras de frică la o fermă învecinată, aparţinând martorului [...], dar pe drum au fost urmăriţi în fugă  pe o distanţă de aproximativ 50 m, fiind ajunşi din urmă de unul din cei doi autori care 1-a lovit din nou cu bâta pe persoana vătămată [...], care s-a apărat şi a fost lovit la mână dreaptă dorsal.

Când persoana vătămată [...] a ajuns la stâna martorului [...] i-au relatat cele întâmplate, iar acesta din urmă a apelat-o pe persoana vătămată [...] şi împreună cu martorul [...], cioban la stâna martorului [...], s-au dus la stâna numitei [...].

La scurt timp, la stâna a venit si persoana vătămata [...] (celălalt cioban). De asemenea, a venit si partea civila [...]. Martorul [...] a fost prezent in momentul in care cei doi ciobani (persoanele vătămate [...]  şi [...]) i-au povestit partii civile [...] ce s-a întâmplat la stână; l-a auzit pe [...] că i-a recunoscut pe cei doi inculpati ca fiind [...] si …; a văzut gardul fiind puţin aplecat. La stână s-a constatat că o parte a gardului era aplecată şi s-au văzut urme de încălţăminte pe sol, dându-şi seama că autorii faptei au sustras ovine. Inculpaţii [...] şi [...] au sustras doua ovine din stâna pe ai cărei ciobani i-au atacat şi lovit cu bâtele de lemn.

În consecință, instanţa reţine în sarcina inculpatului [...], că împreună cu inculpatul [...], s-au deplasat în seara zilei de 15.04.2020, ora 22,00, la stâna persoanei vătămate [...] din extravilanul comunei [...]. Inculpatul [...] împreună cu inculpatul [...] au exercitat violenţe împotriva paznicilor/îngrijitorilor de animale, persoana vătămată [...], cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale (potrivit raportului de expertiza medico – legala – fila nr. 44 din dosarul de urmărire penala) şi persoana vătămată [...] cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale (potrivit raportului de expertiza medico – legala) şi au sustras 2 ovine, cauzând un prejudiciu părții civile [...] de 600 lei.

În sarcina inculpatului [...] reţine că, împreună cu inculpatul minor [...], s-au deplasat în seara zilei de 15.04.2020, ora 22,00, la stâna persoanei vătămate [...] din extravilanul comunei [...]. Inculpatul [...] împreună cu inculpatul [...] au exercitat violenţe împotriva paznicilor/ îngrijitorilor de animale, persoana vătămată [...], cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale (potrivit raportului de expertiza medico – legala) şi persoana vătămată [...] cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale (potrivit raportului de expertiza medico – legala) şi au sustras 2 ovine, cauzând un prejudiciu părții civile [...] de 600 lei.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele probe (mijloace de probă): …

…

Instanţa a înlăturat depoziţiile persoanelor vătămate [...] si [...] din cursul cercetarii judecatoresti, apreciind ca modificarea declarațiilor din cursul urmăririi penale se „justifica” prin demersurile efectuate de familiile inculpatilor, imprejurare reiesita atat din depozitia partii civile [...] (…).

O analiză separată este impusă de aşa - zisele acorduri de mediere încheiate cu persoanele vătămate … şi ….

- Acordul de mediere încheiat la data de 07.05.2020:

Punctul de vedere exprimat de persoana vătămată [...] în cuprinsul acordului de mediere încheiat la data de 07.05.2020, cu cei doi inculpaţi şi depus la dosarul de urmărire penală, relevă o situaţie de fapt foarte diferită de cea care rezultă din celelalte probe administrate, însuşi [...] declarând în faţa poliţiştilor, la data de 15.04.2020 şi la data de 16.04.2020 (filele 28-32 din dosarul de urmărire penală), că faptele s-au petrecut în modul reţinut prin rechizitoriu.

Nu se poate acorda o importanţă mai mare declaraţiei date de [...] înaintea mediatorului sau celei date în faţa instanţei, întrucât declaraţia din data de 10.11.2020 nu se coroborează cu restul probatoriului, in special cu declaratiile martorilor [...] şi [...], care se coroborează cu celelalte probe administrate în aceeaşi cauză, până în prezent.

