Revoluționari. Drepturi

DREPT CIVIL

Revoluționari. Drepturi

- Legea nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni – august 1977

Prin art. IV, alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, se reglementase în sensul că, în anul 2015, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. 4 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin această ordonanță de urgență, se stabilesc la nivelul indemnizațiilor acordate pentru luna decembrie 2014 corespunzător coeficientului de 1,10.”

Însă, potrivit art. II, alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, în anul 2015 Luptătorii cu Rol Determinant beneficiază de indemnizație lunară de gratitudine în cuantum de 2020 lei, aceste dispoziții având caracter special și temporar.

Cu privire la indemnizația lunară, conform art. 5, alin. 1, lit. o) din Legea nr. 341/2004, s-a reținut că actele normative succesive au menținut, în general, cuantumul indemnizațiilor acordate în baza Legii nr. 341/2004, deci inclusiv cuantumul acestei indemnizații, care, la data acordării, nu a fost, de altfel, contestat.

Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă

Decizia civilă nr. 676 din 13 octombrie 2020

Prin Sentința civilă nr. (...)/LM din 22 mai 2020, Tribunalul (...) a admis în parte contestația precizată, formulată de contestatorul (C), în contradictoriu cu intimatele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII (...) și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE – COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII; a dispus anularea deciziei nr. (...)/18.03.2019 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii (...) precum și anularea hotărârii nr. (...)/20.01.2020 emisă de Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații.

A obligat intimata Casa Județeană de Pensii (...) să emită pe numele contestatorului o nouă decizie prin care indemnizația de gratitudine să fie stabilită în coeficient de 1,10 calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, cu plata diferențelor dintre drepturile stabilite conform prezentei și cele încasate pentru perioada 01.01.2015 - 21.01.2015 și a respins ca neîntemeiate restul pretențiilor.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea nr. (...)/29.06.2018 (fila 54) contestatorul a solicitat acordarea unei indemnizații lunare reparatorii în baza art. 4 alin. 4 din Legea nr. 341/ 2004, care a fost admisă prin decizia nr. (...)/05.12.2018 (fila 53), prin care s-a stabilit o indemnizație lunară reparatorie în favoarea acestuia în cuantum de 1102 lei.

La data de 13.02.2019, contestatorul a solicitat acordarea indemnizației de gratitudine prevăzută de Legea nr. 341/2004 cu modificările și completările ulterioare în temeiul certificatului cu seria LRD-V nr. (...)/08.02.2019 eliberat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (fila 52), din care rezultă că acesta are calitatea de Luptător cu Rol Determinant.

Ulterior la data de 12.03.2019, contestatorul a depus o nouă cerere nr. (...) (fila 49) prin care a solicitat indemnizația de gratitudine în baza Sentinței civile nr. (...)/11.01.2019 pronunțată de Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. (...)/2018.

Urmare a cererii înregistrate, intimata CJP (...) a emis Decizia nr. (...)/18.03.2019 (fila 47) prin care s-a admis cererea acestuia și s-a stabilit o indemnizație de gratitudine în cuantum de 2020 lei începând cu data de 01.01.2015 și o indemnizație lunară de 1102 lei începând cu data de 29.06.2018.

Decizia mai sus arătata a fost contestată la Comisia Centrală de Contestații din cadrul CNPP care prin hotărârea nr. (...)/20.01.2020 (filele 12-14) a respins contestația ca neîntemeiată.

Instanța a reținut că obiectul prezentului dosar îl reprezintă anularea deciziei nr. (...)/18.03.2019 și a hotărârii nr. (...)/20.01.2020, obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii, prin care indemnizația de gratitudine să fie stabilită potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 4) din Legea nr. 341/2004, în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, iar indemnizația lunară să fie stabilită potrivit disp. art. 5) pct. l lit. o) din Legea nr. 341/2004, echivalentă cu un coeficient de 0,6 calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, indemnizația de gratitudine începând cu data de 01.01.2015, iar indemnizația lunară începând cu data de 29.06.2018.

