Perimarea cererii de chemare în judecată după suspendarea judecăţii. Repunerea cauzei pe rol

Decizie 867 din 16.12.2020


Rezumat:

Atunci când operează suspendarea facultativă (cum este dat în speţa de faţă, art. 413 alin. 1 Cod procedură civilă), în conformitate cu art. 413 alin. 2 Cod procedură civilă „Suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă”. Spre deosebire de cauzele de suspendarea voluntară şi suspendare de drept, prevăzute de art. 411 şi 412 Cod procedură civilă, pentru care legislaţia procesual civilă, prevede modalităţi de reluare a judecăţii la art. 415 Cod procedură civilă, în cazul suspendării facultativ, operează un termen precis de suspendare, acesta sfârşindu-se la data rămânerii definitive a hotărârii care a provocat suspendarea (conform art. 413 alin. 2 Cod procedură civilă).

Hotărârea:

Prin cererea înregistrată la data de 28.07.2016 sub nr. .../86/2016 pe rolul Tribunalului Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Comuna B., prin primar solicita rectificarea Registrului Agricol al comunei B. în care au figurat părinţii săi, defuncţii ... la suprafaţa iniţială de 54 de ari.

Prin sentința nr. 254 din 18 iunie 2020, Tribunalul Suceava – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a constatat perimată acţiunea având ca obiect „alte cereri - obligaţia de a face”, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Comuna B., prin primar.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat recurs reclamanta A.

În susţinerea recursului a arătat că la data de 08.10. 2018 prin Hotărârea nr. 2855/2018 Tribunalul Suceava a respins recursul formulat în dosarul nr. .../86/2016* ca nefondat.

Întrucât este în vârstă (65 ani) şi suferă de mai multe boli, se află în Germania pentru tratament, acesta fiind de fapt motivul pentru care nu a fost posibil să vină în ţară, după data de 08.10.2018. În acest sens a anexat ca dovadă o adeverinţă de la medicul ei de familie emis la data de 17.12.2018 din care reiese că datorită bolilor de care suferă nu este posibil a călători.

A mai arătat că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 486-490 C. proc. Civ, Art. 148-151 C. proc. Civ, Art. XVII din Legea nr. 2/2013, Art. 192 C. proc. Civ, Art. 194-195 C. proc. civ., Art. 83 alin. (3) coroborat cu art. 13 alin. (2) C. proc. civ., Art. 84 alin. (2)-(3) C. proc. civ.

La data de 9.12.2020 recurenta a depus la dosar note de şedinţă, prin care a reiterat motivele de apel, solicitând în plus judecarea cauzei în lipsă.

Intimata pârâtă Comuna B., nu a depus la dosar întâmpinare.

Examinând legalitatea sentinţei recurate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi motivelor de recurs invocate, Curtea reţine următoarele:

Judecarea prezentei cauze a fost suspendată de către prima instanţă prin încheierea de şedinţă din data de 6 aprilie 2017 (în temeiul art. 413 alin. 1 Cod procedură civilă), până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../86/2016.

Prin decizia nr. 2855 din data de 8.10.2018, pronunţată în dosarul nr. ../86/2016* a fost respins ca nefondat recursul formulat de recurenta A. împotriva sentinţei nr. 423 din data de 29.03.2018.

Atunci când operează suspendarea facultativă (cum este dat în speţa de faţă, art. 413 alin. 1 Cod procedură civilă), în conformitate cu art. 413 alin. 2 Cod procedură civilă „Suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă”.

Spre deosebire de cauzele de suspendarea voluntară şi suspendare de drept, prevăzute de art. 411 şi 412 Cod procedură civilă, pentru care legislaţia procesual civilă, prevede modalităţi de reluare a judecăţii la art. 415 Cod procedură civilă, în cazul suspendării facultativ, operează un termen precis de suspendare, acesta sfârşindu-se la data rămânerii definitive a hotărârii care a provocat suspendarea (conform art. 413 alin. 2 Cod procedură civilă).

Conform art. 634 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, „Sunt hotărâri definitive: 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii”.

Aşa fiind, Curtea concluzionează că hotărârea care a generat suspendarea facultativă a prezentei cauze a rămas definitivă la data pronunţării deciziei nr. 2855 a Curţii de Apel Suceava respectiv 8.10.2018 (dosar nr. .../86/2019*), acesta fiind momentul de la care se calculează termenul de perimare, de 6 luni de zile prevăzut de art. 416 alin. 1 Cod procedură civilă. Totodată, tot de la acest moment, se analizează şi întreruperea/suspendarea cursului perimării, instituţii prevăzute de art. 417 şi 418 Cod procedură civilă.

Totodată, conform art. 181 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă, „Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 3. Când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.”

Aşadar, termenul de perimare în dosarul de faţă, s-a împlinit la data de 8.04.2019.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curte constată că ultima verificare a stadiului suspendării s-a făcut de către judecătorul fondului la data de 23.12.2019 (fila 97 verso, dosar fond), iar între datele de 8.10.2018 şi 8.04.2019 (adică în intervalul de 6 luni de zile aferent termenului de perimare) părţile au lăsat caza în nelucrare, neîndeplinit nici un act de procedură.

Prin cerere de recurs, reclamanta a arătat faptul că este în vârstă (65 ani) şi suferă de mai multe boli, se află în Germania pentru tratament, acesta fiind de fapt motivul pentru care nu a fost posibil să vină în ţară, după data de 08.10. 2018. În acest sens a anexat ca dovadă o adeverinţă de la medicul ei de familie emis la data de 17.12.2018, afirmând că din cuprinsul ei care reiese că datorită bolilor de care suferă nu este posibil a călători. Curtea, nu poate avea în vedere înscrisul anexat cererii de recurs, din moment ce acesta este în limba germană, iar la dosar nu a fost depusă şi traducere autorizată de pe acesta. Cu privire la vârsta înaintată a recurentei şi a faptului că suferă de mai multe boli, Curtea nu poate avea în vedere această situaţie ca fiind o cauză de suspendare a cursului perimării, prevăzută de art. 418 alin. 3 Cod procedură civilă, din moment ce nu „este un motiv temeinic justificat”, recurenta având posibilitatea să trimită o cerere de repunere pe rol a cauzei în scris. În plus, Curtea reţine că la dosarul de fond există o procură judiciară prin care recurenta mandata pe C., la data de 4.01.2018, să o reprezinte la toate instanţele în care se va constata că are calitate de parte.

Recurenta a mai invocat în susţinerea recursului şi dispoziţiile art. 416 alin. 3 Cod procedură civilă, conform cărora „nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată”. Curtea nu poate reţine nici acest motiv de recurs, cât timp în cauză nu poate fi vorba despre un act de procedură ce trebuie efectuat din oficiu şi nici nu s-a făcut dovada faptului că cererea de a ajuns la instanţa competentă din motive neimputabile părţii sau nu s-a putut fixa un termen de judecată.

Pentru aceste motive, Curtea, reţinând că hotărârea pronunţată de prima instanţa este legală, că nu există motive de nelegalitate care să atragă casarea acesteia, şi că astfel, cererea de recurs este neîntemeiată, urmează ca, în temeiul art. 496 Cod procedură civilă să respingă recursul ca atare.