Susţinerile persoanei vătămate … din cuprinsul acordului de mediere (am presupus eronat prezenţa celor doi (...) am exagerat în tot ceea ce se întâmpla în acea noapte (...) nu am văzut nicio persoană în acel spaţiu (...) am crezut că lipsesc câteva oi din cele pe care le păzeam, însă dimineaţa următoare le-am numărat şi erau toate, adică 436 oi şi 15 miei), sau din cuprinsul declaratiei din cursul cercetarii judecatoresti, nu se coroborează cu certificatele medico - legale ale persoanelor vătămate … şi ….

Potrivit acestor certificate medico - legale, persoana vătămată … a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure; necesită 1-2 zile de îngrijiri medicale; leziunile traumatice pot data din 15.04.2020.

Acordul de mediere încheiat cu persoana vătămată … nu poate reprezenta o cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale, întrucât infracţiunea pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată se urmăreşte din oficiu (nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate).

- Acordul de mediere încheiat la data de 28.05.2020:

Acesta a fost depus în original la termenul din data de 13.10.2020, după audierea persoanei vătămate ….

Potrivit certificatului medico - legal, persoana vătămată … a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire, dintre care unul alungit; necesită 14-16 zile de îngrijiri medicale (deşi în rechizitoriu se indică doar 4-5 zile de îngrijiri medicale); leziunile traumatice pot data din 15.04.2020.

Pentru instanţă nu este credibilă susţinerea persoanei vătămate … în sensul că leziunile constatate (care pot data din 15.04.2020 – potrivit raportului de expertiză) ar reprezenta urmele lovirilor suferite de acesta la jocul de fotbal de care persoana vătămată s-a lăsat în urmă cu 6 luni înainte de examinarea medico – legală.

La  stabilirea pedepsei, instanţa a avut  în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii.

Cu privire la latura civilă, instanţa retine că partea civila [...] nu a putut depune o proba indubitabila cu privire la numărul de ovine pe care in avea la stana in data de 15.04.2020, iar prin raportare la urmele de tarare, instanţa reţine sustragerea doar a doua ovine, in valoare totala de 600 lei.

Împotriva sentinței penale nr. 199/08.12.2020 pronunţată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr. 920/842/2020 au declarat apel inculpații [...] și [...] și partea civilă [...].

Inculpații [...] și [...] au solicitat pronunțarea unei soluții de achitare, întrucât în mod greșit prima instanță a apreciat că probele administrate dovedesc săvârșirea infracțiunii de tâlhărie , în raport cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești.

Partea civilă [...] nu a indicat motivele de apel, precizând însă că apelul vizează exclusiv latura civilă a cauzei.

Examinând sentinţa penală apelată în raport cu criticile formulate și din oficiu, conform art. 420 Cod procedură penală,  curtea constată următoarele:

Prima instanţă a stabilit în mod corect starea de fapt şi vinovăţia inculpaților … și [...], fiind îndeplinite condiţiile pentru pronunţarea unei soluţii de condamnare pentru inculpatul [...], respectiv aplicarea unei măsuri educative pentru inculpatul ….

Astfel cum întemeiat a reținut prima instanță, în seara de 15.04.2020, în jurul orei 22,00, inculpații … și [...] s-au deplasat cu un autoturism la stâna de ovine aparţinând persoanei vătămate [...], situată în extravilanul comunei [...], jud. Constanţa; inculpații [...] și [...] au luat câte un par din gardul stânei cu care au început să aplice lovituri persoanelor vătămate [...] și [...], ciobani la stână, care ieșiseră să vadă ce se întâmplă, întrucât câinii începuseră să latre.

Persoanele vătămate au  fugit către o fermă învecinată, ce aparținea martorului [...], dar au fost urmăriţi o distanţă de aproximativ 50 m, fiind ajunşi din urmă de unul din cei doi autori, care 1-a lovit din nou cu bâta pe persoana vătămată [...], care s-a apărat şi a fost lovit la mână dreaptă.

După plecarea persoanelor vătămate [...] și [...], inculpații au sustras șase ovine.

Inculpații susțin că nu sunt autorii faptei, invocând probele administrate în cursul cercetării judecătorești, în condițiile în care persoanele vătămate [...] și [...] au revenit asupra declarațiilor din cursul urmăririi penale, unde i-au indicat pe inculpații [...] și [...] ca fiind autorii faptei de tâlhărie.

Prima instanță a realizat o analiză a tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, cu trimitere la probele administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată, acordând relevanță probatorie celor administrate în faza de urmărire penală, cu referire la declarațiile persoanelor vătămate [...] și [...].

