Contestaţie împotriva deciziei de pensionare, dovada vechimii în muncă, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele i și ii de muncă în

Hotărâre 403 din 29.09.2020


Cuprins pe materii: Dreptul asigurărilor sociale

Indice alfabetic: contestaţie împotriva deciziei de pensionare; dovada vechimii în muncă; stagiul de cotizare în sistemul public de pensii; dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării.

Temei de drept: art. 17, art. 158 alin. 1, 6, art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 6 din Ordinul 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării; art. 1530, art. 1531, art. 1535 Cod civil, Ordonanța Guvernului nr. 13/2011.

Din verificarea documentaţiei depuse de intimată, documentaţie ce a stat la baza emiterii celor două decizii contestate, nu rezultă îndeplinirea de către intimata a obligaţiei de a emite adresă către emitentul adeverinţei, în vederea punerii la dispoziţie a documentaţiei ce a stat la baza emiterii acesteia, pentru ca în urma verificării să poată ajunge la concluzia reţinută prin deciziile contestate. Aceste demersuri, ce cădeau în sarcina intimatei,în timpul procedurii administrative de analiză a cererii contestatorului, au fost efectuate de instanţă în timpul cercetării judecătoreşti, unitatea emitentă depunând la dosar întreaga documentaţie spre verificare.

Adeverinţa emisă de SC „A” SA Iași, ce atestă încadrarea în grupe superioare de muncă, este emisă cu respectarea dispoziţiilor legale și casa de pensii nu are nici o competență în a stabili grupa de muncă din care a făcut parte activitatea desfăşurată de un angajat potrivit normelor legale, astfel că nu poate să facă abstracţie de existența unei astfel de încadrări în grupa de muncă, expres evidenţiată în carnetul de muncă al acestuia sau atestată prin adeverinţe de angajatori, cu atât mai mult cu cât nu a respectat obligaţia imperativă stabilită de dispozițiile art. 158 alin. 6 din Legea 263/2010.

Având în vedere faptul că suma cuvenită cu titlu de pensie, astfel cum va rezulta din calcularea punctajului de pensie cu valorificarea menţiunilor din adeverinţa nr.135/2017, referitor la stagiul de cotizare realizat în grupa a II – a de muncă (ca efect al aplicării dispozițiilor art.169-169 ind.1 din Legea 263/2010), va fi mai mare decât cea stabilită prin decizia contestată, se constată îndreptățirea contestatorului la dobândă legală penalizatoare în funcţie de scadenţa lunară a fiecărei sume, începând de la data de 09.10.2019 și până la data plăţii efective.

Este real că în calitate de autoritate care administrează sistemul public de pensii, Casa de Pensii are o competenţă legală de verificare a documentației necesare, dar controlul exercitat în procedura de stabilire sau de recalculare a drepturilor de pensie nu poate depăși, prin extensiune, limitele procedurale legale, pentru că, în caz contrar se ajunge la eludare principiilor de baza stabilite de Ord. 50/1990 și, în consecință, la pur arbitrariu. În acest sens, apelanta nu poate opune intimatului apărări ținând de modalitatea concretă de încadrare la nivelul unității a personalului în grupa I și II de muncă, în condițiile în care întreaga procedura legala a fost urmată și au fost prezentate inclusiv actele de nominalizare și încadrare a personalului în grupe de muncă, atât timp cât actele juridice emise nu au fost invalidate legal și se află în circuitul civil.

De altfel, teza nelegalei încadrări a activității reclamantului susținută de apelanta nu poate fi primită nici din perspectiva dispozițiilor Ordinului 50/1990, această teză făcând o aplicare univocă a textului legal. Or, practica judiciară a statuat că prevederile Ordinului nr. 50/1990 nu sunt limitative şi nu pot fi interpretate restrictiv. De altfel art. 3 din Ordinul 50/1990 stipulează expres: "beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2”. Or, unitatea angajatoare a făcut precizări exprese în cuprinsul adeverinţei cu privire la condiţiile de muncă ale reclamantului, aşa cum s-a expus anterior.

Obligarea apelantei la valorificarea adeverinţelor emise în temeiul legii cu respectarea condiţiilor de formă şi în baza documentelor verificabile nu constituie în nici un caz o adăugare, pe cale pretoriană a altor activităţi şi locuri de muncă faţă de cele din anexe ci impun aplicarea dispoziţiilor legale care prevăd regulile şi condiţiile de dovedire a activităţii prestate în grupe de muncă.