Raportat la indemnizația de gratitudine, din probatoriul depus la dosarul cauzei, instanța a reținut că, în forma inițială, art. 4 alin. 4 din Legea nr. 341/2004 stabilea că „(4) De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata, beneficiază persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 - și numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nici o formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor”.

Acest text de lege a fost modificat de OUG nr. 95/2014, în sensul că „(4) Persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, cărora li s-au eliberat noile certificate potrivit art. 3^2, beneficiază de o indemnizație de gratitudine lunară în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata”.

Instanța a reținut că prevederile O.U.G. nr. 95/2014 au produs efecte începând cu data de 30.12.2014 și până la data de 21.01.2015, dată de la care a intrat în vigoare OG nr. 1/2015 care dispunea în mod expres în art. II alin. 3 că „(3) În anul 2015 Luptătorii cu Rol Determinant beneficiază de indemnizație lunară de gratitudine în cuantum de 2020 lei”.

Ulterior, cuantumul tuturor indemnizațiilor stabilite în temeiul Legii nr. 341/2004 au fost menținute la cuantumul de 2020 lei în temeiul art. 12 alin. 2 din OUG nr.57/2015 care a stipulat că „(2) În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015”.

Pentru perioada 01.01. - 28.02.2017 au fost incidente dispozițiile art. 11 alin. 2 din OUG nr. 99/2016 care a stabilit că „(2) În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016”.

Prevederile OUG nr. 9/2017 au menținut acest cuantum nemodificat prin art. 1 alin. 3 care stabilea „(3) Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017”.

Pentru anul 2018, cuantumul acestor indemnizații a fost menținut la același nivel de către prevederile art. 12 alin. 2 din OUG nr. 90/2017 care dispunea „(2) În anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017”.

În final, pentru perioada anilor 2019 - 2021, cuantumul acestor indemnizații a fost stabilit de către dispozițiile art. 40 alin. 2 din OUG nr. 114/2018 care au prevăzut „(2) În perioada 2019 - 2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018”.

Rezumând, instanța a conchis din analiza cronologică a legislației incidente în materie, că solicitarea contestatorului este întemeiată în parte doar pentru perioada de aplicare a prevederilor OUG nr. 95/2014, respectiv pentru intervalul 01.01.2015 - 21.01.2015, interval în care intimatele aveau obligația legală de a stabili și achita cuantumul acestei indemnizații de gratitudine așa cum este el stabilit de legiuitor, respectiv în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, și nu în sumă fixă de 2020 lei, așa cum în mod eronat a calculat și plătit intimata Casa Județeană de Pensii (...).

Instanța a apreciat că acest cuantum fix de 2020 lei la care s-au raportat și limitat intimatele, a fost corect stabilit și plătit doar pe perioada ulterioară datei de 22.01.2015, dată de la care au intrat în vigoare prevederile OG nr.1/2015 și ulterior toate textele de lege mai sus indicate, care au dispus în mod expres și lipsit de orice echivoc, faptul că nivelul tuturor indemnizațiilor, inclusiv cea vizată de contestator stabilite în baza Legii nr. 341/2004, să fie menținute la nivelul fix stabilit de legiuitor în anul 2015, nivel existent și în anul 2020 la momentul prezentei.

Raportat la modul de interpretare și de aplicare a dispozițiilor OUG nr.95/2014, instanța a avut în vedere și puterea de lucru judecat dată de dispozitivul Sentinței nr. (...)/CA/2019 pronunțată de Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr. (...)/2018, care a stabilit dreptul contestatorului de a beneficia de prevederile acestui act normativ începând cu data de 01.01.2015.