În declarațiile din cursul urmăririi penale persoanele vătămate [...] și [...] au indicat pe inculpații [...] și [...] ca fiind persoanele care au venit la stână și i-au lovit, pentru ca în faza de judecată să revină asupra declarațiilor și să susțină că nu au observat persoanele care au venit la stână și că nu au fost loviți, oferind explicații lipsite de credibilitate cu privire la leziunile constatate la examinarea medico-legală.

Curtea reține că modificarea declaraților persoanelor vătămate, în cursul judecății, este determinată de realizarea unei înțelegeri între inculpați și persoanele vătămate, reliefată de acordurile de mediere încheiate între inculpați și cele două persoane vătămate. De asemenea, persoana vătămată [...] a declarat că după incidentul din 10.11.2020 a fost dat afară de persoana vătămată [...] și era supărat din acest motiv, reclamând că a și fost lovit de persoana vătămată, elemente care justifică resentimentele persoanei vătămate [...] și dorința de a da declarații contrare interesului procesual al persoanei vătămate [...].

Revenirea persoanelor [...] și [...] asupra declarațiilor din faza de judecată apare vădit nejustificată, în condițiile în care din declarațiile din faza de urmărire penală rezultă că după ce au părăsit stâna persoanele vătămate au mers la ferma martorului [...], care se afla cu martorul …, ambele persoane vătămate declarând în fața martorilor că inculpații erau persoanele care au venit la stână și le-au lovit. Cei doi martori au susținut declarațiile date în faza de urmărire penală, astfel că precizările persoanelor vătămate că au fost influențate să dea declarații necorespunzătoare în faza de urmărire penale nu pot fi primite, în condițiile în care martorii declară că la câteva minute după agresarea persoanelor vătămate acestea au relatat celor doi martori că inculpații erau autorii agresiunii.

Trebuie menționat că la cercetarea la fața locului au fost identificate urme de încălțăminte, iar prin raportul de constatare criminalistică nr. ... din data de 25.05.2020 s-a stabilit că fragmentele de urmă de încălţăminte în litigiu, ridicate prin fotografiere, cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei efectuată la data de 15.04.2020, au fost create de tălpile unor articole de încălţăminte cu aceiaşi mărime şi acelaşi desen al reliefului antiderapant ca cele ale încălţămintei tip pantofi sport marca „PUMA” ridicată de la inculpatul [...].

Reținând ca întemeiate aprecierile primei instanțe privind relevanța probelor administrate, fiind acordată prevalență declarațiilor din faza de urmărire penală ale persoanelor vătămate [...] și [...], în condițiile art. 103 alin. 1, 2 Cod procedură penală, care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, redate pe larg în hotărârea primei instanțe, curtea constată că solicitările inculpaților de pronunțare a unor soluții de achitare, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a sau c Cod procedură penală, nu pot fi primite.

Curtea a dispus prin încheierea din data de 18.02.2021 schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni prev. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal într-o singură infracțiune prev. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal pentru inculpatul [...], respectiv cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal pentru inculpatul [...].

Prima instanță a reținut săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, avându-se în vedere agresarea a două persoane vătămate - [...] și [...].

Infracțiunea complexă, potrivit art. 35 alin 2 Cod penal, este acea infracţiune în al cărei conţinut intră, ca element constitutiv sau ca element circumstanţial agravant, o acţiune sau o inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală. Infracțiunea complexă este caracterizată prin reunirea a două acțiuni sau inacțiuni (care privite separate constituie fapte incriminate de legea penală) în conținutul unei singure infracțiuni.

Tâlhăria este o infracţiune complexă, din structura ei făcând parte furtul – componenta principală şi actele de ameninţare sau violenţă – componenta secundară. Tâlhăria este inclusă în categoria infracțiunilor contra patrimoniului, astfel că în ipoteza în care acțiunea secundară – actele de amenințare sau de constrângere se exercită împotriva a două sau mai multor persoane, dar se aduse atingere unui singur patrimoniu, va exista o singura infracțiune de tâlhărie.

În determinarea numărului de infracțiuni comise în cazul în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor subiecți pasivi, relevanță prezintă numărul subiecților pasivi ai acțiunii principale de furt, iar nu numărul subiecților pasivi ai acțiunii secundare de amenințare sau constrângere.

În speță, inculpații [...] și [...] au sustras ovinele dintr-un singur patrimoniu și au exercitat violențele fizice împotriva a două persoane, astfel că au comis o singură infracțiune unică de tâlhărie, iar nu o pluralitate de infracțiuni, aflate în  concurs în raport cu numărul persoanelor agresate.

Drept urmare, curtea a dispus schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii unei singure infracțiuni de tâlhărie pentru fiecare inculpat.

În ceea ce privește numărul ovinelor sustrase, persoana vătămată [...] a reclamat sustragerea a șase ovine, dar prima instanță a reținut că au fost sustrase doar două ovine, deoarece au fost identificate doar două urme de târâre.

Existența a două urme de târâre nu implică în mod obligatoriu sustragerea a două ovine, întrucât pe aceleași urme ar putea fi trase, succesiv, mai multe ovine, după cum acestea puteau fi transportate prin ridicarea lor de la sol, iar nu prin târâre, fără a mai lăsa urme pe sol.

Având în vedere declarațiile persoanei vătămate [...], care la scurt timp după comiterea faptei, după numărarea ovinelor, a constat că lipsesc șase ovine, se impune a reține declarațiile persoanei vătămate, concluzia fiind că inculpații [...] și [...] au sustras un număr de șase ovine.

În consecință, curtea constată că fapta inculpaților [...] și [...] care în noaptea de 15.04.2020, ora 22,00, au sustras un număr de șase ovine de la ferma de animale a persoanei vătămate [...], prin exercitarea de violențe fizice asupra persoanelor vătămate [...] și [...], cauzând un prejudiciu de 1.800 lei părţii civile [...], realizează condițiile de tipicitate ale infracţiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal pentru inculpatul [...], respectiv cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal pentru inculpatul [...].

Urmare a schimbării încadrării juridice, se va pronunța o soluție de condamnare a inculpatului [...], respectiv aplicarea unei măsuri educative pentru inculpatul [...], ținând seama de criteriile de individualizare prev. de art. 74 Cod penal.

În procesul de individualizare a pedepsei, curtea ține seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, criterii care au fost reflectate în pedeapsa stabilită inculpatului.

În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul şi funcţiile pedepsei, prin raportare la criteriile generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ atât circumstanţele reale de comitere a faptei, cât şi circumstanţele personale ale inculpatului şi conduita procesuală.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 254/2013 scopul executării pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni; prin executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a deţinuţilor sau persoanelor internate.

Curtea constată că fapta comisă de inculpaţi prezintă un grad de pericol social destul de ridicat, în condiţiile în care inculpaţii au acționat pe timp de noapte, prin folosirea de corpuri dure pentru agresarea persoanelor vătămate [...] și [...], au avut o conduită procesuală nesinceră și au încheiat cu persoanele vătămate [...] și [...] acorduri de mediere, determinându-le să dea declarații mincinoase în cursul judecății.

Evaluând coroborat toate datele privind contextul în care a fost comisă fapta, datele personale ale inculpaţilor, conduita lor procesuală, curtea va aplica inculpatului [...] pedeapsa de 3 ani închisoare, iar inculpatului [...] măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioada de 2 ani, ce asigură un just echilibru în tratamentul sancţionatoriu aplicat inculpaţilor Ilie.

Cu privire la acțiunea civilă formulată de partea civilă [...], curtea constată că prima instanță a acordat daune materiale în cuantum de 600 lei, reprezentând contravaloarea a două ovine, însă în condițiile în care curtea reține că au fost sustrase șase ovine, iar valoarea uneia este de 300 lei, se impune acordarea integrală a daunelor materiale de 1.800 lei solicitate de partea civilă.

Prima instanță a mai acordat părții civile [...] suma de 1.000 lei, cu titlu de daune morale, însă acordarea acestor despăgubiri nu este justificată de producerea în mod real a unui prejudiciu nepatrimonial părții civile [...].

Potrivit art. 1357 Cod civil, răspunderea civilă delictuală se angajează dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: există o faptă ilicită, comisă cu vinovăţie, există un prejudiciu, care se află în legătură de cauzalitate cu fapta ilicită comisă. Persoana prejudiciată poate cere despăgubiri pentru prejudiciul patrimonial şi nepatrimonial ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Dauna morală sau prejudiciul moral a fost definită/definit în doctrina dreptului și in jurisprudență ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau morală, pe care le resimte victima. Prejudiciile care aduc atingere onoarei, demnității, prestigiului sau cinstei unei persoane constau în proferarea de expresii insultătoare, calomnii, defăimări ori denigrări la adresa unei persoane și se pot înfăptui prin viu grai, prin adresarea directă în public, în scris, prin publicitate în presă ori prin mass-media în general.