Este adevărat că intimatele nu au avut calitatea de parte în dosarul soluționat definitiv, pentru că altfel ar fi existat o veritabilă autoritate de lucru judecat, însă instanța a reținut puterea de lucru judecat în privința deschiderii dreptului contestatorului de a beneficia de indemnizația de gratitudine prevăzută de Legea nr. 341/2004 astfel cum a fost modificată și completată prin OUG nr.95/2014 și sub aspectul stabilirii cuantumului acestui drept patrimonial, astfel că s-a impus admiterea în parte a prezentei contestații.

De asemenea, invocarea de contestator a puterii de lucru judecat a soluției instanței de contencios administrativ cu privire la intimatele din prezenta cauză nu putea fi luată în considerare, în condițiile în care cadrul procesual din dosarul nr. (...)/2018 a fost altul, atât cu privire la obiectul acțiunii cât și cu privire la pârâtul cu care a înțeles să formuleze pretenții, intimatele neavând nicio calitate în dosarul soluționat în mod definitiv de instanța de contencios administrativ și în mod evident nu s-a dispus în sarcina lor niciun fel de obligații, dovadă fiind în acest sens tocmai promovarea prezentului litigiu.

La pronunțarea soluției din prezentul dosar, instanța a avut în vedere și respingerea de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 341/2004, instanța de control statuând în esență că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare”, fiind pronunțate în acest sens Decizia nr. 1576/7.12.2011, Decizia nr. 922/01.11.2012, Decizia nr. 42/22.01.2014 și Decizia nr. 419/8.07.2014.

Instanța a mai reținut că aceleași argumente au fost reținute și în deciziile ulterioare ale instanței de control constituțional cu privire la excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr.95/2014 și a art. 4 alin. 4 din Legea nr. 341/2004, fiind pronunțate în acest sens Decizia nr. 660/08.11.2016, Decizia nr. 398/15.06.2016, Decizia nr. 686/05.09.2016, Decizia nr. 389/ 14.06.2016 și Decizia nr. 757/ 28.09.2016.

În concluzie, Curtea a reținut că indemnizația se acordă în condițiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin OUG nr. 95/2014 și OG nr. 1/2015.

Cât privește petitul privind modul de calcul a indemnizației lunare în temeiul art. 5 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 341/2004, instanța a apreciat că actele normative expuse în mod cronologic mai sus, prin care au fost modificate și/sau completate dispozițiile Legii nr. 341/2004, sunt incidente și cu privire la cuantumul corect al acestei indemnizații distincte. De asemenea, instanța a constatat cu privire la acest petit, că cererea inițială a contestatorului a fost depusă la intimată la data de 29.06.2018 (fila 54), dată la care erau în vigoare dispozițiile art. 12 alin. 2 din OUG nr. 90/2017 care dispunea „(2) În anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017”.

Din evoluția cronologică a actelor normative incidente în speță, instanța a mai reținut că dispozițiile OG nr.1/2015 și a celorlalte acte normative emise ulterior de completare și modificare a dispozițiilor Legii nr. 341/2004, dispun în mod expres menținerea acestui cuantum de 1102 lei, sumă care era valabilă și la data cererii depusă de contestator, astfel că în aplicarea dispozițiilor legale incidente în speță, instanța a apreciat ca se impune respingerea ca neîntemeiat a acestui capăt de cerere.

Împotriva acestei hotărâri, au formulat apel contestatorul (C) și intimata Casa Județeană de Pensii (...) în nume propriu și în reprezentarea Casei Naționale de Pensii Publice.

Prin apelul său, contestatorul (C) a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, respectiv să se dispună anularea Hotărârii nr. (...)/20.01.2020, emisă de către Comisia Centrală de Contestații, anularea Deciziei nr. (...)/18.03.2019, emisă de către Casa Județeană de Pensii (...), obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii (...), la emiterea unei noi decizii, prin care indemnizația de gratitudine să fie stabilită potrivit art. 4 pct. 4) din Legea nr. 341/2004, în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, iar indemnizația lunară să fie stabilită potrivit disp. art. 5 pct. l lit. o) din Legea nr. 341/2004, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, indemnizația de gratitudine începând cu data de 01.01.2015, iar indemnizația lunară începând cu data de 29.06.2018.

Motivele principale ale apelului:

Având în vedere pronunțarea Sentinței nr. (...)/CA/2019, urmată de eliberarea Certificatului “Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 — Luptător cu Rol Determinat” seria LRD-V, numărul (...), la data de 12.03.2019, prin Cererea nr. (...) a solicitat intimatei C.J.P. (...) “punerea în plată” a indemnizației de gratitudine, precum plata acesteia, indexată cu dobânda legală, începând cu luna ianuarie 2015, până la zi.

Referitor la soluția privind obligarea intimatei C.J.P. (...) de a emite o nouă decizie prin care indemnizația de gratitudine să fie stabilită în coeficient de 1,10 calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, cu plata diferențelor dintre drepturile stabilite și cele încasate doar pentru perioada 01.01.2015 - 21.01.2015, apreciază că aceasta este netemeinică și nelegală.

Într-adevăr au intervenit acele prevederi legislative cu aplicabilitate temporară, dar aceasta nu schimbă cu nimic faptul că prin Sentința civilă nr. (...)/CA/2019, definitivă, cu putere de lucru judecat, conform art. 431 pct. 2) noul Cod de procedură civilă, s-a stabilit că apelantului, precum celorlalte persoane care au avute calitatea de parte în litigiu, se cuvine să le fie achitată: “Tribunalul reține că ... beneficiază de o indemnizație de gratitudine lunară în coeficient de 1.10 calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata”.

Mai mult, cu luarea în considerarea a prevederilor art. 435 pct. 2 noul Cod de procedură civilă, arată că susținerile intimatelor privind pretinsa “inopozabilitate” a Sentinței civile nr. (...)/CA/2019, nu pot fi primite.

Referitor la soluția privind respingerea, ca neîntemeiate, a pretențiilor legate de cuantumul indemnizației lunare, apreciază că această soluție este netemeinică și nelegală.

Astfel, arată că judecătorul fondului reia aceleași argumente privind evoluția cronologică a actelor normative apreciate ca fiind incidente, reținând că dispozițiile O.G nr. 1/2015 și a celorlalte acte normative emise ulterior de completare modificare a dispozițiilor Legii nr. 341/2004, care ar dispune, în mod expres, menținerea acestui cuantum de 1102 lei, cu referire la indemnizația lunară adăugată la pensia pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 5 pct. l lit. o).

Or, analizând prevederile O.G. nr. 1/2015, se constată că acestea nu fac nici un fel de referire la indemnizația lunară adăugată la pensia pentru limită de vârstă, astfel cum este aceasta prevăzută de art. 5 pct. l lit. o) din Legea nr. 341/2004.

Pe cale de consecință, în nicio situație nu se putea reține că aceste prevederi dispun în mod expres menținerea acestui cuantum de 1102 lei.

Prin apelul său, pârâta Casa Județeană de Pensii (...), în nume propriu și în reprezentarea Casei Naționale de Pensii Publice a solicitat admiterea apelului formulat și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a contestației reclamantului.

Apreciază că în mod eronat instanța de fond a obligat CJP (...) la anularea deciziei cu nr. (...)/18.03.2019 și a Hotărârii nr. (...)/ 20.01.2020 și la recalcularea indemnizației de gratitudine în coeficient de 1,10 calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu plata diferențelor pentru perioada 01.01. 2015 - 21.01.2015.

Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii (...), în nume propriu și în reprezentarea Casei Naționale de Pensii Publice a solicitat respingerea apelului formulat de contestatorul (C).

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și în acord cu prevederile art. 479, alin. 1, teza întâi din Cod procedură civilă, Curtea a reținut următoarele:

I. Aspecte esențiale de fapt

1. Prin Sentința civilă nr. (...)/CA/11.01.2019, pronunțată de către Tribunalul (...) – Secția a III-a, de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. (...)/2018, definitivă, Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 - 1989, a fost obligat să plătească reclamantului indemnizația lunară de gratitudine, indexată cu dobânda lunară legală, începând cu luna ianuarie 2015.

2. În baza acestei sentințe, Casa Județeană de Pensii (...) a emis Decizia (contestată) nr. (...)/18.03.2019 (fila 14, verso, din dosarul primei instanțe, vol. I), prin care s-a stabilit o indemnizație de gratitudine în cuantum de 2020 lei, începând cu data de 01.01.2015 și o indemnizație lunară de 1102 lei, începând cu data de 29.06.2018.

3. Curtea a constatat că, în realitate, indemnizația lunară de 1102 lei a fost stabilită prin Decizia nr. (...)/05.12.2018, emisă de către Casa Județeană de Pensii (...) (fila 53 din dosarul primei instanțe, vol. II).

4. Prin contestația pendinte, sunt vizate ambele categorii de indemnizații, care se analizează în mod separat.

5. Apelurile au fost analizate împreună, cu mențiunea că probleme litigioase principale au fost examinate în mod distinct.

II. Asupra apelurilor

II.1. Cu privire la indemnizația de gratitudine, în cuantum de 2020 lei

Din perspectiva Sentinței civile nr. (...)/CA/11.01.2019:

În opinia apelantului-contestator, în esență, a fost încălcată puterea lucrului judecat recunoscută Sentinței civile nr. (...)/CA/11.01.2019, prin care s-a stabilit că partea are dreptul la indemnizația în discuție în cuantumul prevăzut la art. 4, alin. 4 din Legea nr. 341/2004.

În opinia intimatei Casa Județeană de Pensii (...), criticile apelantului-contestator sunt neîntemeiate, întrucât, prin sentința amintită, nu i s-a stabilit vreo obligație, nefiind parte în procedura respectivă.

Motivarea Curții:

1. Sentința civilă nr. (...)/CA/11.01.2019 (filele 8-12 din dosarul primei instanțe, vol. I), pronunțată de către Tribunalul (...) – Secția a III-a, de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. (...)/2018, a rămas definitivă, nefiind exercitată calea de atac (de reformare) prevăzută de lege.

2. Din perspectiva dreptului la un proces echitabil, apărarea intimatei Casa Județeană de Pensii (...) nu a putut fi primită, susținerea acesteia că nu a fost parte în procedura respectivă neavând nicio relevanță, potrivit considerentelor ce urmează.

3. Dreptul de acces la un tribunal presupune, printre altele, respectarea principiului securității juridice, potrivit căruia soluția dată în mod definitiv de către tribunale unui litigiu să nu fie repusă în discuție – a se vedea, în acest sens, de exemplu, Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauza Brumărescu contra României, cauza Vasilescu contra României.

4. Simplul fapt că intimata Casa Județeană de Pensii (...) nu a fost parte în procedura anterioară nu este de natură să dea, automat, posibilitatea instanței, în a doua procedură, să repună în discuție același drept (al aceleiași persoane), întrucât în procesul anterior dreptul respectiv s-a analizat în contradictoriu cu o altă autoritate administrativă a statului.

5. Sub aspectul efectului hotărârii judecătorești, căreia i se recunoaște autoritatea de lucru judecat, statul răspunde pentru toate actele autorității lui. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu are relevanță faptul că, într-un prim litigiu, participă o anume autoritate a statului, iar, în al doilea litigiu, participă o altă autoritate - a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din data de 12.01.2006, pronunțată în cauza Kehaya și alții contra Bulgariei.

6. Curtea a constatat că, în procedura anterioară, instanța a examinat fondul dreptului litigios, în raport cu aceleași prevederi legale, concluzionând în sensul că apelantului-contestator (reclamant în procedura respectivă) i se cuvine indemnizația lunară de gratitudine, motiv pentru care este fără relevanță faptul că sentința invocată a fost pronunțată în contradictoriu cu o altă autoritate administrativă.

7. Cu toate acestea, contrar susținerii apelantului-contestator, Curtea a remarcat că Sentința civilă nr. (...)/CA/11.01.2019 recunoaște doar dreptul la indemnizația în discuție, fără a-i preciza și cuantumul, acest aspect având caracter esențial.

8. Împrejurarea că instanța respectivă a redat, în considerente, conținutul art. 4, alin. 4 din Legea nr. 341/2004, nu este în măsură să conducă la concluzia că, tot atunci, a fost stabilită și valoarea indemnizației în litigiu, întrucât simpla redare unui text de lege nu echivalează cu vreun considerent decisiv sau decizoriu al hotărârii judecătorești.

9. În realitate, dispozitivul sentinței corespunde, sub aspectul indemnizației de gratitudine, cu cererea de chemare în judecată din acel dosar (nr. .../2018), instanța fiind învestită doar cu problema îndreptățirii reclamantului la încasarea unei astfel de indemnizații, nu și cu problema cuantumului aceleiași indemnizații.

10. Rezultă că nici criticile apelantului-contestator nu sunt întemeiate, nefiind încălcată puterea de lucru judecat a sentinței invocate.

Cu privire la cuantumul indemnizației de gratitudine:

Apelanta Casa Județeană de Pensii (...) critică sentința din perspectiva Ordonanței Guvernului nr. 1/2015, susținând că acest act normativ stabilește un cuantum fix pentru anul 2015.

Intimatul-contestator nu a depus întâmpinare la apelul Casei de Pensii.

Motivarea Curții:

1. În anul 2015, Luptătorii cu Rol Determinant beneficiază de indemnizație lunară de gratitudine în cuantum de 2020 lei, potrivit art. II, alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

2. Aceste dispoziții, constată Curtea, au caracter temporar (pentru anul 2015), concluzie ce rezultă și din Decizia nr. 23/2018, pronunțată, într-un alt context, de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

3. Argumentul primei instanțe, care a stat la baza admiterii în parte a contestației, în sensul că, în perioada 01.01.2015 - 21.01.2015, trebuie acordată indemnizația în discuție în cuantumul solicitat, față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, nu are caracter legal, având în vedere considerentele ce urmează.

4. Este adevărat că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 969 din 30 decembrie 2014, a fost modificat art. 4, alin. 4 din Legea nr. 341/2004, așa cum a observat prima instanță, în sensul că persoanele vizate de acest text „beneficiază de o indemnizație de gratitudine lunară în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.”

5. Numai că modificarea introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu era de natură să determine admiterea cererii pentru perioada 01.01.2015 - 21.01.2015, cu argumentul că acest act normativ își produce efectele până la data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 1/2015.

6. Trebuie reamintit că multiplicarea numărului certificatelor a generat stoparea plăților, începând cu anul 2012, persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, urgența acestui act normativ fiind determinată, printre altele, tocmai de reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015 – a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 785/2016, pct. 25.

7. Prin art. IV, alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, se reglementase în sensul că, în anul 2015, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. 4 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin această ordonanță de urgență, se stabilesc la nivelul indemnizațiilor acordate pentru luna decembrie 2014 corespunzător coeficientului de 1,10.”

8. Însă, potrivit art. II, alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, în anul 2015 Luptătorii cu Rol Determinant beneficiază de indemnizație lunară de gratitudine în cuantum de 2020 lei, aceste dispoziții având caracter special și temporar.

9. De altfel, chiar dacă a fost pronunțată într-un alt context, interpretând alte dispoziții din Legea nr. 341/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 23/2018, a reținut că „norma cu caracter general cuprinsă în reglementarea art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, stabilește indemnizația lunară reparatorie calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce sunt aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, și prevede pentru copilul eroului-martir un coeficient de 1,10” (pct. 79), menționând că „norma juridică cu aplicabilitate temporară”, adică II, alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, „derogă de la norma generală și prevede o indemnizație reparatorie fixă de 2.020 lei lunar” pentru anul 2015.

10. Aceste considerente ale instanței supreme sunt aplicabile mutatis mutandis litigiului pendinte, întrucât, pe de-o parte, chiar dacă este vorba despre o altă categorie de beneficiari, algoritmul de calcul al indemnizației în discuție este același cu cel prevăzut pentru beneficiarii menționați la art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, anume coeficientul de 1,10, calculat pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, iar, pe de altă parte, pentru ambele categorii de beneficiari s-a stabilit, pentru anul 2015, același cuantum fix prin norme cu caracter temporar.

11. Rezultă că, începând cu data de 01.01.2015, în baza art. II, alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, cuantumul indemnizației de gratitudine este de 2020 lei, neputându-se reține încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile (art. 15, alin. 2 din Constituție), având în vedere caracterul derogator și temporar al acestei norme juridice (art. II, alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015).

II.2. Cu privire la indemnizația lunară, conform art. 5, alin. 1, lit. o) din Legea nr. 341/2004

În opinia apelantului-contestator, în esență, Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 nu face vreo referire la acest drept, neexistând vreun text de lege care să stabilească menținerea cuantumului.

În opinia intimatei, criticile sunt nefondate, considerând că sentința atacată este legală în această privință.

Motivarea Curții:

1. Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), printre care și categoria din care face parte apelantul, „beneficiază și de acordarea unei indemnizații lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata”, potrivit art. 5, alin. 1, lit. o) din Legea nr. 341/2004.

2. În realitate, acest drept, în cuantum de 1102 lei, i-a fost recunoscut apelantului prin Decizia nr. (...)/05.12.2018, emisă de către Casa Județeană de Pensii (...), această decizie nefiind atacată/anulată.

3. Curtea constată că, în mod efectiv, art. 5, alin. 1, lit. o) din Legea nr. 341/2004 nu a suferit vreo modificare prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, conținutul normei rămânând același.

4. Împrejurarea că Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 nu reglementează în mod special cu privire la această indemnizație nu este de natură să determine admiterea acțiunii, conform aprecierii apelantului.

5. Trebuie reamintite actele normative adoptate, în mod succesiv, în privința cheltuielilor publice, care au menținut cuantumul indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 în perioada anterioară lunii ianuarie 2015 – a se vedea, în acest sens, art. 8 alin. (1) al art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 283/2011 - pentru anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 118/2010 se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011; art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 - începând cu luna iunie 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 118/2010 se majorează cu 2,3% față de cuantumul aflat în plată în luna mai 2012, fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010; art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 - în anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012; art. 14, lit. l din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 - în anul 2014 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013 indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004; art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 - în anul 2015, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004; art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 - în anul 2015 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004; art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 - în anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004 se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015; art. 11, alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 - în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, indemnizațiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004 se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016; art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 - prevederile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017; art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 - în anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004 se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017; art. 40, alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 - în perioada 2019 - 2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004 se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.

6. Toate aceste prevederi succesive au menținut, în general, cuantumul indemnizațiilor acordate în baza Legii nr. 341/2004, deci inclusiv cuantumul indemnizației în discuție, care, la data acordării prin Decizia nr. (...)/05.12.2018, nu a fost, de altfel, contestat.

7. În plus, Curtea constată că același cuantum se menține până în anul 2021.

8. Rezultă caracterul nefondat al criticilor formulate sub acest aspect.

III. În baza tuturor acestor considerente și în temeiul art. 480, alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea a admis apelul Casei Județene de Pensii (...) și a schimbat în parte sentința atacată, în sensul respingerii în totalitate a contestației precizate.

În baza art. 480, alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins apelul contestatorului împotriva aceleiași sentințe.

Domenii speta

Spete similare