Caracterul suferinţelor trebuie privit în legătură cu particularităţile individuale ale persoanei prejudiciate, suferințele morale (psihice) fiind frica, ruşinea, tristeţea, neliniştea, umilirea şi alte emoţii negative. În stabilirea existentei unui prejudiciu trebuie luat în calcul caracterul şi importanţa  valorilor  nepatrimoniale, cărora le-a fost cauzat prejudiciul, situaţia personală a victimei, ţinând cont de mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social, etc.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 8 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar și de valori apărate de Constituție și de legile naționale, existenta prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse.

În cauză, prejudiciul nepatrimonial invocat ar fi determinat de acțiunea inculpaților de sustragere a șase ovine, astfel că partea civilă avea obligația de a dovedi că fapta inculpaților i-a cauzat o suferință psihică, dat fiind că în lipsa unor probe concrete nu se poate reține producerea unui prejudiciu nepatrimonial, care nu poate fi dedus din simpla existenţă a faptei ilicite, care în mod obișnuit nu cauzează un astfel de prejudiciu.

Curtea mai constată că infracțiunea de tâlhărie a vizat exclusiv patrimoniul părții civile,  nu demnitatea acesteia sau integritatea fizică ori libertatea psihică, iar în principiu infracțiunile contra patrimoniului nu cauzează un prejudiciul nepatrimonial. Se mai observă că partea civilă nu a adus vreun argument care să susțină existența unui prejudiciu nepatrimonial, pentru a reține, cu titlu de excepție, că sustragerea ovinelor i-a cauzat un șoc emoțional, după cum nici prima instanță nu a dat o minimă motivare pentru acordarea daunelor morale.

Drept urmare, curtea reține că nu s-a dovedit existența unui prejudiciu nepatrimonial cauzat părții civile [...] prin fapta ilicită a inculpaților [...] și [...], astfel că nu se justifică acordarea daunelor morale în cuantum de 1.000 lei.

În concluzie, apelurile inculpaților vor fi admise din perspectiva corectei stabiliri a încadrării juridice, ce atrage și aplicarea unui regim sancționator mai ușor pentru inculpați, precum și a înlăturării dispoziției de obligare la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune morale. Pe de altă parte, apelul părții civile este întemeiat, motivat de majorarea cuantumului daunelor materiale acordate la suma de 1.800 lei.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea va admite apelurile declarate de partea civilă [...] și inculpații [...] și [...] împotriva sentinţei penale nr. 199/08.12.2020 pronunţată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr. …/…/2020.

În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desfiinţa în parte  sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

Se va constata schimbată încadrarea juridică din două infracțiuni prev. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal într-o singură infracțiune prev. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal pentru inculpatul [...], respectiv cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal pentru inculpatul [...].

În baza art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal va fi condamnat inculpatul [...] la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 67 alin. 1, 2 Cod penal se vor interzice inculpatului [...] drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal (de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;  de a comunica cu partea civilă [...] sau cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de acestea) pe o perioadă de  3 ani de la după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal se va interzice inculpatului [...] drepturile prevăzute de art. art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal (de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;  de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;  de a comunica cu partea civilă [...] sau cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de acestea) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie.

Pedeapsa principală se va executa în regim de detenţie, conform art. 60 Cod penal.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal se va deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului [...] perioada reținerii și arestării preventive de la data de 23.04.2020 la zi.

În baza art. 115 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod penal şi art. 124 Cod penal se va aplică inculpatului [...] măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioada de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal.

În baza art. 127 Cod penal raportat la art. 72 Cod penal se va deduce din durata măsurii educative a internării într-un centru educativ aplicată inculpatului [...] perioada reţinerii, arestării preventive și arestului la domiciliu de la data de 16.04.2020 la zi.

În baza art. 241 alin. 1 lit. c Cod procedură penală se va constata încetată de drept măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul [...].

Se va majora cuantumul daunelor materiale la plata cărora sunt obligați în solidar inculpații [...] și [...], acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente … şi …, de la suma de 600 lei la suma de 1.800 lei.

Se va înlătura dispoziția privind obligarea în solidar a inculpaților [...] și [...], acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente … şi …, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune morale.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor  rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare